Conflict de muncă, accident de muncă; Competenţă materială

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de ….09.2014, reclamantul N G în contradictoriu cu pârâţii S.C. M S S.R.L. şi C I a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor, în solidar, la plata a 40.000 lei, cu titlu de daune materiale şi 100.000 lei cu titlu de daune morale, precum şi obligarea pârâţilor la plata a 700 lei lunar, cu titlu de prestaţie periodică, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul arată că a fost angajat la S.C. M S S.R.L. ca legător de sarcină si avea ca atribuţii de serviciu legarea la TAF cu cablul de oţel a buştenilor pregătiţi pentru transport la platforma primara. Paratul C I este angajat al societăţii M S in funcţia de maistru.

In data de 23 februarie 2013, în timp ce se afla la locul de munca împreună cu numiţii C.V.şi C.l., a suferit un grav accident de muncă, urmare a căderii unui arbore, în urma acestui accident reclamantul suferind numeroase traumatisme craniene, rămânând în stare de inconştienţă.

Împrejurările producerii accidentului au fost cercetate de către Parchetul de pe langa Judecătoria Brezoi, in dosarul nr. ./P/2013, în care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de neluarea masurilor legale de securitate si sănătate in munca, fapta prev si ped. de art 349 NCP si vătămare corporală din culpa, fapta prev si ped de art. 196 al 1 NCP.

In cauză s-a dispus, în mod eronat,clasarea in baza art 315 al 1 lit b raportat la art 16 al 1 lit b din NCPP, motivat de lipsa de vinovăţie a numiţilor C I si a paratei SC M S SRL.

Cercetarea accidentului de muncă s-a efectuat de către angajatorul său – societatea comercială pârâtă, iar actele întocmite au fost avizate de către ITM Vâlcea.

S-a arătat că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, fapta ilicită constând omisiunea  angajatorul său – societatea comercială pârâtă de a respecta dispoziţiile art. 13 lit.e din Legea nr. 319/2006, privind securitatea şi sănătatea în muncă, fapt ce rezultă din procesul verbal de cercetare a accidentului de muncă din data de 23.05.2014, din care rezultă că angajatorul său nu a elaborat instrucţiuni privind securitatea şi sănătatea în muncă cu particularităţile activităţilor desfăşurate de angajaţii săi.

În ceea ce îl priveşte pe pârâtul persoană fizică nu şi-a respectat obligaţia de serviciu privind supravegherea activităţii de producţie a angajaţilor din subordinea sa. 

Ca urmare a faptei ilicite, a fost diagnosticat cu psihosindrom organic cronic deteriorativ post tcc, de la momentul producerii accidentului şi pană în prezent suportand singur cheltuielile legate de spitalizare, controalele medicale şi medicamentaţia indicată.

Reclamantul a fost incadrat in grad de handicap grav permanent şi nerevizuibil prin certificatul de încadrare in grad de handicap nr 4396/4.09.2013. Prin vătămarea integrităţii fizice si a sănătăţii suferită, conditille morale si sociale ale subsemnatului au fost adânc schimbate In totalitate, ne mai putand lua parte la activităţile sociale, economice şi de familie. Prejudiciul de agreement presupune restrângerea posibilităţilor finite umane de a se bucura de viata, de a avea parte din plin de satisfacţiile material şi spiritual pe care aceasta i le poate oferi. De asemenea învederează că are in îngrijire doi copii, care în prezent sunt studenţi şi de care nu se poate ocupa in niciun fel, nu le poate asigura banii necesari pentru studii, toată pensia cheltuind-o pe medicamente şi deplasări la medici.

În dovedirea acţiunii reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor, proba testimoniala, expertize.

În drept a invocat dispoziţiile art. 1349, 1357, 1365, 1373, 1387,1388,1391 din NCC , 453 NCPC şi Legea 319/2006.

Acţiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 952.50 lei achitată cu chitanţa nr. 503-290-0098 din 17.10.2014.

