Rezolutiune contract

Sentinţă civilă 379 din 20.01.2015


Dosar nr. 7666/288/2014

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RÂMNICU VALCEA

SECŢIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr.4246

SENTINŢA CIVILA Nr. 379

Şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2015

Instanţa constituită din:

Preşedinte :I. C.C.

Grefier:M.M. A.

Pe rol fiind  pronunţarea asupra cauzei Civile privind pe reclamanţii B. N. cnp. …  şi B. I., cnp. …., ambii domiciliaţi în ……., judeţ Vâlcea în contradictoriu cu pârâtul H. I., cu domiciliul procesual ales la Cab. Av. C.L. N.din .., judeţ Vâlcea, având ca obiect rezoluţiune contract .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, cu ocazia pronunţării au lipsit părţile.

Procedura este legal îndeplinită, fără citare.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă,  după care;

Se constată  că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 12 ianuarie 2015,  fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când instanţa a amânat pronunţarea la data de 19 ianuarie 2015 pentru  a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise şi ulterior la data de  20 ianuarie 2015, în vederea deliberării, încheierile pronunţate făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând constată că¸

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei sub nr. de dosar 7666/288/2014 reclamanţii B. N., şi B. I.,  au chemat în judecată pe pârâtul H. I., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va  pronunţa să dispună: rezoluţiunea precontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 58…/.2007 la BNP F. R., pentru neexecutarea de către pârât a obligaţiei de a le vinde întregul drept de proprietate asupra imobilului cu număr cadastral 216 compus din teren curţi-construcţii în suprafaţă măsurată de 208,05 mp şi una construcţie mini-hotel amplasată pe acesta, în suprafaţă construită de 128,03 mp; repunerea părţilor în situaţia anterioară prin obligarea pârâtului la restituirea sumelor încasate  de pârât cu titlu de avans din preţ, respectiv 10.000 euro, 4.987,5 euro şi 3600 lei; obligarea pârâtului la plata despăgubirii în valoare de 20.000 euro stabilită prin clauza penală. Reclamanţii au solicitat cheltuieli de judecată.

Motivând în fapt cererea reclamanţii au arătat că, prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3…./06.09.2007 la BNP F. R. pârâtul s-a obligat să le vândă iar ei s-au obligat să cumpere, dreptul de proprietate asupra imobilului cu număr cadastral 216 compus din: 1) un teren curţi-construcţii în suprafaţă măsurată de 208,05 mp (suprafaţa din act fiind de 208 mp) şi 2) una construcţie –mini-hotel amplasată pe acesta în suprafaţă construită de 128,03 mp, acoperită cu ţiglă, cu parter, etaj I şi etaj.

De asemenea, pârâtul s-a obligat ca până la data de 11.10.2007 să îndeplinesc toate formalităţile necesare în vederea obţinerii documentaţiei privind vânzarea imobilului...şi totodată, părţile să se prezinte la un birou notarial în vederea încheierii actului de vânzare-cumpărare în formă autentică .

 Ulterior încheierii precontractului, însă, prin mai multe operaţiuni de carte funciară care au culminat cu „Actul de  dezmembrare cu partaj voluntar" încheiat între pârâtul H. I. şi sora sa H. M. şi autentificat sub nr. 11…/2008 la BNP F. R., pârâtul şi-a modificat substanţial propriul drept promis  spre vânzare în sensul că, dacă, potrivit precontractului, dreptul promis era exclusiv (întregul drept de proprietate) atât asupra construcţiei cât şi asupra terenului, prin operaţiunile de carte funciară ulterioare şi încheierea actului de dezmembrare cu partaj voluntar dreptul său a devenit, în parte, indiviz atât asupra construcţiei cât şi asupra terenului.

Astfel, pârâtul a transmis surorii sale o suprafaţă importantă de teren aflată în faţa hotelului, în schimbul unei alte suprafeţe aflate în spatele hotelului, pe care a mai constituit şi o servitute de trecere necondiţionată, iar cu privire la construcţie, a stabilit un drept de proprietate comună cu sora sa asupra holului de intrare şi casei scărilor.

Aflând despre modificarea propriului drept, la data de 13.11.2008, reclamanţii susţin că au comunicat pârâtului o notificare prin care i-au adus la cunoştinţă că, întrucât nu mai exista posibilitatea să le vândă întocmai ceea ce le-a promis, au decis rezilierea precontractului din vina sa exclusivă.

