Termenul de declarare a căii de atac care curge de la data pronunţării, pentru partea prezentă la dezbateri, chiar dacă se dispune amânarea pronunţării

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, instanţa constată  următoarele:

Prin cererea de suspendare a executării silite formulate în cadrul contestaţiei la executare, contestatoarea a învederat instanţei faptul că, fără a fi antamat fondul contestaţiei la executare, creanţa pusă în executare de către intimată nu este o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, fila CEC a fost  obţinută cu rea-credinţă, complet în alb, fără semnătura autorizată a reprezentantului legal al subscrisei (semnătura fiind contrafăcută), pretinsa creditoare o deţine din eroare şi din culpa sa, utilizând-o cu rea-credinţă.

În susţinerea cererii de suspendare contestatoarea a susţinut că exista riscul unei imposibilităţi a întoarcerii executării având în vedere suma considerabilă înscrisă în fila CEC, pretinsa creditoare  SC L. S.R.L. îşi poate reduce cu uşurinţă valoarea patrimoniului sau poate fi afectată de criza economică din care România încă nu ieşit, putându-se confrunta chiar cu situaţia unei insolvenţe, iar, o astfel de pagubă ireversibilă ar putea cauza, la rândul său, un blocaj financiar al societăţii subscrise.

De asemenea, contestatoarea a mai învederat că din verificările întreprinse pe portalul instanţelor de judecată, a observat că societatea "creditoare" SC L. S.R.L., se află în dificultate financiară fiind implicată în multe litigii în calitate de creditor (peste 130], în special contra unor societăţi aflate deja în insolvenţă, astfel că probabilitatea de a-şi recupera sumele este redusă (fapt care poate determina o reacţie în lanţ, atrăgând chiar insolvenţa acesteia).

În plus, creditoarea a arătat că executarea silită declanşată de SC L. S.R.L.,fiind efectuată sub imperiul noii legi procedurale (NCPC), evidenţiază cu atât mai mult iminenţa producerii unei pagube iminente care au s-ar mai putea repara. Astfel, prin aplicarea dispoziţiilor procedurale ale art. 786 NCPC privind consemnarea la dispoziţia executorului judecătoresc în doar 5 zile a sumelor datorate de terţul poprit debitoarei, precum şi faptul că, potrivit art. 863 C.proc.civ., atunci când există un singur creditor (situaţia speţei -n.n.), suma de bani realizată prin urmărirea silită se eliberează acestuia în mod direct, nefiind caz de distribuire, deci nici de trecerea vreunui alt termen, înseamnă că în 5 zile contestatoarea poale fi executată silit şi orice altă cerere ulterioară de suspendare (deci şi cea din cadrul contestaţie la executare) va rămâne lipsită de obiect deoarece pretinsa creditoare va face dovada că a încetat executarea potrivit art. 702 pct. l NCPC, depunând încheierea executorului judecătoresc care atestă un astfel de fapt.

Cu privire la îndeplinirea urgenţei, contestatoarea a susţinut că aceasta trebuie apreciată de instanţă în raport cu starea de fapt existentă în momentul pronunţării soluţiei. Or, aşa cum rezultă din starea de fapt prezentată în precedent, împotriva contestatoarei s-a pornit, executarea silită în baza unui pretins titlu executoriu (fila CEC), obţinut, completat şi semnat cu rea-credinţă, procedura de executare fiind iminentă a se realiza efectiv prin indisponibilizarea şi plata dintr-o dată a întregii sume supuse executării silite, sumă care, din punct de vedere valoric este importantă pentru societatea contestatoare.

Faţă de cele de mai sus contestatoare solicită intervenţia prezentei instanţe pentru a se opri temporar executarea silită demarată, în special datorită cuantumului important al creanţei, care, nu este statuat că este datorată de contestatoare, în condiţiile în care sunt incidente cauze de nulitate a titlului executoriu, dar şi pentru că, societatea "creditoare" nu prezintă garanţii suficiente că ar putea restitui sumele poprite şi care urmează a fi distribuite, în cazul în care ar surveni întoarcerea executării, atunci când instanţele judecătoreşti care vor analiza atât titlul, cât şi raporturile juridice dintre părţi, ar decide în favoarea contestatoarei.