Paratul S.C. M S S.R.L a formulat întâmpinare la data de 25.11.2014 prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neintemeiată, motivând că nu sunt indeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale.

Învederează că s-au efectuat deja cercetări penale in cauza, in dosarul ./P/2013 al Parchetului de pe langa Judecătoria Brezoi, unde s-a stabilit următoarea situaţie de fapt: Lucratorul C. l. a tăiat un arbore (molid) cu lungime de 22 m şi diametru de 30-32 cm., arborele, in cădere, a rămas atârnat (aninat) de alţi arbori, lucratorii N G şi C. l. fiind sfătuiţi să părăsească zona periculoasă. Cei doi lucrători s-au retras din zonă, conform indicaţiilor primite de la maistru, la cca .100 m de zona periculoasa, impreuna cu Croitoru loachim, sa mănânce. In jurul orelor 13.00, deci tot in timpul pauzei de masa, nesocotind instruirea făcuta de către maistru, reclamantul s-a deplasat in zona periculoasa in care i se atrăsese atenţia să nu intre, pentru a-şi satisface necesităţile fiziologice. Când reclamantul a intrat in zona periculoasă, datorită greutăţii arborelui aninat şi a vântului care s-a pornit, s-a produs căderea arborelui, care a antrenat in cădere un lemn uscat aflat in picioare ce 1-a acroşat pe N G. Prin urmare reclamantul a fost cel care nu a respectat instructajul făcut de către maistru.

In concluzie, arată că nu se fac vinovaţi de producerea accidentului, deoarece nu a creat un prejudiciu, prin fapta proprie, reclamantul singur fiind cel care, in afara programului de lucru, în timpul pauzei de masa, şi nerespectand instructajul maistrului, a intrat in zona periculoasă. Vântul care s-a pornit atunci a cauzat prejudiciul, parata neputand fi ţinută răspunzătoare pentru faptă.

In drept a invocat dispoziţiile art. 1357 NCC, 205 NCPC.

In dovedire a solicitat proba cu înscrisuri; interogatoriul curatorului care sa indice daca a primit sume de bani importante de la N. E. pentru a fi ajutaţi cu cheltuielile necesare refacerii sănătăţii; 2 martori.

Paratul C I a formulat la data de 28.11.2014 întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neintemeiată motivând că prejudiciul nu este creat prin fapta acestuia ci prin fapta proprie a reclamantului.

S-a arătat că reclamantul a fost cel care nu a respectat instructajul făcut de pârâtul C I, reprezentantul societăţii, persoana care supraveghea atât respectarea procedurilor cat si supraveghea si modul de acţiune al lucrătorilor.

In drept a invocat dispoziţiile art. 1357 NCC, 205 NCPC.

 In dovedire a solicitat proba cu înscrisuri; interogatoriul curatorului care sa indice daca a primit sume de bani importante de la N. E. pentru a fi ajutaţi cu cheltuielile necesare refacerii sănătăţii; 2 martori.

Reclamantul a formulat răspuns la intampinare la data de 22.12.2014 prin care a considerat că apărările invocate prin întâmpinări sunt nefondate.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Brezoi este întemeiată, pentru considerentele care urmează.

În fapt, astfel cum rezultă din procesul verbal de cercetare a accidentului de muncă din data de 23.05.2014, dosar filele nr. 6-16, între reclamant, în calitate de angajat şi pârâtă în calitate de angajator s-a încheiat un contract individual de muncă.

La data le 23.02.2013, în timp ce reclamantul se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu la punctul de lucru deschis de pârâtă, având ca obiect exploatare masă lemnoasă, a suferit o serie de vătămări fizice, urmare a prăbuşirii unui arbore, acesta suferind o serie de leziuni, fapt ce a condus în final la încadrarea reclamantului în grad de handicap grav permanent şi nerevizuibil, astfel cum rezultă din certificatul de încadrare in grad de handicap nr …./4.09.2013, fila nr. 21.

