Ucidere din culpă – culpa comună a autorului şi a victimei

Sentinţă penală 291 din 21.10.2010


Ucidere din culpă – culpa comună a autorului şi a victimei - sentinţa penală nr. 291/21.10.2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc

Prin rechizitoriu întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, a fost trimis în judecată inculpatul AV, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin.1 şi 2 cod penal.

În sarcina inculpatului s-au reţinut că pe data de 28 septembrie 2009, acesta se deplasa pe strada Calea Transilvaniei din Municipiul Câmpulung Moldovenesc, la volanul autospecializatei marca Roman şi în momentul în care a ajuns la intersecţia dintre Calea Transilvaniei şi str. Decebal, inculpatul a oprit autovehiculul, pentru a acorda prioritate la 2 autoturisme care circulau din sens opus, după care a virat la stânga în ideea de a se înscrie pe varianta pe care circulau asemenea tipuri de maşini.

Din sens opus respectiv din direcţia Suceava – Câmpulung Moldovenesc, circula cu mopedul numitul LO, care a observat cu întârziere manevra efectuată de inculpat şi nu a putut să frâneze decât la o distanţă mică, încât nu a putut evita impactul cu autovehiculul. În urma impactului conducătorul mopedului a suferit un politraumatism ce a condus la decesul acestuia.

Din raportul de necropsie reiese că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat insuficienţei cardio - respiratorie acute, consecutivă contuziei cardio – pericardice şi pulmonare cu fracturi costale importante stângi şi hemoragii interne după ruptura slenică în cadrul unui politraumatism toraco – pulmonar ce s-a putut produce prin lovire şi proiectare în cadrul unui accident rutier.

S-a reţinut, de asemenea, că acesta accident s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului care nu a acordat prioritate mopedului ce circula regulamentar din sens opus şi prin aceasta a încălcat dispoziţiile privitoare la efectuarea unei manevre de schimbare a direcţiei de mers prin virare la stânga prevăzută de art.54, 56 şi 57 din OUG 195/2002.În acelaşi timp s-a menţionat că accidentul putea fi evitat dacă inculpatul ar fi respectat normele rutiere privind efectuarea manevrei de schimbare a direcţiei de mers. Totodată s-a susţinut că în ceea ce o priveşte pe victimă aceasta nu poseda permis de conducere pentru moped.

Din probele administrate în cauză, instanţa a reţinut că la data de 28 septembrie 2009, în jurul orelor 17,00 – 18,00, inculpatul AV circula cu autospeciala marca Roman dinspre comuna Sadova spre Municipiul Câmpulung Moldovenesc, aflându-se la intersecţia dintre strada Calea Transilvaniei şi strada Decebal iar la un moment dat a oprit maşina întrucât trebuia să efectueze virajul spre stânga pentru a intra pe varianta destinată maşinilor cu gabarit mare.

Martorul CI, a susţinut că în timpul respectiv circula, cu maşină proprietate personală, în spatele maşinii conduse de inculpat, iar în apropiere de Dacia Service Câmpulung Moldovenesc, a încercat să depăşească acel camion, însă nu a reuşit să facă acest lucru din cauza faptului că din sens invers circulau alte maşini. Acelaşi martor a afirmat că, în momentul în care a ajuns la intersecţia despre care se face vorbire, inculpatul a semnalizat încadrarea pe drumul ce merge spre centură, însă din cauză că din faţă circulau alte maşini, a fost nevoit să oprească în intersecţia respectivă pentru a le da prioritate. A mai susţinut că maşina era încărcată cu deşeuri de material lemnos şi că a încercat să-şi continue drumul, prin partea dreaptă, însă spaţiu era insuficient, motiv pentru care a staţionat în spatele acelei maşini.

La un moment dat inculpatul a pornit maşina ( în viteza a – I – a ) spre varianta de centură, timp în care el – martorul a observat, la o distanţă de vreo 50 m., venind din sens invers un motoscuter ce se afla înainte de trecerea de pietoni. După ce inculpatul s-a încadrat cu maşina pe drumul spre centură, din cauza faptului că din faţă era orbit de soare martorul a susţinut că acel conducător de motoscuter nu a observat maşina ( bazat pe faptul că nu a redus viteza, ci şi-a continuat deplasarea cu viteză constantă ), a încercat să frâneze la o distanţă foarte mică de acea maşină, încât acel motoscuter a intrat în dreptul roţii din spate, iar din ricoşeu a nimerit sub roţi. Datorită acestui impact inculpatul a fost nevoit să facă o manevră, cu maşina, spre înapoi pentru ca acel motoscuter să fie scoţi de sub roţi. În acelaşi timp martorul a arătat că în momentul impactului, inculpatul conducea maşina cu o viteză foarte mică, iar când evenimentul rutier s-a produs a şi oprit maşina, dar impactul nu a putut fi evitat.

Mai mult decât atât martorul a susţinut că anterior acelui moment inculpatul a oprit maşina în intersecţie pentru a da prioritate la 3 maşini ce circulau din sens invers, iar în ceea ce o priveşte pe victimă a susţinut că aceasta era la o distanţă destul de mare şi şi-a exprimat părerea că, din punctul lui de vedere, oricine s-ar fi aflat în postura inculpatului ar fi efectuat aceiaşi manevră de a intra pe variantă.