În drept contestatoarea îşi întemeiază cererea pe prevederile art. 718 alin. 1 si 7 din Codul de Procedură Civilă.

Prin încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din 12.12.2014 Judecătoria Ploieşti a  respins cererea de suspendare a executării silite ca neîntemeiată, reţinând că potrivit art. 718 alin. 1 şi alin. 2 NCPC  până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată. Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauţiune, calculată la valoarea obiectului contestaţiei.

Din interpretarea acestor dispoziţii legale, rezulta ca măsura suspendării  executării silite poate fi luata numai daca există temeinice si dacă se achita cauţiunea in cuantumul prevăzut de lege.

Suspendarea executării silite reglementată de art.718 NCPC este o măsură excepţională, constând în oprirea temporară a executării silite pentru a preîntâmpina un eventual prejudiciu care ar putea rezulta din ducerea la capăt a executării silite.

Prin urmare, suspendarea executării presupune îndeplinirea pe lângă condiţia de admisibilitate de plată a unei cauţiuni, şi a unei condiţii de temeinicie constând în existenţa unor motive temeinice care să justifice suspendarea.

Prin urmare, instanţa a apreciat că suspendarea executării silite se poate dispune numai pentru a preîntâmpina un prejudiciu care ar putea rezulta din ducerea la capăt a executării silite.

În acest scop, partea care solicită luarea acestei măsuri trebuie să invoce un astfel de prejudiciu şi să facă dovada iminenţei producerii lui, condiţii care nu sunt întrunite în cauză. În lipsa îndeplinirii acestor condiţii, suspendarea nu apare ca fiind o măsură oportună.

Or, având în vedere susţinerile contestatoarei referitoare la faptul că ar fi mult îngreunată o eventuală întoarcere a executării silite întrucât ar exista riscul ca patrimoniul intimatei să fie diminuat urmare a crizei financiare ce afectează România sau ca aceasta să îşi diminueze patrimoniul în urma pierderii proceselor în care este implicată, instanţa a apreciat că acestea sunt simple alegaţii nesusţinute de nici un înscris existent la dosarul cauzei.

În plus, deşi se susţine de către contestatoare că aplicarea art. 786 NCPC privind consemnarea la dispoziţia executorului judecătoresc în doar 5 zile a sumelor datorate de terţul poprit debitoarei ar avea un impact negativ asupra veniturilor realizate de către aceasta cu consecinţa punerii în situaţia în care nu ar beneficia de resurse care să ii permită să achite salariile propriilor angajaţi, instanţa o respinge ca neîntemeiată.

În aceste sens, instanţa a constatat că deşi creditoarei îi revenea obligaţia de a proba afirmaţiile făcute în faţa  instanţei, conform art. 10 alin. 1, partea a doua din NCPC se poate observa că nu a fost depus niciun înscris din care să reiasă în mod indubitabil situaţia grea prin care trece contestatoarea.

Faptul că titlul executoriu pus în executare se referă la o sumă mare de bani, nu este de natură a justifica suspendarea executării silită în situaţia în care creditoarea nu a făcut dovada existenţei unui prejudiciu iminent la care ar fi expusă în măsura în care această executare ar fi finalizată.

Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat apel, contestatoarea M.I. SRL, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că  în ceea ce priveşte motivarea apelului, o va face la acest moment succint, având în vedere că nu cunoaşte motivarea acestei încheieri de şedinţă apelate, [necomunicate, din eroarea instanţei, care a apreciat greşit calitatea noastră de "parte prezentă" în sensul art. 718 alin. (6) NCPC, pronunţarea asupra cererii nefăcându-se în şedinţă publică pentru a putea curge termenul de la pronunţare, ci, pronunţarea s-a făcut ulterior, amânându-se succesiv de la data de 27.11.2014, la 04.12..2014 şi apoi la 12.12. 2014]. urmând a ne completa motivele de apel după luarea la cunoştinţă a motivării încheierii din 12.12.2014.