Reclamantul îşi întemeiază prezenta acţiune pe considerentul că angajatorul său – societatea comercială pârâtă nu a respectat dispoziţiile art. 13 lit.e din Legea nr. 319/2006, privind securitatea şi sănătatea în muncă, fapt ce rezultă din procesul verbal de cercetare a accidentului de muncă din data de 23.05.2014, în sensul că angajatorul său nu a elaborat instrucţiuni privind securitatea şi sănătatea în muncă cu particularităţile activităţilor desfăşurate de angajaţii săi.

În ceea ce îl priveşte pe pârâtul persoană fizică se invocă faptul că acesta nu şi-a respectat obligaţia de serviciu privind supravegherea activităţii de producţie a angajaţilor din subordinea sa.

Urmare a acestor fapte ilicite, reclamantul invocă că a suferit un prejudiciu material şi moral, iar prin prezenta acţiune tinde la obligarea pârâţilor să suporte contravaloarea daunelor suferite.

În drept, potrivit art. 175. (1) din Codul Muncii, instanţa reţine că „ Angajatorul are obligatia să asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de muncă. ”

De asemenea potrivit art. 177. (1) din Codul Muncii „ In cadrul propriilor responsabilitati angajatorul va lua masurile necesare pentru protejarea securitatii si sanatatii salariatilor, inclusiv pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregatire, precum si pentru punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacelor necesare acesteia.”

Totodată se reţine că potrivit art. 253 (1) din Codul Muncii „ Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa îl despagubească pe salariat in situaţia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.”, iar potrivit art. 266 din acelaşi act normativ „ Jurisdicţia muncii are ca obiect solutionarea conflictelor de munca cu privire la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale sau, dupa caz, colective de munca prevazute de prezentul cod, precum si a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.”

Se vor avea în vedere şi dispoziţiile art 13 lit.e din Legea nr. 319/2006, invocate de reclamant, ca fiind încălcate de către angajatorul său, pârâta din cauza de faţă.

Instanţa va avea în vedere şi dispoziţiile art.208 din Legea nr.62/2011, potrivit cărora „Conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal”.

 Noţiunea de conflict individual de muncă, este reglementată de art.1 lit. p) şi i) din Legea nr.62/2011, în care se  menţionează că se asimilează acestei noţiuni şi „conflictele în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părţi prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor stabilite prin contractul individual de muncă ori raportul de serviciu”.

Astfel, în baza acestor prevederi legale, instanta apreciază ca prezentul litigiu este asimilat unui conflict individual de muncă, dat fiind faptul că acţiunea de faţă este întemeiată pe nerespectarea unor obligaţii legale ale unui angajator (pârâta – societate comercială), faţă de un angajat (reclamantul), privind securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi pe obligaţia legală a angajatorului de a despagubi integral pe salariat pentru prejudiciul suferit în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

În consecinţă, excepţia necompetentei materiale a Judecătoriei Brezoi, invocată din oficiu, apare ca fiind întemeiată, urmând astfel să fie admisă, iar în temeiul art. 132 alin. 1 si 3 Cod proc.civ., instanţa va declina competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Hunedoara, în raza căruia se află domiciliul reclamantului, această instanţă fiind totodată şi cea aleasă de reclamant, cu ocazia dezbaterilor pe excepţie, raportat la prevederile art.210 din Legea nr.62/2011.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Brezoi invocată din oficiu şi în consecinţă:

Declină competenţa materială de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul N G, având CNP: …., domiciliat în Petroşani, ……, jud.Hunedoara, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat G. S. G., cu sediul în Petroşani……, jud.Hunedoara, CIF ….,  în contradictoriu cu pârâţii S.C. M S S.R.L.,  cu sediul în comuna Sant…., CUI …., prin adm.N. E., şi C I, cu domiciliul procesual la sediul S.C. M S S.R.L.,  din comuna Sant, ….,  în favoarea Tribunalului Hunedoara.

 Fără cale de atac

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 februarie 2015.

Preşedinte,Grefier,

Red.C.C./tehn.M.L.C.

Ex.5/06.04.2015

Domenii speta

Spete similare