Ucidere din culpa

Sentinţă penală 248 din 18.02.2010


 

 Uciderea din culpă

 

 Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului V.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă şi părăsirea locului accidentului, prevăzute de art. 178 alin. 2 Cp şi art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.

 Analizând lucrările dosarului se constată că inculpatul se face vinovat de săvârşirea  infracţiunilor reţinute în sarcina sa, infracţiuni prev. şi ped. de art. 178 alin. 2 C.pen şi art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată, texte de lege în baza cărora se va proceda la  condamnarea inculpatului.

 Astfel, în privinţa infracţiunii prev. şi ped. de art. 178 al. 2 C.pen., vinovăţia inculpatului s-a manifestat în forma culpei constând în aceea că nu a respectat dispoziţiile legale în exercitarea activităţii de conducere a atelajului hipo la momentul producerii accidentului.

 Nu numai că a condus atelajul hipo pe drumul naţional, activitate interzisă de dispoziţiile legale care reglementează circulaţia pe drumurile publice, dar inculpatul se afla  şi sub influenţa băuturilor alcoolice.

 În ceea ce priveşte infracţiunea prev. şi ped. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată legea incriminează fapta de părăsire a locului accidentului „fără încuviinţarea poliţiei care efectuează cercetarea  locului faptei”, cu alte cuvinte  fără încuviinţarea poliţiei rutiere, care se ocupă cu efectuarea cercetărilor în cazul accidentelor rutiere.

 Inculpatul  a susţinut că i s-a  adus la cunoştinţă ulterior că nu  ar fi trebuit să părăsească locul accidentului fără încuviinţarea poliţiştilor de la circulaţie, însă acesta este un aspect de care instanţa va ţine cont la individualizarea  pedepsei ce se va aplica inculpatului, având în vedere printre altele şi nivelul de instruire al acestuia, cu toate că din punct de vedere teoretic-cel puţin - „nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii”.

 Se va ţine cont de individualizarea  pedepsei şi de celelalte date privind persoana învinuitului, precum  şi de atitudinea faţă de organele judiciare, în sensul că s-a prezentat atunci când a fost chemat şi a avut o atitudine care a facilitat desfăşurarea cercetărilor atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată.

 Din caracterizarea întocmită de primarul com. Prundu, rezultă că  inculpatul este cunoscut ca fiind  o persoană paşnică, liniştită, muncitoare care se străduieşte să acorde o educaţie corespunzătoare fiului minor.

 De asemenea din aceeaşi caracterizare, rezultă că inculpatul o are în întreţinere şi pe mama sa care necesită o atenţie specială din cauza vârstei şi stării de sănătate.

 Concluziile  caracterizării sunt în sensul că inculpatul are  un comportament corespunzător în familie şi în comunitate, nefiind  cunoscut cu manifestări negative (violente, nepotrivite sau altele de agent gen), reprezentând  singurul sprijin al familiei.

 Astfel fiind, instanţa apreciază că se poate dispune suspendarea  executării pedepsei ce va fi aplicată inculpatului sub supraveghere pe termenul de încercare de 5 ani, cu stabilirea în sarcina inculpatului a obligaţiilor prev. de art. 863  al. 1 lit. a,b,c,d C.pen. respectiv:

- să se prezinte ori de câte ori este chemat la judecătorul sau Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea.

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă.

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

 Inculpatului i se va atrage atenţia asupra dispoz. art. 864 C.pen. în sensul că se va putea revoca suspendarea executării sub supraveghere în situaţia în care va săvârşi o nouă infracţiune sau dacă nu va îndeplini cu rea-credinţă măsurile de supraveghere sau obligaţiile stabilite în sarcina sa.

 În ceea ce priveşte acţiunea civilă formulată de partea civilă O.M. aceasta va fi admisă în parte în sensul că inculpatul va fi obligat la plata sumei de 9400 lei despăgubiri civile, având în vedere că pentru anumite produse înscrise în facturile depuse la dosar (instanţa făcând referire în special la facturile depuse la filele 68,69 dosar instanţă), cantitatea produselor este mai mare decât în mod necesar pentru înmormântarea şi pomenirea unei singure persoane, chiar în condiţiile în care numărul  participanţilor ar fi fost mai mare decât în mod obişnuit.

 Spicuim cu titlu de exemplu: 200 baticuri negre, 100 basmale negre (aceasta în condiţiile în care este vorba de un defunct şi nu de o defunctă), 100 metri doliu negru, 10 metri pânză, 5 kg lumânări, 300 batiste etc. (filele 68,69 dosar).

 În ceea ce priveşte daunele morale instanţa îl va obliga pe inculpat la plata sumei de 5000 lei cu acest titlu, având în vedere nu atât caracterul reparatoriu (pierderea unei fiinţe dragi neputând fi cuantificată), cât caracterul compensatoriu al acestor sume.

 În ceea ce priveşte despăgubirile  civile către Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti inculpatul va fi obligat la plata sumei de 62.621,10 lei, sumă ce rezultă din decontul depus la dosar (fila 28 dosar instanţă).