Plangere contraventionala

Sentinţă penală 2695 din 28.11.2008


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA GHERLA

JUDEŢUL CLUJ

 DOSAR NR. 2834/235/2008

SENTINŢA  CIVILĂ  Nr. 2695/2008

Şedinţa publică de la 11 Noiembrie 2008

Instanţa formată din:

PREŞEDINTE :

GREFIER :

Pe rol fiind soluţionarea acţiunii civile formulată de către contestatorul C………. A………. O…….. în contradictoriu cu intimata DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE CLUJ, având ca obiect plângere contravenţională.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă pentru contestatorul lipsă dl av. C…. C…. S….. cu împuternicire avocaţială la dosarul cauzei la fila 29, iar pentru intimată dl. inspector vamal M…..V….., cu delegaţie de deplasare la dosarul cauzei la fila 40.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Întrebate fiind părţile arată că nu mai au cereri de  formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul contestatorului arată că susţine plângerea aşa cum a fost formulată, solicitând anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 56/31.07.2008. Reprezentantul contestatorului arată că persoana fizică nu poate fi subiect activ al contravenţiilor de deţinere de produse accizabile, aceasta putând fi sancţionată doar în conformitate cu prevederile legii nr. 12/1990. De asemenea arată că nu s-a făcut dovada că, contestatorul este şi contravenientul.

Controlul efectuat de către agenţii constatatori acesta a fost făcut la adresa de domiciliu al contestatorului, unde locuieşte şi tatăl contestatorului şi de asemenea se mai găseau şi alte două-trei persoane care încărcau alcoolul în dubă, a cărui număr de înmatriculare nu s-a reţinut în cuprinsul procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi de asemenea nu au sigilat duba şi nu au prelevat  probe la momentul controlului. Procesul verbal de sancţionare şi constatare a contravenţiilor a fost încheiat la sediul intimatei şi de asemenea nu s-a făcut dovada  că alcoolul la care s-a efectuat expertiza aparţine contravenientului. În cazul în care instanţa constată că există contravenţie solicită în subsidiar solicită aplicarea măsurii avertismentului.

Reprezentantul contestatorului arată că după reţinerea dubei aceasta nu a fost dusă la sediul intimatei şi flacoanele cu alcool din care s-au prelevat probe pentru expertiză nu au fost sigilate.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea plângerii contravenţionale ca netemeinică şi nelegală şi menţinerea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor ca legal şi temeinic încheiat şi de asemenea menţinerea măsurii reţinerii cantităţii de alcool confiscat. Arată că s-au încălcat prevederile art. 168 alin. 2 din legea 571/2003 privind codul fiscal „Este interzisă deţinerea unui produs  accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită.” De asemenea arată că după controlul efectuat la locuinţa contestatorului duba cu alcool a fost dusă direct la sediul contestatoarei unde prelevarea de probe pentru expertiză a aavut loc în prezenţa contestatorului, a reprezentantului acestuia şi a martorilor.

Reprezentantul intimatei arată că individualizarea faptei s-a făcut corect în raport cu prevederile art. 18, alin. 2 lit. b a Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 571/2003, cantitatea de alcool neaccizabilă este de 10 litri, iar cantitatea de alcool confiscată de la contestator este de 651 litri, tar prelevarea probelor s-a făcut în conformitate cu prevederile Ordinului 356/2008, în prezenţa contestatorului şi a reprezentantului acestuia sigilându-se flacoanele cu alcool trimise spre efectuarea expertizei.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe, sub nr. 2834/235/2008, la data de 12.08.2008, contestatorul C… A…. O…., a solicitat în contradictoriu cu intimata Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj anularea procesului-verbal de contravenţie nr. ….. încheiat la data de 31.07.2008. În subsidiar contestatorul a solicitat înlocuirea sancţiunii amenzii cu cea a avertismentului.

În motivarea acţiunii contestatorul a arătat că a fost sancţionat contravenţional cu amenda de 70.000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 220 alin. 1, lit. a, din OG nr. 92/2003.

