Contestatie la executare

Sentinţă civilă 1819 din 16.09.2015


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. …./207/2015, contestatorul  A. G. în contradictoriu cu intimata Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale  România SA a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite pornita de BEJ Ionilete Raol Florin in dosarul de executare nr. 1518/E/2014, solicitând

anularea tuturor actelor de executare, respectiv: înştiinţarea din 20.07.2014 privind declanşarea urmăririi silite in baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contraventie seria R 11 nr.0368627 din 17.10.2011, încheierea nr. 1518/E/2014 privind stabilirea cheltuieli lor de executare silita la suma de 443,92 lei;  exonerarea sa de la plata sumei de 865,37 lei,  nulitatea încheierii nr. 7716/05.05.2014 a Judecătoriei Craiova de încuviinţare a executării silite întrucât a fost data fara îndeplinirea condiţiilor legale; înştiinţarea privind măsura popririi din 20.07.2015, precum şi nulitatea absoluta a procesului verbal de contravenţie seria  R 11 nr.0368627 din 17.10.2011 emis de CNADNR, cu  cheltuieli de judecata.

În fapt, contestatorul a  aratat că,  în data de 30.07.2015 i-au fost comunicate actele de executare din dosarul nr. 1518/E/2014 pe care le contestă mai sus mentionate, precizand ca nu i-a fost comunicat şi  titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenţie seria  R 11 nr.0368627/17.10.2011 prin care este obligat la plata sumei de 96 euro, debit-tarif de despăgubire pentru că ar fi săvârşit fapta prevăzută de art. 8 alin. 1 alin OG nr. 15/2002 cu modificările si completările ulterioare .

Contestatorul  arata ca procesul verbal de contravenţie nu i-a fost comunicat in termenul legal, din conţinutul acestuia lipseşte semnătura olografa a agentului constatator, in care se menţionează ca a fost generat si semnal electronic conform Legii nr. 45/ 2001 si a HG NR. 1259/ 2001, astfel că  a fost încheiat cu încălcarea dispoziţiilor art. 17 din OG nr.2/2001 si art.4 pct.3 din Legea 455 2001.

Mai mult decat atât, potrivit Deciziei ICCJ nr. 6/16.02.2015, procesele-verbale de constatare si sancţionare a contravenţiilor aplicate şoferilor surprinşi fara rovinietă, transmise acestora pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absoluta in absenta semnăturii olografe a agentului constatator.

Decizia nr. 6/16.02.2015 pronunţata de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ in dosarul nr. 14/2014: "Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului si, in consecinţa, stabileşte ca: în interpretarea si aplicarea dispoziţiilor art. 1.7 din Ordonanţa Guvernului nr.2/200.1 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările, raportate la dispoziţiile art.4 pct.1-4 si art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronica, republicata, procesele-verbale de constatare si sancţionare a contravenţiilor prevăzute de art.8 alin.(l) din Ordonanţa Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobata cu modificări si completări prin legea nr.424/2002, cu modificările si completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) si alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Consideră de asemenea ca, au fost stabilite cheltuieli de executare exagerat de mari in raport de debitul ce se executa care este 96 euro şi practic cheltuielile de executare depăşesc debitul ce se executa.

In condiţiile în care nu s-au respectat normele legale pentru întocmirea si comunicarea procesului verbal de contravenţie în cauza, acesta nu întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru un titlu executoriu valabil. Fară a avea un titlu executoriu valabil, nu pot fi efectuate acte de executare valabila.

Precizează contestatorul  că nu a avut posibilitatea să invoce aceste apărări de fond, printr-o plângere contravenţionala, întrucât pr. verbal de contravenţie ce constituie titlu executoriu nu i-a fost comunicat, iar aceste apărări sunt pe deplin admisibile in cadrul contestaţiei la executate, potrivit art.711 si urm. C.pr.civilă.

Mai mult decât atat, art. 8 alin (3) din OG nr 15/2002, care a stat la baza aplicării sancţiunii complementare privind plata tarifului do despăgubire a fost abrogat de pct. 2 al art. I din Lege nr. 144 din 23 iulie 2012 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 24 iulie 2012.

Ca urmare a abrogării dispoziţiilor legale care instituiau obligaţia achitarii tarifului de despăgubire  suplimentar fata de obligaţia de piaţa a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziţionat rovinietă - s-a instituit o norma legala mai favorabila, intervenita in domeniul contravenţional, conforma prevederilor art. 15 alin (2) din Constituţia României.

