Somatie plata

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA GHERLA

JUDEŢUL CLUJ

DOSAR NR. 1932/235/2009

SENTINŢA CIVILĂ NR. 429/2010

Şedinţa publică din data de 02 martie 2010

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE :

GREFIER : 

Pe rol fiind  judecarea cauzei civile formulată de creditoarea C.N.A.D.N.R. SA -, în contradictoriu cu debitoarea SC …..S.R.L., având ca obiect somaţie de plată.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru debitoare av......, cu împuternicire avocaţială la dosar (f. 53), lipsă fiind reprezentanţii creditoarei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanţa constată că la dosarul cauzei s-a depus de către creditoare răspuns la întâmpinare (fil. 58-60) şi comunică reprezentantei debitoarei un exemplar al acestui înscris.

Reprezentanta debitoarei nu solicită acordarea unui termen de judecată.

Instanţa pune în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a debitoarei, invocată de către debitoare prin întâmpinarea depusă la dosar (fil.50-52).

Reprezentanta debitoarei S.C. ….. S.R.L. solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a debitoarei şi susţine cele relatate în scris prin întâmpinarea depusă la dosar.

Instanţa, dat fiind că reprezentanta debitoarei nu mai doreşte acordarea unui nou termen de judecată, uneşte pronunţarea asupra excepţiei invocate odată cu fondul.

Reprezentanta debitoarei arată că nu mai are cereri de formulat în probaţiune.

Nemaifiind alte cereri de formulat, sau probe de administrat în cauză, încuviinţează înscrisurile depuse la dosar, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentanta debitoarei solicită respingerea cererii de emitere a unei ordonanţe de plată a sumelor solicitate de creditoare şi obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de judecată şi depune la dosar (fil. 62-63) copiile chitanţelor nr. 0175/06.01.2010 şi 0185/18.01.2010 reprezentând onorariu avocaţial.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei comerciale de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul judecătoriei Gherla sub nr. 1932/235/2009, la data de 30.06.2009, creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A., …., a chemat în judecată pe debitarea S.C. ….S.R.L., solicitând obligarea acesteia la plata echivalentului în lei a sumei de 472,50 euro, reprezentând rate eşalonate rămase restante ale tarifelor de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România.

De asemenea a solicitat obligarea debitoarei la plata echivalentului în lei a sumei de 678.51 euro, reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la data de 14.05.2009 inclusiv pentru neplata la termenele şi în cuantumul stabilit conform contractului a debitului, şi în continuare până la plata integrală a acestuia.

Creditoarea a solicitat şi obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, creditoarea a arătat că a încheiat cu debitoarea contractul nr. 263/30.03.2006, având ca obiect eliberarea rovinietelor pentru autovehiculele prevăzute în anexa A la contract. Cuantumul sumei datorate pentru eliberarea rovinietelor era de 630 euro, şi trebuia achitat în 4 rate.

Debitoarea a achitat la termen prima rată, rămânând neachitate rata a doua, a treia şi a patra, scadente la 30.06.2006, 30.09.2006 şi 30.12.2006. Pentru aceste rate au fost calculate penalităţi de întârziere, penalităţi care, împreună cu ratele restante, se ridică la cuantumul de 1.151,01 euro.

Până la data introducerii acţiunii debitoarea nu a achitat debitul, deşi creditoarea a solicitat plata.

Creditoarea apreciază că deţine o creanţă certă, lichidă, exigibilă şi constatată printr-un înscris, motiv pentru care solicită emiterea unei ordonanţe de plată care să oblige debitoarea la achitarea debitelor solicitate.

În drept, creditoarea a invocat dispoziţiile OG nr. 119/2007, precum şi cele ale art. 242, alin. 2, şi 274, C. proc. civ.

În probaţiune, creditoarea a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar: copia contractului nr. 263/30.03.2006 şi a anexelor acestuia; situaţia penalităţilor de întârziere.

Cererea a fost legal timbrată cu 39 lei taxă de timbru şi 3,45 lei timbru judiciar.

Debitoarea a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Gherla şi excepţia lipsei calităţii procesual pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii creditoarei ca fiind nelegală şi netemeinică.

În motivarea excepţiilor invocate, debitoarea a arătat că, cu privire la excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Gherla, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. 1 C.pr. civ. cererea împotriva unei persoane de drept privat se face la instanţa sediului principal. Or, pârâta  S.C. …..S.R.L. are sediul principal în……, competenţa de soluţionare aparţinând Judecătoriei Craiova.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesual pasive, parata debitoare nu a încheiat contractul de achiziţionare a rovinietei pentru autovehiculele menţionate în contract, acest contract fiind încheiat de către reprezentantul SC…...

Debitoarea precizează că la data de 06.03.2006 a încheiat un contract de închiriere cu SC …..SRL, contract în baza căruia a fost transferat dreptul de folosinţă asupra unui nr. de 3 autovehicule specializate pentru transport îngheţată. Conform dispoziţiilor art. 6 din ordinul 1843/2001, privind condiţiile de utilizare a vehiculelor deţinute temporar în scopul efectuării operaţiunilor de transport rutier – in baza contractului de închiriere locatarul utilizează vehiculele închiriate cu aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi pentru vehiculele  pe care le deţine în proprietate.