Contestatorul apreciază că procesul-verbal contestat este lovit de nulitate din două motive:

În primul rând, potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 61/2007, pronunţată în judecarea recursului în interesul legii cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 190, alin. 1, lit. c (devenit art. 220), C. proc. fisc., persoana fizică nu are calitatea de antrepozitar autorizat sau comerciant, şi deci nu poate fi subiect activ al contravenţiei de deţinere în afara antrepozitului fiscal sau de comercializare a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate.

În aceste condiţii, este evident că dacă o persoană fizică nu poate fi subiect activ al acestei contravenţii, cu atât mai mult nu poate fi subiect activ al contravenţiei de deţinere de produse accizabile în afara regimului suspensiv.

În al doilea rând, contestatorul arată  că prelevarea probelor nu a fost realizată conform dispoziţiilor legale. Astfel, contestatorul arată că în mod greşit prelevarea probelor a fost realizată la sediul D.J.A.O.V. Cluj, unde flacoanele de alcool au fost descărcate de către angajaţii instituţiei amintite, în lipsa contestatorului sau a altor martori.

În opinia contestatorului, probele ar fi trebuit prelevate la momentul controlului, şi anume pe raza localităţii Gherla, în prezenţa unor martori asistenţi, moment în care trebuia încheiat un proces-verbal de prelevare a probelor, sau dacă nu, trebuia sigilată autoutilitara până la ajungerea la sediul vămii din Cluj.

Cu privire la motivele de înlocuire a sancţiunii amenzii cu cea a avertismentului, contestatorul arată că potrivit art. 6, alin. 1, şi art. 7, alin. 2, din OG nr. 2/2001, avertismentul se poate aplica oricărui contravenient persoană fizică sau juridică, când fapta este d o gravitate redusă, chiar dacă actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede această sancţiune.

În opinia contestatorului, este evident că fapta este lipsită de gravitate, fapta reţinută în sarcina contestatorului neavând nici o urmare, sancţiunea avertismentului fiind pentru aceste  motive suficientă. În plus de aceasta contestatorul arată că se află la prima abatere de acest gen, iar sancţiunea aplicată este una exagerată.

În drept contestatorul a invocat dispoziţiile OG. nr. 2/2001.

În probaţiune contestatorul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, repunând în acest sens la dosar copia procesului-verbal de contravenţie contestat.

În temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001, cererea este scutită de taxă judiciară de timbru.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale ca nefondată şi menţinerea în întregime a procesului-verbal de contravenţie contestat.

În motivarea acţiunii, intimatul arată că în data de 30.07.2008, ora 16.30, inspectorii vamali din cadrul D.J.A.O.V. Cluj, împreună cu reprezentanţii D.G.C.C.O. – Brigada Cluj, au efectuat un control inopinat la adresa situată în ………..

La adresa şi data respectivă, în curtea imobilului se afla o autoutilitară marca Mercedes, ce era încărcată cu flacoane de 2 şi respectiv 5 litri, ce conţineau un lichid incolor, ce s-a dovedit ulterior a fi alcool etilic în concentraţie de 83,65% vol pentru proba de 2 litri şi 84,36% vol pentru proba de 5 litri. Cantitatea toatală de alcool etilic găsită la locaţia respectivă a fost de 651 litri.

La aceeaşi adresă a fost identificat petentul C…. A…. O….., deţinătorul alcoolului etilic descoperit.

Fapta petentului constând în aceea de a deţine un produs supus accizelor armonizate conform art. 162, lit. e, art. 173, lit. c, din Codul fiscal, contravine dispoziţiilor art. 168, alin. 2, din Codul fiscal, precum şi dispoziţiilor punctului 3 din Normele metodologice aferente acestui articol, aprobate prin HG nr. 44/2004.

Se mai arată că fata reţinută în sarcina petentului întruneşte conţinutul constitutiv al contravenţiei prevăzută de art. 220, alin. 1, lit. a, C. proc. fisc.

În aceea ce priveşte sancţiunea amenzii de 70.000 aplicate, se arată că aceasta a fost aplicată în mod legal, în limitele prevăzute de art. 220, alin. 2, C. proc. fisc., iar având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, o sancţiunea pecuniară este absolut necesară.