In acest context intervine aplicarea legii contravenţionale mai favorabile in conformitate cu art. 12 alin 2 din OG nr 2/2001 si art. 15 alin2 Constituţia României.

De asemenea, prin Decizia nr. 228/2007 Curtea Constituţionala s-a stabilit faptul ca legea mai favorabila se aplica retroactiv daca succesiunea de legi a intervenit intre momentul comiterii contravenţiei si momentul executării integrale a sancţiunii. Prin urmare, asa cum a statuat si Curtea Constituţionala, dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenţie, ea nu se mai sancţionează, chiar daca a fost săvârşita înainte de data intram in vigoare a noului act normativ. Aceste prevederi au ca obiect dezincriminarea cu titlu general a faptelor săvârşite si produc efecte pentru viitor începând cu momentul intrării in vigoare a actului normativ nou si prin urmare, efectele care s-au produs sub imperiul actului normativ anterior încetează de la data apariţiei noului act normativ.

Astfel, prin intrarea în vigoare a legii care nu mai prevede fapta drept contravenţie, sancţiunile contravenţionale nu se mai aplica, iar în cazul celor aplicate, dar aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a noii legi, sancţiunile nu se mai execută.

În  aceste condiţii, dând eficienţă principiului cu valoare constituţională al retroactivităţii legii contravenţionale, consider ca nu mai pot fi tras la răspundere contravenţională sau la o altă răspundere juridică derivată din săvârşirea contravenţiei respective, obligaţia de a plăti suma de 96 de euro nemaiavând nici un suport legal în prezent

Potrivit art. 20 alin 1 din Constituţia României, dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.

De asemenea, alineatul 2 al art. 20 din Constituţia României prevede expres că dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

În  cauza Dumitru Popescu contra României din 26.04.2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit cu valoare de principiu că statutul conferit Convenţiei în dreptul intern permite instanţelor naţionale să înlăture - din oficiu sau la cererea pârtilor - prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenţia şi protocoalele sale adiţionale.

Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prevede că "exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex. pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau oricare altă situaţie".

În  aceste condiţii, apreciază ca art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care distinge intervenţia anulării obligaţiilor de plată a despăgubirilor în funcţie contestarea sau necontestarea în instanţa a proceselor verbale pana la intrarea în vigoare a respectivei legi, introduce un tratament diferit în situaţii comparabile bazat exclusiv pe criteriul contestarii sau necontestării proceselor verbal într-o anumită perioadă, o astfel de măsură nefiind justificată în niciun fel de motive obiective.

Astfel, în  mod abuziv si nelegal, s-a dispus încuviinţarea executării silite pentru  suma de 865,37 lei, sumă compusă din 96 euro debit şi 443,92 lei cheltuieli de executare, motiv pentru care solicită admiterea contestatiei la executare formulată.

 În drept, contestatorul a invocat disp. art. 711 şi urm Cpciv., OG nr. 2/2001, Legea nr. 144/23 iulie 2012,  Decizia nr. 228/2007 Curtea Constituţionala , OG nr. 15/2002, Legea nr. 188/2000, Deciztia nr. 6/32015 a ICCJ, Legea nr. 455/2001, solicitand judecata cauzei în lipsă.

În dovedire, s-a solicitat proba cu înscrisuri, la contestatie fiind ataşate următoarele înscrisuri: procesul verbal de constatare a contravenţiei seria  R 11 nr.0368627 din 17.10.2011 emis de CNADNR, acte emise în dosarul de executare nr. 1518/E/2014 de catre BEJ Ionilete Raol Florin: înştiinţarea din 20.07.2014 privind declanşarea urmăririi silite, încheierea nr. 1518/E/2014 privind stabilirea cheltuieli lor de executare silita la suma de 443,92 lei;  încheierea nr. 7716/05.05.2014 a Judecătoriei Craiova de încuviinţare a executării silite, act de identitate taxa judiciara de timbru.

La data de 09.09.2015, intimata Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale  România SA a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestatiei la executare ca neîntemeiată, constatându-se deplina legalitate a formelor de executare.

Intimata a invocat excepţia inadmisibilitatii contestaţiei la executare, astfel potrivit art. 39 alin. (4) al OG 2/2001 "împotriva actelor de executare se poate face contestaţie la executare, in condiţiile legii" dar nu se poate cere anularea procesului verbal, deoarece acest lucru este reglementat de art. 31. alin. (1) al aceleiaşi legi "împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei si de aplicare a sancţiunii se poate face plângere in termen de 15 zile de la data înmanarii sau comunicării acestuia".

