Contestaţie la executare

Contestaţie la executare. Anularea popririi înfiinţate asupra sumelor deţinute / depuse în contul deschis în penitenciar. 

Dosar nr. 1824/108/2014

Prima instanţă :

Contestatorul a susţinut în esenţă că, întrucât execută pedeapsa închisorii în regim închis, nu lucrează şi nu poate obţine venituri din muncă, sumele de bani pe care le deţine în cadrul Penitenciarului Timişoara ca urmare a depunerilor făcute de către familia sa, fac parte din categoria sumelor exceptate de la executarea silită.

În motivare s-a reţinut că, în cauză, poprirea nu s-a realizat asupra veniturilor realizate din munca prestată de către contestator în Penitenciar ci, asupra disponibilităţilor băneşti ale acestuia, ca urmare a contribuţiei familiei sale, astfel că, aceste disponibilităţi băneşti nu intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 87 din  Legea nr. 254/2013 ci, sub incidenţa  dispoziţiilor Ordonanţei nr. 92 din 24 decembrie 2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală.

De asemenea, s-a reţinut că popririi înfiinţate nu sunt aplicabile limitele urmăririi veniturilor băneşti prevăzute de art. 728 Cod procedură civilă deoarece, suma asupra căreia s-a înfiinţat poprirea nu reprezintă salarii sau  alte venituri periodice, nici  pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale şi nici  alte sume ce se plătesc periodic debitorului care să fie  destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia.

După cum rezultă din fişa contabilă depusă la dosar de către Penitenciarul Timişoara, contestatorul a folosit banii din cont pentru cumpărături diverse la PMS Shop, precum şi pentru convorbiri telefonice, acestea neîncadrându-se în categoria asigurării mijloacelor de existenţă sau de subzistenţă.

Astfel, instanţa a apreciat că sumele poprite sunt supuse executării silite prin poprire deoarece sunt sume urmăribile, reprezentate de  disponibilităţi băneşti în lei  deţinute cu orice titlu de către debitorul contestator  în temeiul unor raporturi juridice existente, cerinţă prevăzută de art. 149 alineat 1 Cod procedură fiscală.

Instanţa de apel :

Respinge apelul.Sentinţa apelată este pronunţată cu interpretarea corectă a dispoziţiilor legale incidente. Astfel cum corect a reţinut prima instanţă, executarea silită a fost pornită în temeiul Codului de procedură fiscală, prin poprire, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 149 alin. 1 Cod procedură civilă „ Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane sau pe care aceştia le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.”

De asemenea, în mod just a constatat instanţa de fond că apelantul contestator nu se află în vreuna din excepţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală, nici de Codul de procedură civilă, veniturile asupra cărora a fost înfiinţată poprirea nefiind din categoria celor prevăzute de art. 728 Cod procedură civilă, pentru a fi aplicabilă limita stabilită de acest text, până la care să poată fi urmărite sumele de bani prin poprire.

Nici limitarea prevăzută de art.87 din Legea nr. 254/2013 nu este incidentă, câtă vreme poprirea nu s-a înfiinţat asupra veniturilor realizate din munca prestată de către contestator în Penitenciar ci, asupra disponibilităţilor băneşti ale acestuia, primite din contribuţia familiei sale. Prin urmare, din moment ce legea nu prevede o limită până la care poate fi realizată poprirea, în mod corect aceasta a fost înfiinţată asupra tuturor disponibilităţilor băneşti deţinute de apelantul debitor.

Domenii speta

Spete similare