De asemenea se arată că procesul-verbal de contravenţie s fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art. 221, alin. 5, C. proc. fisc., petentului punându-i-se în vedere că are posibilitatea de a achita în 48 de ore jumătate din minimul amenzii prevăzute pentru contravenţia săvârşită, lucru pe care contravenientul l-a şi realizat.

De asemenea confiscarea alcoolului descoperit a fost realizată legal potrivit dispoziţiilor art. 220, alin. 2, C. proc. fisc.

În cele din urmă se arată că procesul-verbal de contravenţie a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor OG nr. 2/2001.

În probaţiune, intimatul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar: ordinul de misiune nr. 180/30.07.2008; anexa procesului-verbal de contravenţie nr. 56/31.07.2008; procesul-verbal de prelevare nr. 5745/30.07.2008; adresa S.C. Prodvinalco S.A. Cluj nr. 2491/31.07.2008; nota explicativă nr. 5744/EM/30.07.2008; A.R.B. nr. 10 (seria C, nr. 0200710)/30.07.2008; Chitanţa nr. 10/01.08.2008.

În temeiul art. 242, alin. 2, C. proc. civ. intimatul a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

La cererea completatoare a contestatorului, intimatul a formulat o nouă întâmpinare, prin care a arătat că Decizia ICCJ nr. 61/2007, pronunţată în judecarea recursului în interesul legii privind interpretarea art. 190, alin. 2, lit. c (în prezent 220), C. pro. fisc., se referă doar la produsele accizabile supuse marcării, care sunt o categorie de produse aparte, şi din care nu fac parte produse accizabile din cauzei de faţă.

Referitor la modalitatea în care au fost prelevate probele se arată că petentul a contrasemnat procesul-verbal de prelevare nr. 5745/30.07.2008, care a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale. Susţinerile petentului trebuies probate.

În aceea ce priveşte sancţiunea amenzii de 70.000 aplicate, se arată că aceasta a fost aplicată în mod legal, în limitele prevăzute de art. 220, alin. 2, C. proc. fisc., iar având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, o sancţiunea pecuniară este absolut necesară.

Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de părţi.

Analizând actele şi lucrările cauzei reţine următoarele:

Instanţa reţine că, potrivit jurisprudenţei CEDO (spre exemplu cauza Ozturk c. Germaniei), normele ce sancţionează contravenţii au o natură penală, astfel că judecarea unor astfel de cauze trebuie să asigure respectarea garanţiile prevăzute de art. 6 (în materie penală), din Convenţie.

În acelaşi sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, statuând că, legislaţia contravenţională din România intră sub incidenţa art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Deciziile 183/2003, 197/2003, 259/2003).

Tot Curtea de la Strasbourg a statuat în cauza Salabiaku c. Frantei şi Pham Hoang c. Franţei  că prezumţiile de fapt şi de drept sunt compatibile cu art. 6, din Convenţie, dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile: 1. să fie utilizate în limite rezonabile, care să ţină seama de importanţa mizei (pentru învinuit), precum şi de garantarea dreptului la apărare; 2. acestea nu operează automat (nu sunt absolute), iar cel în defavoarea căruia operează acestea (contestatorul) are la îndemână mijloace de probă variate pentru a putea dovedi faptul că sunt neîntemeiate.

Raportat la aceste condiţii se observă cu claritate că prezumţia de legalitate şi temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenţie, potrivit legislaţiei române, este perfect compatibilă cu art. 6 din Convenţie, întrucât, natura prezumţiei de legalitate şi temeinicie a procesului verbal de contravenţie este relativă, putând fi răsturnată prin orice mijloc de probă prevăzut de lege, asigurându-se în acest fel respectarea dreptului la apărare al contestatorului. În acelaşi sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională (Deciziile 183/2003, 197/2003, 259/2003).

1. În legătură cu legalitatea procesului-verbal de contravenţie, instanţa constată că acesta conţine toate menţiunile prevăzute de art. 16, din OG nr. 2/2001.

Instanţa constată că petentul a invocat două motive de nulitate a procesului-verbal de contravenţie.