In motivarea apelului se arata ca a promovat contestaţie la executare împotriva întregii executării silite a titlului executoriu - CEC seria BTRL1BB nr. 4079730 (avalizat şi refuzat la plată), a încheierii de încuviinţare a executării silite din data de 31.07.2013 pronunţată de Judecătoria Ploieşti în baza pretinsului titlu executoriu, inclusiv a SOMAŢIEI nr. X/70/04.09.2013, emisă de B.E.J. GRECU OVIDIU ALEXANDRU, care i-au fost comunicate la data de 6.09.2013 - contestaţie ce face obiectul Dos.civ.nr.Y, încheierea din data de 04.10.2013 dată în Dos.civ.nr.Z al Judecătoriei Ploieşti.

NU este vorba de o creanţă CERTĂ, LICHIDĂ ŞI EXIGIBILĂ, fila CEC e obţinută cu rea-credinţă, completată în alb, fară semnătura autorizată a reprezentantului legal al subscrisei (semnătura fiind contrafăcută)- motiv pentru care NEAM SI ÎNSCRIS ÎN FALS ÎN CADRUL CONTESTAŢIEI LA EXECUTARE, pretinsa creditoare o deţine din eroare şi din culpa sa, utilizând-o cu rea-credinţă.

în aceste condiţii, completarea filei CEC s-a făcut abuziv, nelegal, iar punerea în executare a acesteia, fară ca subscrisa să datorăm vreo sumă de bani „creditoarei" constituie un real pericol atât pentru patrimoniul subscrisei cât şi pentru ordinea publică, în general.

Astfel, având în vedere suma considerabilă înscrisă în fila CEC, pretinsa creditoare SC L. S.R.L., - persoană juridice care îşi poate reduce cu uşurinţă valoarea patrimoniului sau poate fi afectată de criza economică din care România încă nu ieşit, putânduse confrunta chiar cu situaţia unei insolvenţe - considerăm că EXISTA RISCUL UNEI IMPOSIBILITĂŢI A ÎNTOARCERII EXECUTĂRII după ce sumele poprite/executate vor fi fost distribuite către aceasta, fapt pentru care noi nu ne-am mai putea recupera sumele „executate", iar, o astfel de pagubă IREVERSIBILĂ ar putea cauza, la rândul său, un blocaj financiar al societăţii subscrise.

Din verificările întreprinse de subscrisa pe portalul instanţelor de judecată, am observat că societatea "creditoare" SC L. S.R.L., se află în dificultate financiară fiind implicată în multe litigii în calitate de creditor (peste 130), în special contra unor societăţi aflate deja în insolvenţă, astfel că probabilitatea de a-şi recupera sumele este redusă (fapt care poate determina o reacţie în lanţ, atrăgând chiar insolvenţă acesteia).

Executarea silită declanşată de SC L. S.R.L.,, fiind efectuată sub imperiul noii legi procedurale (NCPC), evidenţiază cu atât mai mult iminenţa producerii unei pagube iminente care nu s-ar mai putea repara.

