Partaj bunuri comune. Stabilirea cotelor de contribuţie

Partaj bunuri comune. Stabilirea cotelor de contribuţie Cotele de contribuţie se determină nu numai în funcţie de aportul de ordin material la achiziţionarea bunurilor comune – indicat de veniturile fiecăruia dintre soţi, ci în funcţie de totalitatea mijloacelor materiale folosite pentru funcționarea familiei. În condiţiile în care  părţile au avut venituri egale în timpul căsătoriei,  au avut o contribuţie egală în gospodărie şi la creşterea şi educarea minorului, este evident că achitarea avansului din resurse proprii, care reprezintă 23% din preţul imobilului, îi conferă părţii o cotă de contribuţie mai mare la dobândirea imobilului. Cu privire la sumele achitate cu titlu de rate, pentru ratele achitate în timpul convieţuirii în fapt aceasta reprezintă o contribuţie proprie a părţii la dobândirea imobilului. Numai în privinţa ratelor achitate de parte după despărţirea în fapt a soţilor, partea are un drept de creanţă.

Secţia civilă decizia nr. 494 din 17 iunie 2015

Reclamantul M.C. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta M.M.M  partajarea bunurilor comune ale soţilor, cu constatarea cotei lui de contribuţie de 70% la dobândirea bunurilor mobile şi de 100% la dobândirea bunului imobil, şi evacuarea pârâtei din domiciliul comun.

În motivarea de fapt a cererii, reclamantul a învederat că părţile au achiziţionat un apartament cu programul Prima Casă, avansul fiind achitat din donaţia părinţilor reclamantului. A menţionat că a existat un avans de 1850 Euro menţionat în antecontractul încheiat la notar precum şi un avans de 6500 Euro, care nu a fost consemnat în acest antecontract. A invocat că au contractat şi un credit de 28500 Euro prin programul Prima Casă, din care s-a achitat diferenţa de preţ către vânzător. A mai învederat că pârâta nu a contribuit financiar în nici un fel la achiziţionarea casei şi că părinţii săi au fost cei care au cumpărat uşa de acces în apartament, combina frigorifică, aragazul, hota şi celelalte electrocasnice, imobilul neavând nevoie de alte îmbunătăţiri.

Pârâta M-M.M. a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat ca instanţa să constate o contribuţie a soţilor la dobândirea bunurilor de 50% fiecare.

Prin sentinţa civilă nr. 9506/30.09.2014 instanţa de fond a admis în parte acţiunea principală, a admis cererea reconvenţională, constatând că părţile au dobândit în cote egale de 50% fiecare imobilul apartament situat în Galaţi şi pasivul din contractul de credit nr. …… încheiat cu ……...

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că  pârâta reclamantă reconvenţională a avut în permanenţă un loc de muncă, iar reclamantul a avut un loc de muncă doar în perioada iulie 2007 – aprilie 2012 .

Prin contractul de donaţie autentificat sub nr. …., MT, mama reclamantului i-a donat fiului său MC suma de 42.000 lei, în vederea achiziţionării unui imobil cu credit bancar potrivit programului Prima Casă, sumele fiind virate donatarului anterior încheierii contractului.Prin contractul de donaţie autentificat sub nr. ….. MT mama reclamantului i-a donat fiului său MC suma de 10.000 Euro,  din care 2300 Euro s-au virat anterior încheierii contractului, constând în ratele lunare achitate la …. pentru creditul acordat donatarului cu programul Prima Casă în perioada 14.05.2010 – 31.08.2011, diferenţa de 7700 euro urmând a fi achitată de donator în acelaşi cont pentru ratele ulterioare, până la concurenţa acestei sume,  suma urmând regimul juridic al bunurilor proprii .

Faţă de toate probele administrate în cauză, instanţa de fond a concluzionat că cotele de contribuţie ale celor doi soţi sunt egale, deoarece ambii au contribuit în acelaşi mod la obţinerea creditului şi cumpărarea apartamentului. Suma de bani necesară achiziţionării imobilului a fost dobândită deodată, plata ratelor fiind un simplu drept de creanţă al băncii şi, totodată, o obligaţie personală a soţilor, care nu are legătură cu problema dobândirii bunului.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul-pârât MC a declarat apel arătând că el a fost cel care a achitat în totalitate, din resurse proprii, avansul şi ratele aferente contractului de credit.

Apelul este fondat.

În tăcerea legii, potrivit practicii judiciare, instanţa chemată să hotărască asupra cotelor – părţi cuvenite fiecărui codevălmaş va ţine seama de contribuţia efectivă a fiecăruia dintre soţi la dobândirea bunurilor supuse partajului, urmând a analiza în detaliu dovezile din care să rezulte aportul diferenţiat al soţilor la dobândirea bunurilor comune.

Este de reţinut că aceste cote de contribuţie se determină nu numai în funcţie de aportul de ordin material la achiziţionarea bunurilor comune – indicat de veniturile fiecăruia dintre soţi, ci în funcţie de totalitatea mijloacelor materiale folosite pentru funcționarea familiei.

În ceea ce priveşte veniturile obţinute de părţi în timpul convieţuirii în fapt, contrar celor reţinute de instanţa de fond, instanţa de apel a constatat că apelantul a avut loc de muncă începând cu luna iulie 2005, dar apelantul nu a dovedit o contribuţie superioară faţă de cea a intimatei.

Din analiza contractului de donaţie autentificat sub nr. ……… şi a extraselor de cont aferente conturilor reclamantului şi al mamei sale, MT, instanţa de apel a reţinut că apelantul a achitat avansul de 8.500 EUR din resurse proprii, reprezentând donaţia făcută de mama sa prin contractul de donaţie nr. ……..

Aşadar, în condiţiile în care s-a reţinut că părţile au avut venituri egale în timpul căsătoriei, că au avut o contribuţie egală în gospodărie şi la creşterea şi educarea minorului, este evident că achitarea avansului de 8.500 EUR din resurse proprii, care reprezintă 23% din preţul imobilului, îi conferă apelantului o cotă de contribuţie mai mare la dobândirea imobilului.

Mai mult decât atât, din probele administrate a rezultat că apelantul a fost cel care a plătit din resurse proprii, respectiv donaţia de la mama sa, ratele de credit din perioada convieţuirii părţilor şi ulterior până la momentul pronunţării hotărârii, aspect necontestat de pârâtă.

De altfel, chiar în cuprinsul contractului de donaţie s-a menţionat că suma de bani este donată pentru plata ratelor aferente contractului de credit contractat de către părţi.

Cu privire la sumele achitate cu titlu de rate, instanţa de apel reţine că pentru ratele achitate în timpul convieţuirii în fapt aceasta reprezintă o contribuţie proprie a apelantului la dobândirea imobilului. Numai în privinţa ratelor achitate de apelant după despărţirea în fapt a soţilor, apelantul are un drept de creanţă.

Având în vedere aceste aspecte, instanţa a constatat că apelantul a răsturnat prezumţia de egalitate a cotelor de contribuţie a soţilor, dovedind o contribuţie superioară la dobândirea bunului imobil, respectiv o contribuţie de 70%.

Domenii speta

Spete similare