Primul motiv de nulitate invocat ar fi imposibilitatea sancţionării persoanei fizice ce nu are calitatea de antrepozitar autorizat, astfel cum rezultă din decizia ÎCCJ nr. 61/2007, pronunţată în judecarea recursului în interesul legii privind interpretarea art. 190, alin. 1, lit. c (în prezent 220), C. pro. fisc.

Instanţa reţine că dispoziţiile deciziei invocate nu sunt aplicabile în speţă, întrucât acestea se referă la o altă dispoziţie legală, respectiv la art. 220, alin. 1 lit. c, C. proc. fisc. Şi nu la art. 220, alin. 1, lit. a, C. proc. fisc., adică dispoziţia legală în temeiul căreia contestatorul a fost sancţionat. De asemenea, instanţa reţine că decizia amintită nu este aplicabilă în speţă nici chiar prin analogie, întrucât art. 220, alin. 1, lit. c, se referă doar la produsele accizabile supuse marcării. Iar, potrivit art. 203, C. fisc. responsabilitatea marcării revine antrepozitarilor autorizaţi, operatorilor înregistraţi sau importatorilor autorizaţi. În aceste condiţii, este firesc să răspundă pentru fapta de a deţine în afara antrepozitului fiscal sau de a comercializa produse supuse marcării, fără ca acestea să fie marcate corespunzător, doar persoanele fizice sau juridice ce au obligaţia marcării. Din acest motiv, contravenţia avută în vedere de ICCJ este fără îndoială cu subiect activ special.

Contravenţia reţinută în sarcina contestatoarei nu este o astfel de contravenţie, întrucât obligaţia de a nu deţine în afara regimului suspensiv produse accizabile care nu au fost introduse în sistemul de accizare, revine fiecărei persoane, astfel că, şi contestatorul avea această obligaţie, şi putea fi legal sancţionat contravenţional pentru încălcarea acesteia.

Prin urmare, susţinerile contestatorului referitoare la acest motiv de nulitate al procesului-verbal de contravenţie sunt neîntemeiate.

Al doilea motiv de nulitate ar fi modul nelegal de prelevare a probelor. Astfel contestatorul susţine că în mod nelelgal s-a procedat la prelevarea probelor la sediul D.J.A.O.V. Cluj, şi nu la locul unde au fost descoperite, respectiv în localitatea Gherla. Contestatorul apreciază că dacă s-ar fi dorit prelevarea probelor la sediul intimatei, autovehiculul cu care a fost transportată marfa confiscată marfa ar fi trebuit sigilat până la destinaţie. De asemenea, reprezentantul contestatorului arată, cu prilejul concluziilor pe fondul cauzei, că nu a fost trecut în nici un document nr. de înmatriculare al autovehiculului cu care a fost transportată marfa de la locul confiscării şi până la sediul intimatei. Din aceste două motive, nu se poate ştii dacă probele au fost prelevate într-adevăr din marfa confiscată de la contestator.

Instanţa reţine că Ordinul nr. 356/2008 emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Autoritatea Naţională a Vămilor stabileşte procedura de prelevare a probelor. Nici o dispoziţie legală nu instituie vreuna din obligaţiile amintite de contestator: obligativitatea prelevării probelor în chiar locul descoperirii mărfii; obligativitatea sigilării vehiculului cu care este transportată marfa din locul ridicării la locul unde sunt prelevate probele; obligativitatea consemnării numărului vehiculului cu care se realizează transportul.

Potrivit art. 3 din actul normativ amintit, sigura obligaţie care incumbă autorităţii vamale este aceea de a preleva probele în prezenţa celui interesat sau a reprezentantului acestuia. De asemenea, aceeaşi dispoziţie face trimitere la art. 241, alin. 1 şi art. 242, din Regulamentul Comisiei CEE nr. 2454/1993. art. 242 instituie următoarele obligaţii pentru autoritatea vamală: de a informa pe cel interesant sau pe reprezentantul acestuia, cu privire la intenţia de a preleva probe; probele să fie prelevate chiar de autoritatea vamală, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; să nu fie prelevată o cantitate mai mare decât cea necesară pentru analiza probelor. Art. 241 nu are aplicabilitate în speţă, întrucât instituie obligaţii pentru deţinătorul bunurilor, iar nu pentru autoritatea vamală. Iar în cauza de faţă nu s-a invocat faptul că petentul ar fi omis să îţi îndeplinească vreo obligaţie în legătură cu operaţiunea de prelevare a probelor.

