Competenţă materială. Contestaţie împotriva Notificării de respingere proiecte propuse spre finanţare şi a Deciziei de respingere a contestaţiei emise de Direcţia generală pescuit (Autoritatea de management pentru programul operaţional pescuit), organiza

Sentinţă civilă 659/CA din 14.05.2015


Prin sentinţa civilă nr. 659/CA din 14.05.2015, pronunţată în dosar nr.115/62/2015 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Braşov, invocată de pârâtul M A D şi declinată competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta S.C S S.R.L în contradictoriu cu pârâţii M A D R - D G P şi ASOCIAŢIA PF în favoarea Curţii de Apel Braşov.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, competenţa materială se constituie drept o condiţie de valabilitate a actului jurisdicţional pronunţat de către orice instanţă judecătorească.

 Potrivit art. 130 C.p.civ neregularitatea procedurală legată de competenţa instanţelor judecătoreşti se invocă prin intermediul excepţiei de necompetenţă.

Deliberând asupra excepţiei invocate în cauză, instanţa constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care urmează să o admită.

Analizând actele dosarului, instanţa reţine că obiectul cererii este reprezentat de anularea Notificării de respingere proiecte propuse spre finanţare nr. 324993/08.9.2014 (f.7-8) şi a Deciziei de respingere a contestaţiei nr. 326663/26.11.2014 (f.4).

Aceste acte administrative cu caracter individual au fost emise de Direcţia generală pescuit (Autoritatea de management pentru programul operaţional pescuit), organizată în cadrul M A D R şi au ca obiect refuzul pârâtei de a aproba finanţarea nerambursabilă din fonduri europene, în sumă de 268.242 lei prin programul operaţional pentru pescuit 2007-2013, solicitată de reclamantă (f.5).

Ministerul este autoritatea de management pentru programul operaţional pescuit (art. 2 alin. 1 lit. g din HG nr. 1185/2014), funcţie pe care o exercită prin Direcţia Generală Pescuit (anexa 1 a HG nr. 1185/2014), fiind o instituţie publică centrală cu competenţe la nivel naţional iar nu local.

Potrivit art. 10 alin. 1 din L. nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Actele atacate în speţă nu au ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, astfel încât criteriul valoric este irelevant, interesând în speţă rangul emitentului actului.

De asemenea, raportat la obiectul cererii care priveşte un act administrativ emis de o autoritate publică centrală  privind sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, devine aplicabil art. 10 alin. 1 ind. 1 din L. nr. 554/2004 care instituie o competenţă specială, indiferent de valoare, în favoarea secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel.

Faţă de aceste considerente, tribunalul va declina competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Curţii de Apel Braşov.