Luând în calcul noile prevederi legale procedurale {art 786 C.procxiv.) privind consemnarea la dispoziţia executorului judecătoresc în doar 5 zile a sumelor datorate de terţul poprit debitoarei, precum şi faptul că, potrivit art. 863 C.procciv., atunci când există un singur creditor (situaţia speţei -n.n.), suma de bani realizată prin urmărirea silită se eliberează acestuia în mod direct, nefiind caz de distribuire, deci nici de trecerea vreunui alt termen, înseamnă că în 5 zile, subscrisa poate fi executată silit şi orice altă cerere ulterioară de suspendare (deci şi cea din cadrul contestaţie la executare) va rămâne lipsită de obiect deoarece pretinsa creditoare va face dovada că a încetat executarea potrivit art.702 pct.1 C.procciv., depunând încheierea executorului judecătoresc care atestă un astfel de fapt. Acest scenariu este perfect probabil să se întâmple, iar, dacă nu ne-ati suspenda executarea silită pentru a încerca să dovedim nulitatea titlului executoriu, inexistenţa creanţei şi toate aspectele legate de acestea, în patrimoniul nostru se poate produce o pagubă ireversibilă.

Important de reţinut este şi faptul că textul art.786 C.proc.civ. nu impune obligaţia consemnării sumei în a cincea zi procedurală, ci în intervalul celor 5 zile procedurale. In această situaţie, având în vedere iminenţa operaţiunii de consemnare la dispoziţia executorului judecătoresc a sumelor poprite considerăm că este dovedit chiar şi caracterul urgent, iar privit prin prisma celor prezentate anterior cu privire la imposibilitatea întoarcerii executării, considerăm că cererea noastră sub acest aspect este temeinică.

Măsura suspendării trebuie apreciată de instanţă în raport cu starea de fapt existentă în momentul pronunţării soluţiei.

Or, aşa cum rezultă din starea de fapt prezentată în precedent, împotriva subscrisei s-a pornit executarea silită în baza unui pretins titlu executoriu (fila CEC), obţinut, completat şi semnat cu rea-credinţă, procedura de executare fiind iminentă a se realiza efectiv prin indisponibilizarea şi plata dintr-o dată a întregii sume supuse executării silite, sumă care, din punct de vedere valoric este importantă pentru societatea noastră.

Suspendarea executării silite constituie o procedură sumară reclamată de o situaţie urgentă şi care impune intervenţia instanţei pentru a se conserva o anumită stare de fapt care se degradează iminent cu importante consecinţe asupra unei persoane sau de a lua o anumită măsură care să se execute rapid tocmai pentru a se preveni pierderea iremediabilă ori greu de remediat a unui drept, dacă s-ar întârzia luarea acestei masuri.

Subscrisa solicită intervenţia instanţei pentru a se opri temporar executarea silită demarată, în special datorită cuantumului important al creanţei, care, nu este statuat că este datorată de subscrisa, în condiţiile în care sunt incidente cauze de nulitate a titlului executoriu, dar şi pentru că, societatea "creditoare " nu prezintă garanţii suficiente că ne-ar putea restitui sumele poprite şi care urmează a fi distribuite, în cazul în care ar surveni întoarcerea executării, atunci când instanţele judecătoreşti care vor analiza atât titlul, cât şi raporturile juridice dintre părţi, ar decide în favoarea subscrisei, fapt care nu poate fi exclus nici de instaţa care analizează cererea de suspendare. A nu lua în calcul o astfel de posibilitate şi a interpreta altfel, ar însemna să se antepronunţe asupra fondului contestaţiei la executare, care ar deveni o cale formală, iar nu una efectivă, la dispoziţia noastră.

Faţă de cerinţa privitoare la PLATA CAUŢIUNII, solicităm instanţei să ia act că subscrisa am satisfăcut această cerinţă, şi am înţeles să constituim cu titlu de cauţiune o sumă calculată prin raportare la valoarea obiectulului contestaţiei (163.732,05 lei) în conformitate cu prevederile legale, cauţiune în cuantum de 6.137,33 lei, pe care am consemnat-o la dispozţia instanţei de fond (potrivit chitanţei originale anexate la dosar).

Prin urmare, subscrisa contestatoare am dovedit îndeplinirea sub aspect procedural a tuturor cerinţelor impuse de art. 718 C.procciv. în scopul suspendării executării silite şi a tuturor actelor de executare în dosarul execuţional nr.70/2013, pe rolul B.E.J. GRECU OVIDIU ALEXANDRU.