Analizând menţiunile din procesul-verbal de prelevare nr. 5745/30.07.2008, instanţa constată că operaţiunea de prelevare s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale suscitate. Prelevarea a fost realizată în prezenţa contestatorului, acesta semnând procesul-verbal de prelevare. Semnătura nu dovedeşte doar faptul că prelevarea s-a realizat în prezenţa sa, ci şi faptul că probele prelevata sunt reprezentative pentru întreaga cantitate de marfă (art. 5, alin. 4, din Ordinul nr. 356/2008). De altfel, chiar petentul a recunoscut în faţa reprezentanţilor vămii că recipientele găsite la adresa sa conţineau alcool etilic, ce au fost aduse de un anume „Maimuţă” (f. 18). Declaraţia acestuia (intitulată notă explicativă) a fost consemnată în scris, şi semnată.

În raport cu menţiunile din procesul-verbal de prelevare şi cu dispoziţiile legale suscitate, susţinerile contestatorului conform cărora nu există certitudinea că probele au fost prelevate din marfa sa, sunt neîntemeiate.

2. În legătură cu temeinicia procesului-verbal de contravenţie, instanţa constată că nu au fost administrate probe care să releve o stare de fapt contrară celei reţinute de agentul constatator.

Pentru aceste motive, având în vedere că procesul-verbal de contravenţie de bucură de prezumţia de temeinicie, instanţa reţine următoarele:

În data de 30.07.2008, ora 16.30, inspectorii vamali din cadrul D.J.A.O.V. Cluj, împreună cu reprezentanţii D.G.C.C.O. – Brigada Cluj, au efectuat un control inopinat la adresa situată în …...

La adresa şi data respectivă, în curtea imobilului se afla o autoutilitară marca Mercedes, ce era încărcată cu flacoane de 2 şi respectiv 5 litri, ce conţineau un lichid incolor, ce s-a dovedit ulterior a fi alcool etilic în concentraţie de 83,65% vol pentru proba de 2 litri şi 84,36% vol pentru proba de 5 litri. Cantitatea totală de alcool etilic găsită la locaţia respectivă a fost de 651 litri.

La aceeaşi adresă a fost identificat petentul C…. A… O…., deţinătorul alcoolului etilic descoperit.

Fapta petentului constând în aceea de a deţine produse accizabile în afara regimului suspensiv, neintroduse în sistemul de accizare întruneşte conţinutul constitutiv al contravenţiei prevăzută de art. 220, alin. 1, lit. a, C. proc. fisc., astfel cum corect s-a reţinut în procesul-verbal de contravenţie contestat.

În aceea ce priveşte solicitarea contestatorului de înlocuire a sancţiunii amenzii cu cea a avertismentului, instanţa apreciază că acesta este neîntemeiată, întrucât fapta săvârşită de contestator prezintă un grad ridicat de pericol social, determinat de cantitatea ridicată de alcool etilic neintrodusă în sistemul de accizare ce a fost deţinută. Sancţiunea a fost aplicată în limitele prevăzute de art. 220, alin. 2, C. proc. fisc., iar având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, individualizarea sancţiunii spre maximul special este corespunzătoare.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge ca neîntemeiată plângerea contravenţională a contestatorului C…. A…. O…., formulată în contradictoriu cu intimata Direcţia Judeţeană Pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj, împotriva procesului-verbal de contravenţie …., încheiat de DJAOV Cluj la data de 31.07.2008.

În temeiul art. 274, C. proc. civ., instanţa va lua act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravenţională a contestatorului C… A…. O…, cu domiciliul procesual ales la ……, formulată în contradictoriu cu intimata Direcţia Judeţeană Pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, jud. Cluj, împotriva procesului-verbal de contravenţie ….., încheiat de DJAOV Cluj la data de 31.07.2008.

Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa  publică, azi, 11.11 2008.

PREŞEDINTE GREFIER