Din concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat s-au desprins următoarele aspecte: că în momentul producerii impactului maşina condusă de inculpat circula cu o viteză de 5 – 10 km. / h, în timp ce mopedul condus de victimă circula cu o viteză de 60 km. / h (iar în momentul premergător impactului circula cu minim 67 km. / h); că inculpatul a încălcat prevederile art.54 alin.1 din codul rutier, în timp ce victima nu a respectat prevederile art.48 şi 49 alin.1 din codul rutier.

Prin urmare, s-a considerat că inculpatul putea evita producerea accidentului dacă respecta normele rutiere cu privire la efectuarea unei manevre de schimbare a direcţiei de mers prin virare la stânga, în timp ce victima putea evita producerea accidentului dacă acţiona frâna în momentul apariţiei stării de pericol sau dacă, în cazul „orbirii” reducea viteza (dacă era necesar până la oprire) în momentul apariţiei fenomenului.

Potrivit procesului verbal victima LO nu figura ca posesor de permis de conducere pentru nici o categorie.

Prin sentinţa penală nr. 291/21.10.2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc s-a dispus condamnarea inculpatului AV, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, faptă prevăzută de art.178 alin.1 şi 2 cod penal, cu aplicaţiunea art.74, 76 lit. d cod penal, la pedeapsa de 1 ( un ) an închisoare.

În temeiul art.81 cod penal s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe durata prevăzute de art.82 cod penal şi atrage atenţia acestuia asupra consecinţelor ce decurg din nerespectarea prev.art.83 cod penal. Pe durata prevăzută de art.71 cod penal, inculpatul va fi lipsit de drepturile indicate de dispoziţiile art.64 alin.1 lit. a teza II  şi lit. b cod penal. În conformitate cu dispoziţiile art.71 alin.5 Cod penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

A fost obligat inculpatul să plătească părţii civile Spitalul judeţean de urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou”Suceava, suma de 1007,82 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare şi a fost obligat inculpatul, în solidar, cu  partea civilmente responsabilă SC”M Com”SRL Sadova, să-i plătească părţii civile P V, suma de 13.720 lei, cu titlu de despăgubiri civile, constând în: c/val. înmormântare şi praznicele de pomenire, c/val. monumentului funerar şi a transportului victimei de la Suceava la Câmpulung Moldovenesc, respingându-se celelalte pretenţii, ca nedovedite.

S-a reţinut că în speţă, vinovăţia inculpatului este pe deplin dovedită şi că acesta, prin fapta sa, a săvârşit infracţiunea de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin.1 şi 2 cod penal şi pentru care urmează a se pronunţa condamnarea acestuia.

Vinovăţia inculpatului este dată prin aceea că a nesocotit prevederile art.54 alin.1 din codul rutier în sensul că nu a luat toate măsurile de prevedere privind acordarea priorităţii în momentul executării manevrei de schimbare a sensului de mers.

La rândul său şi victima se face vinovată de producerea evenimentului rutier, în sensul că nu poseda permis de conducere şi a condus motoscuterul cu o viteză peste limita legală ( minim 60 km. / h., în loc de  45 km. / h. ) încălcând astfel prevederile art.49 alin.1 din codul rutier. Prin urmare, instanţa consideră că vinovaţi de producerea accidentului se fac atât inculpatul cât şi victima, încât se va reţine culpa comună în producerea evenimentului rutier ( pe care o va aprecia în proporţie de ? pentru fiecare ).

Cum la data săvârşirii faptei inculpatul executa acel transport pentru SC”M Com”SRL Sadova, instanţa – în temeiul art. 998 şi 999 cod civil – îl va obliga pe acesta în solidar cu partea civilmente responsabilă – să-i plătească părţii civile suma de 13.720 lei, cu titlu de despăgubiri civile, constând în: c/val. înmormântare şi praznicele de pomenire (propriu-zis, de 6 săptămâni şi de 6 luni), c/val. monumentului funerar şi a transportului victimei de la Suceava la Câmpulung Moldovenesc, cu menţiunea că la acordarea acestor despăgubiri urmează a fi reţinută şi culpa victimei de ? aşa cum s-a arătat mai sus.

Cât priveşte plata daunelor morale, instanţa urmează a le respinge întrucât – aşa cum s-a menţionat – la producerea evenimentului rutier a concurat şi culpa victimei, în proporţie egală cu cea a inculpatului.

În cauză a fost introdusă, în calitate de asigurator de răspundere civilă SC”ARA „SA – Sucursala Suceava, care prin notele de concluzii scrise depuse la dosar ( fila 465 – 466 ) a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale, susţinând că din poliţia de asigurare de răspundere civilă obligatorie nr.002779847 valabilitatea acesteia, pentru vehiculul condus de inculpat, începea la data de 29 septembrie 2009 şi expira la 28 martie 2010. Cum, accidentul rutier a avut loc la data de 28 septembrie 2009, societatea nu poate fi trasă la răspundere pentru o poliţă ce intra în vigoare la o dată ulterioară producerii acestuia.

Conform art.27 pct.4 din Ordinul 20/2008 al Comisiei de supraveghere a asigurărilor valabil pentru poliţele de asigurare a căror valabilitate începe la data de 11 noiembrie 2008 „asiguratorul nu acordă despăgubiri pentru prejudiciile cauzate în situaţia în care nu se face dovada valabilităţii la data accidentului a asigurării obligatorii de RCA sau asiguratorul RCA nu are răspundere”. Instanţa de judecată analizând această excepţie o găseşte întemeiată urmând a o admite şi a constata că, într-adevăr, această societate nu are calitate procesuală.