In fapt, intimata a arătat că s-a adresat BEJ IONILETE RAOL FLORIN , solicitând prin executarea silita a debitorului A. G. pentru recuperarea debitelor constând in contravaloarea tarifului de despăgubire asa cum prevede art. 8 alin. 3 din O.G. nr 15/2002 completata si modificata prin actele ulterioare, constituind venit propriu al C.N.AD.N.R. S.A - D.R.D.P. Craiova, stabilite de altfel prin procesul verbal de constatare a contravenţiei R11 nr.0368627/ 17.10.2011 emise de către C.E.S.T.R.I.N - Bucureşti .

Conform prevederilor legale, fapta posesorilor de autovehicule de a utiliza infrastructura rutieră fară a deţine rovinietă valabilă constituie contravenţie la OG 15/2002 cu modificările şi completările ulterioare şi se sancţionează cu amendă aşa cum prevede art.8. alin. (1).. contravenientul având obligaţia de a achita, pe lângă amenda contravenţională, cu titlu de tarif de despăgubire. în funcţie de tipul vehiculului folosi' fără a deţine rovinietă valabilă, sumele stabilite potrivii anexei nr 4, aşa cum prevede art.8 alin, (3).

Astfel, autovehiculul aparţinând contestatorul A. G., fiind depistat utilizând reţeaua de drumuri naţionale fara a poseda rovinieta valabila, i-a fost emis procesul verbal de constatare a contravenţiei R 11 nr.0368627/ 17.10.2011 de CESTRIN Bucureşti, iar constatarea contravenţiei a fost efectuata cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei - SIEGMCR iar PVCC-ul s-a incheiat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administraţiei si Internelor - Direcţia Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor si Direcţia Generala de Evidenta a Persoanelor, conform prevederilor art.9 alin.2 si 3 al OG 15/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Mai mult decât atat, apărările de fond invocate de către contestatorul A. G. nu sunt admisibile daca pentru contestarea insusi a titlului, legea prevede o alta cale de atac, respectiv plângerea contravenţionala.

Contravenientul a avut la dispoziţie 15 zile de la comunicarea procesului verbal de constatare a contravenţiei sa faca plângere la instanţă, dar nu si-a exercitat acest drept, astfel devenind debitor al DRDP Craiova şi având obligaţia de a achita contravaloarea amenzii si a tarifului de despăgubire.

Deoarece tariful de despăgubire prevăzut in înştiinţarea de plata din procesul verbal de constatare a contravenţiei se face venit la CNADNR SA, pentru aceasta suma s-a demarat procedura executării silite.

Procesul  verbal de constatare a contravenţiei neatacat in termen de 15 zile de la comunicare constituie potrivit legii titlu executoriu fara investire sau vreo alta formalitate.

Astfel, potrivit art. 711 Cod Procedura Civila, impotriva executării silite insesi, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie la executare de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţa judecătoreasca, se pot invoca in contestaţia la executare apărări de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o cale de atac.

Conform dispoziţiilor legale menţionate, prin procedura contestaţiei la executare se pot invoca apărări de fond impotriva titlului executoriu, in cazul cand acesta nu este o hotărâre data de o instanţa judecătoreasca sau alt organ jurisdictional, daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevăzuta de lege.

In privinţa motivărilor contestatoarei raportate la prevederile Deciziei ICCJ nr. 10 din 10.06.2013, aceasta in mod eronat interpretează dispoziţiile legale in discuţie intrucat acestea isi au aplicabilitatea dupa data publicării Deciziei in Monitorul Oficial al României si anume 23.07.2013, conform principiului neretroactivitatii prevăzut de Codul Civil " Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactivă", rezultând fara echivoc că, principiul neretroactivitatii este regula juridică potrivit căreia o lege civilă se aplică numai situaţiilor ce se ivesc după adoptarea ei, iar nu şi situaţiilor anterioare, trecute. întrucât deciziile pronunţate de ICCJ dobândesc valoare obligatorie de la data publicării, acestea au valoare egala cu cea a legii cu caracter interpretativ, iar o aplicare a acestora la situaţii anterioare pronunţării ar fi echivalenta cu a da caracter retroactiv unei dispozitii legale. Ori norma privitoare la comunicarea unui act procedural nu are un conţinut de drept material, ci constituie o dispoziţie procedurala căruia nu i se aplica principiul retroactivităţii legii contravenţionala mai favorabila, ci cel al aplicării imediate a normei procedurale.