Cu privire la culpa pârâtului H. I.în neexecutarea precontractului de vânzare-cumpărare s-a pronunţat cu putere de lucru judecat Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr. 215/A din 28.11.2013 pronunţată în dosar nr. 6603/288/2011 în care, H. I., pârâtul din cauza de faţă, i-a chemat în judecată pe reclamanţi, şi, invocând culpa reclamanţilor în neîncheierea contractului autentic de vânzare, a solicitat rezoluţiunea contractului şi obligarea acestora la plata sumei de 10.000 euro cu titlu de despăgubiri asumate prin clauza penală şi să se constate că această obligaţie a fost îndeplinită prin achitarea avansului.

Prin decizia civilă nr. 215/A din 28.11.2013 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosar nr. 6603/288/2011, ca instanţă de apel, cererea formulată de H. I.a fost respinsă. Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de apel a stabilit că  nu se poate retine culpa pârâţilor în neexecutarea convenţiei...cu atât mai mult cu cât reclamantul însuşi nu şi-a executat propria obligaţie şi nici nu este în măsură de a şi-o îndeplini întocmai cum şi-a asumat-o (pag. 13, alin. 4 din decizie) deoarece situaţia juridică actuală a imobilului promis este total diferită de cea de la data încheierii precontractului (pag. 13, alin. 1 din decizie).

Soluţia instanţei de apel a fost menţinută de instanţa de recurs prin decizia civila nr. 837/15.04.2014 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în acelaşi dosar.

Tot în cadrul acelui dosar reclamanţii susţin că, au formulat cerere reconvenţională prin care au solicitat obligarea promitentului vânzător Hodorogea Ion la restituirea sumelor de 10.000 euro, 4.987,5 euro şi 3600 lei, achitate cu titlu de avans din preţ, precum şi la plata despăgubirii în valoarea de 20.000 euro, în temeiul clauzei penale cuprinse în Precontractul de vânzare-cumpărare, pentru neexecutarea obligaţiei de a încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică pentru imobilele promise.

 Cererea reconvenţională a fost respinsă, instanţa de apel şi cea de recurs stabilind că, atât restituirea prestaţiilor executate cât şi plata despăgubirii în temeiul clauzei penale nu se pot pretinde decât în ipoteza desfiinţării contractului din culpa uneia din părţi stabilind că, atâta timp cât precontractul nu se desfiinţează, temeiul prestaţilor executate de părţi subzistă şi, deci, nu se poate cere nici restituirea acestora, nici clauza penală, care reprezintă daune-interese cuvenite creditorului obligaţiei în mod culpabil neexecutate şi datorate în speţa de faţă (având în vedere conţinutul clauzei în discuţie) în condiţiile art. 1021, fraza a 11-a C.civl. Cum rezoluţiunea solicitată de reclamantul Hodorogea Ion nu putea fi dispusă deoarece îi aparţinea culpa neîncheierii contractului de vânzare, iar reclamanţii nu au solicitat şi rezoluţiunea contractului, cererea a fost respinsă.

Ca urmare, au fost nevoiţii  reclamanţii să promoveze prezenta acţiune pentru rezoluţiunea precontractului şi obligarea pârâtului la restituirea sumelor plătite cu titlu de avans din preţ şi la plata despăgubirii cuprinse în clauza penală.

Aşa fiind, în acţiunea de faţă, reclamanţii precizează că înţeleg să invoce puterea de lucru judecat a deciziei nr. 215/A din 28.11.2013 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosar nr. 6603/288/2011, prin care s-a stabilit: lipsa culpei acestora în neexecutarea precontractului (nu se poate reţine culpa pârâţilor în neexecutarea convenţiei); culpa pârâtului în neexecutarea precontractului (reclamantul însuşi nu şi-a executat propria obligaţie); imposibilitatea executării precontractului aşa cum s-a convenit (reclamantul nici nu este în măsură de a şi-o îndeplini întocmai cum şi-a asumat-o deoarece situaţia juridică actuală a imobilului promis este total diferită de cea de la data încheierii precontractului).

Pârâtul, la rândul său a formulat întâmpinare prin care a invocat prescripţia dreptului reclamanţilor la acţiune.

În acest sens pârâtul arată că, actele dintre părţi s-au încheiat la data de: 06.09.2007- în ceea ce priveşte precontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3754 la BNP F R ce a avut ca dată scadentă 11.10.2007, când pârâtul s-a prezentat la notar conform înţelegerii părţilor, iar reclamanţii au lipsit, respectiv  data de 04.12.2007 când s-a încheiat actul adiţional autentificat la acelaşi notar sub nr. 5889- pentru care s-a stabilit dată scadentă pentru 20.12.2008. În continuare pârâtul precizează că, la data de 27.02.2008 se încheie Actul de dezmembrare cu partaj voluntar autentificat sub nr. 1189 B.N.P. F. R.; la 28.08.2008 s-a transmis H. I. Notificarea nr. 104/2008 B.LE.J. B..; 13.11.2008 se primeşte răspunsul formulat de B. N. la notificarea primită; 22.12.2008 se încheie Actul adiţional autentificat sub nr. 62… B.N.P. F. R. la Precontractul de vânzare cumpărare; se stabileşte o altă dată a scadenţei precontractului: 30.04.2009 când se emite încheierea de certificare nr. 32…de B.N.P. F. R.; la data scadenţei precontractului: 30.04.2009, pârâtul H…. s-a prezentat la biroul notarial, în timp ce reclamanţii B. nu s-au prezentat.