În dovedirea celor susţinute debitoarea a ataşat, în copie, contractul de închiriere nr. 301 din data de 06.03.2006 (f.22-23) şi actul constitutiv (f. 24-27).

Urmarea întâmpinării debitoarei, creditoarea a formulat o precizare de acţiune (f. 34), arătând că din eroare a fost menţionată debitoarea SC …..SRL, în realitate înţelegând să se judece cu SC ……SRL.

Având în vedere precizarea acţiunii, instanţa, la termenul de judecată din data de 03.11.2009, instanţa a respins excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Gherla şi a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a debitoarei  SC …..SRL, dispunând citarea în cauză, în calitate de debitoarea a SC …..SRL.

Ulterior introducerii în cauză, debitoarea SC ……SRL a formulat întâmpinare (f. 50-52) prin care a solicitat respingerea cererii creditoarei şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, aceasta a invocat lipsa calităţii procesual pasive.

În motivarea excepţiei invocate, debitoarea arată că, în conformitate cu dispoziţiile OG 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi a deţinerii rovinietei valabile revine deţinătorilor menţionaţi în certificatul de înmatriculare, în cartea de identitate, în documentele vamale sau în alte documente oficiale. Faţă de această împrejurare, debitoarea arată că, în fapt, ea deţinea autoturismele în baza unui contract de închiriere, contract prin care nu s-a obligat şi la plata unor obligaţii în numele proprietarului. Totodată, aceasta precizează că a convenit cu reprezentanţii locatorului ca să achite în numele acestora prima tranşă reprezentând contravaloarea rovinietei, urmând a recupera suma achitată prin compensarea din contravaloarea chiriei pentru folosinţa autovehiculelor, fapt ce nu s-a realizat până la acest moment.

Pe fondul cauzei, debitoarea invocă lipsa îndeplinirii condiţiilor care sunt cerute cumulativ de dispoziţiile OUG nr. 119/2007, respectiv certitudinea, lichiditatea şi exigibilitatea creanţei.

Astfel, debitoarea contestă modul de calcul al penalităţilor solicitate de către creditoare, precizând că acesta nu este cert, având în vedere faptul că pentru rata a doua, scadentă la data de 30.06.2006, s-au solicitat penalităţi pentru un număr de 1049 zile întârziere, calculate până la data de 14.05.2009, când între aceste date numărul de zile întârziere este de 989 zile. Astfel, sumele solicitate de către creditoare sunt mai mari decât cele care rezultă din zilele de întârziere pe care le impută. Aceeaşi deficienţă, în calculul zilelor de întârziere, este reproşată creditoarei şi cu privire la penalităţile de întârziere aferente ratelor 3 şi 4 din contract.

De asemenea, debitoarea contestă şi debitul solicitat de creditoare ca urmare a ratelor restante.

Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Cu privire la excepţia invocată, instanţa, dat fiind că a fost discutată la termenul la care cererea a rămas în pronunţare, a unit-o cu fondul.

Analizând actele şi lucrările cauzei instanţa reţine următoarele:

Faţă de dispoziţiile art. 137 alin.1 C.pr.civ., instanţa urmează să examineze cu prioritate excepţia invocată în cauză, respectiv excepţia lipsei calităţii procesual pasive a debitoarei, având în vedere caracterul şi efectele pe care aceasta le produce, fiind o excepţie de fond, absolută şi peremptorie.

Calitatea procesual pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii. Or, analizând înscrisurile existente la dosar, respectiv contractul nr. 263/30.03.2006, care a stat la baza formulării prezentei cereri, constată că acesta a fost încheiat între creditoare pe de o parte şi debitoarea SC …..SRL pe de altă parte, aceasta din urmă în calitate de beneficiar. De asemenea, din contractul de închiriere nr. 301, din data de 06.03.2006 reiese faptul că  SC ……SRL, în calitate de locator, a încheiat cu SC ……SRL, în calitate de locatar, un contract de închiriere a unui număr de trei autoturisme, printre acestea aflându-se şi autoturismele cu privire la care s-a încheiat contractul nr. 263/30.03.2006, având ca obiect furnizarea rovinietelor. Astfel, instanţa apreciază că, prin încheierea acestui contract, drepturile şi obligaţiile cu privire la autoturismele închiriate, cât priveşte folosirea acestora, s-au transmis către locatar. De altfel, acesta a şi încheiat contractul nr. 263/30.03.2006 pentru achiziţionarea rovinietelor pentru două dintre autoturismele închiriate în scopul îndeplinirii condiţiilor cerute de lege cu privire la circulaţia pe drumurile publice, ca un accesoriu al folosinţei.