Motivele de fond pentru care solicitam admiterea cererii de suspendare a executării silite au la baza nulitatea şi netemeinicia titlului executoriu care face obiectul dosarului execuţional nr.70/2013 pe rolul B.E.J. GRECU OVIDIU ALEXANDRU.

Instanţa, în procedura necontencioasă prevăzută de art.718 alin.(7)-(8) C.procciv.,soluţionând prezenta cerere de suspendare provizorie, desigur, nu va putea antama direct aceste abordări, dar sub aspectul analizei sumare şi a îndeplinirii condiţiilor formale cerute de lege, poate observa că cererea noastră este întemeiată.

Pe de altă parte, se poate reţine că, dată fiind natura sumelor pretinse, creanţa nu este certă şi lichidă nici la data completării CEC-ului şi nici ulterior. în mod evident, suma pretinsă de creditoare nu ar putea fi cuantificată cert decât de către o instanţă, singura în măsură să stabilească, dar numai dacă ar fi cazul, şi lichiditatea acesteia şi, ca atare, plata creanţei nu poate fi făcută decât pe baza unei hotărâri judecătoreşti definitive în care subscrisa am fi obligaţi să-î plătim vreo sumă pretinsei creditoare, ceea ce nu e cazul, în speţă.

în ceea ce priveşte reaua - credinţa a intimatei SC L. S.R.L la completarea filei cec, trebuie arătat ca potrivit art. 14 din Legea 59/1934, „daca un cec necompletat la emitere a fost completat fara a tine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu poate fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobândit cecul cu rea - credinţă, sau dacă posesorul a săvârşit o greşeala gravă în dobândirea cecului", ceea ce considerăm că este cazul şi în speţa dedusă judecăţii.

Unul dintre motivele refuzului este acela că scrisul şi semnătura de pe CEC nu aparţin persoanei autorizate şi specimenului de semnătură aferent, altul a fost de altă natură.

Potrivit art. Art. 55 alin.l) din Legea nr.59/1934, " In procesele pornite fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie, la somaţia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât exceptiunile de nulitate a titlului, prevăzut de art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 23."

Potrivit art. 2 alin.(l) din Legea nr.59/1934 "Titlul căruia îi lipseşte una din condiţiunile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec, (...), iar potrivit art.l din aceeaşi lege: "Cecul cuprinde: (...)pct. 6. Semnătura celui care emite cecul (trăgătorul)."

Indiferent de modalitatea în care fila CEC i-a parvenit intimatei, aceasta nu putea să o completeze în lipa unor raporturi obligaţionale în care subscrisa să avem calitate de debitor, cu atât mai mult nu o putea face în temeiul unor clauze nule absolut pentru nrespectarea dispoziţiilor imperative ale legii şi a unor clauze abuzive, catalogate astfel tot în mod expres de către legea specială.

Practic, raporturile obligaţionale dintre părţi sunt cele care rezultă din Contractul de echipamente nr.704/29.03.2007 modificat prin Actul Adiţional nr.l/01.02.2008a însă, suma pretinsă şi completată cu rea-credinţă de către intimată NU ESTE DATORATĂ.

Arătă faptul că, potrivit acestui contract, subscrisa ne-a dat în folosinţă o serie de echipamentele,, în schimbul cărora urma să vindem anumite cantităţi estimate de uleiuri LIQUI MOLY. în ceea ce priveşte cumpărarea acestor echipamente, noi nu ne-am obligat să o facem si trebuie reţinut că nici nu putem fi obligaţi să o facem.

Echipamentele puteau fi dobândite CA RECOMPENSĂ (deci ca o PREMIERE, ca o donaţie) exclusiv în baza art. 1.1. din contract pe baza punctelor acumulate în conformitate cu prevederile art.4 din contract. Părţile contractante nu au agreat niciodată o altă modalitate posibilă de transmitere a dreptului de proprietate asupra acestora.