De la data ultimei scadenţe a precontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3754 B.N.P. F. R.a, anume 30.04.2009 şi până la data formulării prezentei cereri de chemare în judecată, anume 12.08.2014, a trecut o perioadă mai mare de 3 (trei) ani, astfel că, în conformitate cu prev. art. 1 şi 3 teza 1-a din Decretul nr. 167/1958 este prescris dreptul material la acţiune.

Analizând cu prioritate excepţia de prescripţiei dreptului reclamanţilor la acţiune conf. art. 248 cod proc civ, instanţa reţine că, în speţă, este vorba de judecarea unei acţiuni , având ca obiect rezoluţiunea unui antecontract cu  ultima dată de executare la 30.04.2009. Conform art. 201 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil, prescripţiile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt şi rămân supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit, aceleaşi reguli fiind cuprinse şi în dispoziţiile art. 6 alin (4) din Legea nr. 287/2009. ).

Aşadar, din coroborarea dispoziţiilor legale privind aplicarea legii civile în timp, rezultă în mod neîndoielnic că prescripţia extinctivă, invocată pentru o situaţie în întregime încheiată înainte de intrarea în vigoare a legii noi, rămâne supusă dispoziţiilor care au instituit-o.

 În consecinţă, un raport juridic încheiat sub imperiul legii vechi este supus dispoziţiilor Decretului nr. 167/1958, act normativ care reglementează instituţia prescripţiei extinctive.

 Derogările de la această regulă sunt expres şi limitativ prevăzute de art. 203 şi art. 204 din Legea nr. 71/2011, nome de strictă interpretare şi aplicare doar în privinţa cauzelor de suspendare şi de întrerupere a cursului prescripţiei extinctive, anume prevăzute.

În consecinţă, noul regim juridic al prescripţiei extinctive referitor la invocarea excepţiei prescripţiei exclusiv de către partea interesată şi momentul până la care aceasta o poate invoca, instituit prin art. 2512 şi art. 2513 din Codul civil este aplicabil doar prescripţiilor care au început să curgă după data intrării în vigoare a acestui act normativ - 1 octombrie 2011. 

Litigiul ce a făcut obiectul dosarului  nr. 6603/288/2011 în care s-au pronunţat: sentinţa civilă nr. 3373/20.03.2012 a Judecătoriei Rm. Vâlcea, decizia civilă nr. 215/A/28.11.2013 a Tribunalului Vâlcea, decizia civilă nr. 837/R/15.04.2014 a Curţii de Apel Piteşti, nu întrerupe cursul prescripţiei deoarece cererea reconventională a pârâţilor B.Ni.e şi I.a fost respinsă.

Prin sentinţa civile nr. 3373/20.03.2012 pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea s-a dispus respingerea cererii reconventionale formulată de B.N.şi I.,  soluţia fiind menţinută prin respingerea apelului şi recursului pe acest aspect.

In conformitate cu prev. art. 16 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958, prescripţia nu este întrerupta, daca s-a pronunţat încetarea procesului, daca cererea de chemare în judecată sau executare a fost respinsă anulată sau dacă s-a perimat, ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea.

Faţă de cele reţinute instanţa va admite excepţia prescrierii dreptului reclamanţilor de a formula prezenta acţiune şi va respinge ca prescrisă cererea

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia prescrierii dreptului reclamanţilor la acţiune.

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii B. N. cnp. …. şi B. I.cnp. .., ambii domiciliaţi în Rm. Vâlcea., judeţ Vâlcea în contradictoriu cu pârâtul H.I, cu domiciliul procesual ales la Cab. Av. C. L. N. din ….loc.. judeţ Vâlcea,având ca obiect rezoluţiunea precontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.58../04.12.2007, repunerea părţilor în situaţia anterioară prin obligarea pârâtului la restituirea sumelor cu titlu de avans din preţ, obligarea pârâtului la plata despăgubirilor în sumă de 20000 euro reprezentând clauză penală, ca prescrisă.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 ianuarie 2015. 

Preşedinte,

Grefier,

Red.ICC/Tehn. MMA/5ex/02.04.2015