Pe de altă parte, chiar în cuprinsul OG 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, se menţionează faptul că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi a deţinerii rovinietei valabile revine deţinătorilor menţionaţi în certificatul de înmatriculare, în cartea de identitate, în documentele vamale sau în alte documente oficiale (art. 7). Or, tocmai în baza unui astfel de document, respectiv contractul de închiriere, debitoarea are calitate procesual pasivă.

Având în vedere considerentele menţionate, instanţa urmează a respinge excepţia lipsei calităţii procesual pasive.

Cu privire la fondul cauzei, instanţa reţine că între creditoarea C.N.A.D.N.R. şi debitoarea SC …. SRL, s-a încheiat contractul nr. 263/30.03.2006, având ca obiect eliberarea rovinietelor pentru autovehiculele cu numerele de înmatriculare DJ…. şi DJ…. Cuantumul sumei datorate pentru eliberarea rovinietelor era de 630 euro, şi trebuia achitat în 4 rate egale de 157,50 euro fiecare.

Debitorul a achitat la termen prima rată, rămânând neachitate restul de trei rate, scadente la 30.06.2006, 30.09.2006 şi 31.12.2006. 

Instanţa constată că potrivit art. 2 din OUG 119/2007 „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale”.

Având în vedere dispoziţiile art. 2 din OUG 119/2007, fără a aprecia asupra temeiniciei susţinerilor creditoarei, instanţa apreciază că procedura specială a somaţiei de plată este admisibilă doar în cazul în care creanţa pretinsă îndeplineşte cumulativ cele trei condiţii, respectiv este certă, lichidă şi exigibilă.

Procedând la analiza condiţiilor enunţate, instanţa apreciază că în cauză creditoarea nu a făcut dovada certitudinii creanţei solicitate. Astfel, potrivit dispoziţiilor legale o creanţă este certă atunci când existenţa ei rezultă din chiar înscrisul constatator al creanţei, conform art. 379 alin. 3 C.pr.civ., deci cand existenţa creantei este neindoielnică. Or, aşa cum rezultă din calculul penalităţilor de întârziere, suma solicitată este mai mare decât ar trebui să rezulte  din numărul real de zile de întârziere înmulţit cu 0,15 %, respectiv penalităţile datorate pe zi de întârziere, în fapt creditoarea calculând în mod eronat numărul de zile întârziere raportat la care s-au calucalt penalităţi. Pe de altă parte, debitorea contestă certitudinea creanţei şi cu privire la cuantumul ratelor restante. Totodată, aceasta invocă existenţa unei înţelegeri cu firma de la care a închiriat autoturismele, înţelegere în baza căreia acesta din urmă era îndatorată la plata tarifului de utilizare a reţelei naţionale de drumuri.

În aceste condiţii, instanţa apreciază că nu se poate verifica certitudinea creanţelor pretinse ca urmare a serviciilor prestate în baza acestui contract, fiind contestată atât certitudinea creanţei pretinse cât şi obligaţia de plată a preţului.

Având în vedere cele sus menţionate cu privire la certitudinea creanţei, condiţie necesară pentru admisibilitatea cererii în procedura somaţiei de plată, şi dat fiind că neîndeplinirea uneia dintre condiţiile cerute de lege are drept efect respingerea cererii formulate în cadrul acestei proceduri, instanţa apreciază că nu este necesar a fi analizate şi celelalte condiţii cerute de art. 2 din OUG 119/2007.

Instanţa apreciază că în procedura sumară instituită de OUG 119/2007 nu poate proceda la verificarea unor aspecte ce ţin de fondul dreptului pretins, respectiv existenţa sau inexistenţa creanţelor pretinse, pentru a se putea pronunţa asupra temeiniciei susţinerilor creditoarei. Pe cale de consecinţă, aspectele litigioase dintre părţi urmează a fi valorificate pe calea dreptului comun, dacă părţile vor considera necesar. În acest sens este şi art. 9 din OUG 119/2007, care dispune că ordonanţa prin care judecătorul a respins cererea creditorului este irevocabila. In acest caz, creditorul poate introduce cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun.

În consecinţă, instanţa va respinge cererea de emitere a ordonanţei de plată formulată de creditoarea C.N.A.D.N.R. SA –, cu sediul ….., în contradictoriu cu debitoarea SC ….S.R.L., cu sediul în …..

Cu privire la plata cheltuielilor de judecată solicitate de către debitore, instanţa, faţă de dispoziţiile art. 274 C.pr. civ., potrivit cărora partea care cade în pretenţii va fi obligată la plata acestora, şi având în vedere soluţia ce se va pronunţa în cauză, urmează a admite cererea debitoarei şi a obliga creditoarea la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

O R D O N Ă

Respinge excepţia lipsei calităţii procesual pasive a debitoarei SC ……S.R.L.

Respinge cererea de emitere a ordonanţei de plată formulată de creditoarea C.N.A.D.N.R. SA, cu sediul în……, în contradictoriu cu debitoarea SC ……S.R.L., cu sediul în…….

Obligă creditoarea la plata către debitoare a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 02.03.2010.

PREŞEDINTE GREFIER,

Domenii speta

Spete similare