Astfel, la data emiterii procesului verbal şi a afişării acestuia, modalităţile de comunicare erau alternative, respectiv prin poştă sau prin afişare la domiciliul contravenientului concluzionam ca, procesul verbal de constatare contravenţiei in cauza, a fost comunicat contravenientului in mod legal, prin afişare la domiciliu, in conformitate cu prevederile OG 2/2001 Art.27 - „Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plată de face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor", comunicarea realizata anterior Deciziei nr. 10 din 10 iunie 2013 a ÎCCJ.

Referitor la prevederile Legii 144 din 23.07.2012 invocate de contestatoare arătam ca acesta le interpretează in mod eronat, intrucat dispoziţiile art.II din lege nu sunt aplicabile in speţa, deoarece legea nu retro activează, cu exceptia legii penale mai favorabile. Pentru a opera acesta prevedere trebuie indeplinite cumulativ doua condiţii: la data intrării in vigoare a Legii 144 sa existe pe rolul instanţei de judecata un dosar având ca obiect plângere contravenţionala si instanţa sa dispună prin hotărâre anularea tarifului de despăgubire

Astfel consideram netemeinica sutinerea contestatorarei privind incidenţa Legii 144/ 2012, prin care a fost abrogat art. 8 alin (3) din OG 15/2002, si art. 15 alin (2) din Constituţie, deoarece prima a intervenit dupa ce procesul verbal de constatare a devenit titlu executoriu, nefiind atacat cu plângere la instanţa in termen de 15 zile de la comunicare, potrivit OG 2/ 2011, iar Constituţia se refera la retroactivitatea unei legi penale sau contraventional, or speţa pendinte se refera la executarea unei despăgubiri civile, contravaloarea tarifului de despagubri nefiind o amenda contravenţionala, cuprinsa intr-un act normativ ca sancţiune.

In ceea ce priveşte menţiunile contestatorului referitoare la semnătura agentului constatator arătam ca acesta interpretează in mod eronat legislaţia, atat timp cat procesul verbal de constatare a contravenţiei a fost generat si semnat electronic conform prevederilor legii 455/2001 si a HG 1259/20011, astfel, potrivit art. 4 din Legea 455/2011 privind semnătura electronica, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar iar potrivit art. 5 al aceleaşi legii înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

Nici o dispoziţie legala nu interzice ca semantura electronic sa poată fi aplicata pe inscrisuri autentice. Totodată semnătura electronic a proceselor verbale de contravenţie de care agentul constatator valorează asumarea celor consemnate in acesta.

In plus, OG 2/2001 nu stabileşte ce fel de semnătura sa aplica pe procesele verbale de constatare a contravenţiei, olografa sau electronic, lasand astfel posibilitatea aplicării si semnăturii electronice.

Astfel, in privinţa celor invocate de contestatoare cu privire la cele dispuse de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 6 din 16.02.2015 va comunicam ca aceste prevederi vor produce efecte pentru instanţe după ce vor fi publicate în Monitorul Oficial, cu menţiunea ca recursul în interesul legii nu este lege, ci are doar menirea să orienteze în aceeaşi direcţie practica instanţelor judecătoreşti.

Cu privire la cheltuielile de executare, se arata  ca procesul-verbal de cheltuieli a fost incheiat in mod legal de către executorul judecătoresc, respectând prevederile Ordinului nr 2550/C/14.11.2006.

De asemenea, conform art 39 alin 1 din legea 188/2000 „executorii judecătoreşti au dreptul pentru serviciul prestat, la onorarii minimale si maximale stabilite de ministrul justiţiei cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti."

Se arata  ca controlul judiciar efectuat de către instanţa de judecata in ceea ce priveşte onorariul executorului judecătoresc este limitat doar la verificarea incadrarii acestuia in limitele prevăzute de legiuitor, iar nu de aprecierea asupra concordantei acestuia cu valoarea pricinii si munca îndeplinita de executor- dispoziţie legala prevăzuta de art 274 alin 3 Cod Proc Civ - ce reglementează dreptul judecătorului de a reduce onorariul avocatului, in situaţia in care acesta este excesiv de mare in raport cu munca îndeplinita, neputand fii extinsa la mai multe situaţii, aceasta norma fiind de stricta aplicare.

