Acord de recunoaştere a vinovăţiei

Sentinţă penală 91 din 27.04.2015


La data de (…) pe rolul instanţei a fost înregistrată sesizarea (…) privind acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între reprezentantul acestuia şi inculpaţii (…), pentru săvârşirea infracţiunii de furt prev.de art. 228 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 5 noul cod penal.(…)  seful de serviciu al (…) a sesizat telefonic organele de politie cu privire la faptul că, persoane neidentificate au sustras, în noaptea de (…), reductorul metalic al (…) ce aparţine (…), parte componentă a (…)

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând acordurile de recunoaştere a vinovăţiei, precum şi actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Acordurile de recunoaştere a vinovăţiei nr.(…) încheiate la data de (...) între procurorul din cadrul (…) şi inculpaţii (…) , având ca obiect recunoaşterea comiterii de către fiecare inculpat în parte a săvârşirii infracţiunii de furt prev. şi ped.de art.228 al.1 Cod penal cu aplic.art.5 Cod penal şi acceptarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală au fost avizate sub aspectul următoarelor limite:

Pentru săvârşirea infracţiunii de furt prev. de art.228 al.1 Cod penal cu aplic.art.5 Noul Cod penal fiecare inculpat să fie condamnat, în baza art.61 al.1 şu 4 lit.c Cod penal la pedeapsa amenzii în cuantum de (…) lei, reprezentând (…) zile-amendă a câte (…) lei pentru fiecare zi.  În baza art.63 Cod penal să li se atragă atenţia inculpaţilor că dacă, cu rea-credinţă nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu numărul corespunzător de zile cu închisoare.

S-a menţionat că pe parcursul urmăririi penale părţile nu au încheiat o tranzacţie sau un acord de mediere cu privire la acţiunea civilă, fapt pentru care latura civilă nu se va soluţiona în cadrul acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

În fapt s-a reţinut că la data de (…), în jurul orelor (…), şeful de serviciu al (...), respectiv numitul (…) a sesizat telefonic organele de poliţie cu privire la faptul că persoane neidentificate au sustras, în noaptea de (…), reductorul metalic al (...) ce aparţine (…), parte componentă a (…). Cu ocazia cercetării la faţa locului s-a constatat că (…) era incompletă, de pe postamentul din beton lipsind reductorul unităţii de pompare, desprins din  şuruburi. În zonă au fost identificate urme de potcoave şi acţiuni de târâre. Din declaraţiile inculpaţilor, coroborate cu declaraţia martorului (…) a rezultat că la data de (…), în urma unei înţelegeri prealabile, cei doi inculpaţi au sustras de la sonda sus-menţionată piesa metalică menţionată mai sus, după ce inculpatul (…) a desfăcut şuruburile de fixare şi a deplasat reductorul de pe platforma din beton, cu ajutorul unei pârghii din lemn. Bunul respectiv a fost transportat prin târâre circa (…) m şi apoi prin încărcare într-o căruţă, la stâna inculpatului (…).

Valoarea prejudiciului cauzat este de (…) lei, sumă cu care (…) s-a constituit parte civilă.

Instanţa apreciază că soluţia cu privire la care s-a ajuns la  acordurile între procuror şi inculpaţi este nejustificat de blândă în raport de gravitatea infracţiunilor, pentru următoarele considerente:

Potrivit situaţiei de fapt reţinută chiar în cuprinsul celor două acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, cei doi inculpaţi au acţionat după o înţelegere prealabilă şi pregătire a sustragerii bunului de către inculpatul (…). Este cunoscută amploarea sustragerilor în domeniul petrolier, asemenea fapte nefiind deloc izolate, fiind sustras atât petrol brut, cât şi componente ale instalaţiilor de extragere. Nu în ultimul rând este de observat valoarea bunului sustras, care depăşeşte echivalentul a (…) euro, precum şi faptul că sonda nu a mai fost funcţională după sustragerea acelei componente.

În atare situaţie instanţa apreciază că soluţia adoptată, respectiv amendă în cuantum de (…) lei este vădit disproporţionată faţă de gravitatea faptelor comise de către cei doi inculpaţi şi nici nu poate avea scopul prevenirii săvârşirii unor asemenea infracţiuni, nefiind o măsură de constrângere sau reeducare a inculpaţilor.

Drept urmare, faţă de considerentele expuse mai sus, în temeiul art.485 al.1 lit.b C.pr.pen. instanţa va respinge acordurile de recunoaştere a vinovăţiei încheiate la data de (…) între procurorul din cadrul (...)şi inculpaţii (…) şi va trimite cauza procurorului în vederea continuării urmăririi penale.

În temeiul art.275 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului din oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul (…)

Domenii speta