Sub un alt aspect, creanţa pretinsă de intimată NU ESTE CERTĂ, LICHIDĂ ŞI EXIGIBILĂ.

În dovedirea cererii, înţelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri constând din actele existente la dosarul rubricat mai sus, precum şi alte dovezi a căror necesitate ar rezulta din dezbateri sau ar fi solicitate de instanţa de apel.

Prin ÎNTÂMPINARE se solicita respingerea apelului formulat de către apelant – contestator SC M.I. SRL ca fiind TARDIV INTRODUS si menţinerea, ca si temeinica si legala, a încheierii din data de 12.12.2014 prin care instanţa de judecata a respins cererea de suspendare a executării silite formulata de către contestatoare, ca neîntemeiata.

Arătam Onoratei Instanţe faptul ca, atat art. 718, alin. 6 NCPC, cat si dispozitivul încheierii din data de 12.12.2014 precizează faptul ca încheierea prin care a fost respinsa cererea de suspendare poate fi atacata cu apel, in termen de 5 zile de la pronunţare pentru partea prezenta, in speţa SC M.I. SRL.

Motivele apelantului-contestator cum ca «instanţa de judecata a apreciat greşit calitatea de parte prezenta » nu sunt veridice, întrucât, la o simpla cercetare a portalului de judecata, www.portal.iust.ro, s-ar fi putut observa, in timp util, ca cererea contestatoarei de suspendare a executării silite a fost respinsa, si astfel, s-ar fi putut formula apelul in timp util.

In susţinerea întâmpinării, apreciază ca instanţa de judecata, in mod corect a respins cererea de suspendare a executării silite, intrucat, susţinerile contestatoarei referitoare la faptul ca ar fi mult îngreunată o eventuala întoarcere a executării silite sau ca societatea noastră si-ar diminua patrimoniul, sunt simple supoziţii ale contestatoarei, nesustinute de nici un element veridic.

Pe fondul cauzei, referitor la contestaţia la executare formulata de către contestatoare, dorim sa invederam Onoratei Instanţe faptul ca societatea noastră deţine o creanţa certa, lichida si exigibila in baza contractului de echipamente nr. 704/29.03.2007 si a Actului Adiţional nr. 1/01.02.2008 la contractul de echipamente nr. 704/29.03.2007, având in vedere si emiterea facturii fiscale nr. 887934/28.06.2013 in suma de 163.732,05 lei.

De asemenea, menţionam faptul ca fila CEC menţionata mai sus a fost transmisa societăţii noastre in baza contractului de echipamente nr. 704/29.03.2007, pentru a garanta plata echipamentelor ce fac obiectul acestui contract, ca atare, susţinerile contestatoarei potrivit căreia titlul executoriu nu cuprinde o creanţa certa, lichida si exigibila sunt neîntemeiate.

Pe calea opoziţiei la executare se pot invoca excepţii privind nulitatea titlului, cum ar fi cele formale si cele care privesc incapacitatea, falsul, lipsa de mandat si excepţii procedurale care privesc condiţiile de exercitare a acţiunii.

Debitoarea a ridicat excepţia potrivit căreia s-a lucrat cu ştiinţa in paguba acesteia, insa nu a prezentat nici o dovada scrisa menita sa susţină aceasta excepţie, mai mult recunoaşte ca deţinem o fila cec, prin adresa din data de 09.07.2013, « fila cec pe care o deţineţi in baza

Analizând fila cec si refuzul de plata al acesteia, se poate lesne observa ca banca trasului a primit acest instrument de plata spre decontare, consemnând insa refuzul de plata ca urmare a popririi sau alte masuri de indisponibilizare instituite pe cont de către o autoritate a statului.