Faţa de cele arătate, s-a solicitat sa se constate deplina legalitate a formelor de executare întreprinse de BEJ IONILETE RAOL FLORIN in dosarul de executare silita nr. 1518/E/2014 ce are ca obiect titlul executoriu R 11 nr.0368627/ 17.10.2011 şi prin urmare, să se respingă contestaţia ca neîntemeiată.

In drept, îşi întemeiaza întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205 - 208, C.proc. civ., solicitand judecarea în lipsă conform art.223 alin.final C.proc.civ.

La solicitarea instantei, BEJ Ionilete Raol Florin a înaintat dosarul  execuţional nr. 1518/E/2014.

 Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarea situaţie de fapt:

La  data de 17.10.2011, intimata  Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale  Romania  - D.R.D.P. BUCUREŞTI a  emis procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria R 11 nr.0368627/ 17.10.2011, întrucat autovehiculul cu numerele de înmatriculare OT 07 AGM aparţinând contestatorului A. G.  a fost depistat  utilizând reţeaua de drumuri naţionale fara a poseda rovinieta valabilă, acesta fiind obligat sa achite contravaloarea tarifului de despăgubire in valoare de 96 euro.

Împotriva acestui proces-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul nu a formulat plângere la instanţă în termenul legal de  15 zile de la comunicarea acestuia, astfel că acesta constituie potrivit legii titlu executoriu, motiv pentru care C.N.A.D.N.R. S.A prin DRDP Craiova s-a adresat  BEJ IONILETE RAOL FLORIN în vederea începerii procedurii de executare silită, formându-se dosarul de executare nr. 1518/E/2014.

Astfel, prin încheierea de încuviinţare executare silită nr. 7716/05.05.2014 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 16891/215/2014 a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite formulată  de către executorul judecătoresc BEJ Ionilete Raol Florin, s-a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu constând în procesul verbal de contravenţie seria R 11 nr.0368627/ 17.10.2011,  autorizând creditorul să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu.

Contestatorul  A. G.  a formulat contestaţie la executare, în contradictoriu cu intimata Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale  România SA,  solicitând  instanţei ca prin  hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea titlului executoriu  şi a tuturor actelor de executare silită întocmite in dosarul de executare nr. nr. 1518/E/2014 aflat pe rolul BEJ Ionilete Raol Florin, exonerarea sa de la plata sumei de 865,37 lei,  precum şi nulitatea absoluta a procesului verbal de contravenţie seria  R 11 nr.0368627 din 17.10.2011 emis de CNADNR întrucât nu i-a fost comunicat.

Potrivit disp. art. 712 alin. 1 cpc, împotriva executării silite, a încheierii data de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vătămaţi de executare, şi de asemenea se poate face contestatie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuza sa efectueze executarea silită sau să îndeplinească un act de executare silită în conditiile legii.

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. 1 NCPC, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Asupra excepţiei  inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, invocata de catre intimat prin întâmpinare, instanţa urmează a o admite, din următoarele considerente:

Împotriva  procesul verbal de contravenţie seria R 11 nr.0368627/ 17.10.2011, contravenientul nu a formulat plângere la instanţă în termenul legal de  15 zile de la comunicarea acestuia , potrivit disp. art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, astfel că acesta a devenit titlu executoriu , fiind demarată procedura executării silite în cadrul dosarului de executare nr. 1518/E/2014 întocmit de către BEJ Ionilete Raol Florin.

De asemenea, în ceea ce priveste motivarea contestatorului ca in cauză ar fi aplicabile disp. Legii nr. 144/2012, acestea nu pot opera, întrucât ele nu retroactivează, iar la data intrării în vigoare a acestei legi nu exista înregistrat pe rolul instantei un dosar avand ca obiect plângere contravenţională, prin prezenta punându-se în discuţie executarea silită a creanţei silite rezultata din titlul executoriu întocmit anterior pronunţării  Deciziei nr. 6/2015 a ICCJ  .

Instanţa va avea in vedere de asemenea art. 39 alin. 4 din OG nr. 2/2001 care prevad ca împotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, în condiţiile legii, în consecinţă pe aceasta cale nu poate fi atacat procesul verbal de contravenţie, deoarece posibilitatea legala in acest caz este reglementată de disp. art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

Postat 30.09.2015