Mai mult se poate observa cu uşurinţa faptul ca semnătura de pe fila cec aparţine doamnei Piesa Măria, in calitate de administrator al contestatoarei, semnatara de altfel si a contractului de garanţie (fidejusiune) nr. 705/29.03.2007

Astfel ca, susţinerile contestatoarei ca societatea noastră « a dobândit cecul cu rea credinţă » sau ca am fi « săvârşit o greşeala grava in dobândirea acestuia » sunt tendenţioase, singurul scop al contestatoarei este de a induce in eroare instanţa de judecata.

Faptul ca se încearcă, din partea societăţii M.I. SRL tergiversarea acestui litigiu si inducerea in eroare a instanţei de judecata, releva in mod evident reaua-credinta si voinţa a acesteia de a se sustrage de la plata echipamentelor.

Subliniem faptul ca societatea noastră a venit in ajutorul debitoarei de nenumărate ori, s-a încercat rezolvarea pe cale amiabila a situaţiei, dar fara nici un rezultat concret, comportamentul inconsecvent al debitoarei reiese, fara echivoc, din adresele la care facem menţiune mai sus, iar in toti aceşti ani aceasta a uzat de aparatele finanţate de noi in vederea dezvoltării afacerii fara a-si îndeplini obligaţiile contractuale.

Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma excepţiei invocate, tribunalul retine următoarele:

Termenul de apel este un termen legal imperativ, astfel încât nerespectarea lui va atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, cu consecinţa respingerii apelului ca tardiv formulat.

Astfel cum rezultă din data certa aplicată pe cererea de apel, la data de 08.01.2015, apelanta a declarat apel împotriva încheierii din 12.12.2014 prin care instanţa a respins cererea de suspendare a executării silite formulate.

Conform dispoziţiilor art.718 alin.6 cod de procedura civilă, în vederea soluţionării cererii de suspendare a executării, părţile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacata numai cu apel, în mod separat, in termen de 5 zile de la pronunţare pentru partea  prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.

In cauză, faţă de dispoziţiile legale sus menţionate şi de actele dosarului din care rezulta ca partea a fost prezenta la termen prin reprezentant, termenul de apel de 5 zile în care apelanta avea obligația să declare apelul se împlinea la data de 18.12.2014.

Apelanta susţine ca disp. art 718 alin 6 teza 2 ncpc este pentru situaţia in care pronunţarea se face in şedinţă publică, acest articol nu se aplică si atunci când se amână pronunţarea.

Aceste susţineri sunt neîntemeiate, având in vedere pe de o parte că în ambele situaţii expuse pronunţarea se face în şedinţă publica, iar din modalitatea in care a fost formulat acest text de lege rezulta că legiuitorul nu face distincţie intre ipoteza în care pronunţarea care se face in aceeaşi zi, cu ipoteza in care a fost amânata pronunţarea.

 Atât timp cât partea a fost prezenta in şedinţa publica de judecata la care instanţa a rămas in pronunţare, termenul de atac curge de la data pronunţării, indiferent daca pronunţarea a fost făcuta in aceeaşi zi sau a fost amânata pronunţarea.

Faţă de dispoziţiile art.718 alin.6, întrucât la data rămânerii in pronunţare a fost prezenta contestatoarea şi lipsă intimata, in mod întemeiat, instanţa a menţionat in dispozitiv că termenul de apel curge de la pronunţare pentru contestatoare şi de la comunicare pentru intimată, nefiind vorba de nici o eroare astfel cum susţine apelanta.

Apelanta susţine ca s-a creat un regim discriminatoriu intre părţi. Nici aceste susţineri nu sunt întemeiate, atât timp cat textul de lege a instituit modalitatea in care curge termenul de declarare a apelului, de la pronunţare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.

Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.

 Cum în speța de față creditoarea a declarat calea de atac cu depășirea  termenului legal prev. de C. pr. civ., tribunalul va admite excepția tardivității declarării apelului invocată şi, pe cale de consecinţă, va respinge apelul declarat împotriva încheierii de şedinţă din 12.12.2014,  pronunţată de Judecătoria Ploieşti,  ca tardiv formulat.

Domenii speta

Spete similare