Infractiuni de înselaciune. Lipsa laturii subiective. Achitare

DREPT PENAL

Infractiuni de înselaciune. Lipsa laturii subiective. Achitare.

- Art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal

- Art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a Cod procedura penala

Din interpretarea textului de lege rezulta ca pentru realizarea laturii subiective a infractiunii de înselaciune trebuie ca actiunea de inducere în eroare sa fie facuta de faptuitor cu intentie. Intentia trebuie sa fie caracterizata prin scopul urmarit de faptuitor, întrucât potrivit alin. 1 al art. 244 Cod penal, actiunea de inducere în eroare trebuie savârsita „în scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust”. Folosul patrimonial este injust când faptuitorul nu era îndrituit la obtinerea lui si astfel dobândirea acestui folos apare ilicita.

Pentru caracterizarea laturii subiective a infractiunii de înselaciune, instanta este obligata sa procedeze la o analiza amanuntita a tuturor împrejurarilor din care sa rezulte ca inculpatul a urmarit producerea unui rezultat pe care l-a prevazut.

Din probele administrate în cauza, nu s-a dovedit ca inculpatul a urmarit scopul realizarii pentru sine sau pentru firma sa a unui folos patrimonial injust, altul decât un profit comercial normal obtinut în cadrul contraprestatiilor contractuale derulate cu fiecare dintre partile civile, în calitate de furnizori de marfa. Fiind vorba de un angajament de plata ce contine asumarea în mod unilateral a unei obligatii pecuniare fata de beneficiar, în caz de neplata este atrasa doar raspunderea civila contractuala generata de neexecutarea unei obligatii asumate într-un contract, câta vreme nu se face dovada folosirii de manopere dolosive fata de creditorul obligatiei de plata, într-unul din cele doua momente avute în vedere de legiuitor, respectiv cel al asumarii obligatiei la încheierea contractului si/sau neexecutarii obligatiei de plata contractual asumate.

Curtea de Apel Oradea, Sectia penala

Decizia penala nr. 252 din 3 aprilie 2015

Prin sentinta penala nr. 205 din data de 29 octombrie 2014 pronuntata de Tribunalul Satu Mare, în baza art. 386 Cod procedura penala s-a admis cererea de schimbare a încadrarii juridice formulata de catre inculpatul I. D.M., prin aparator ales si, pe cale de consecinta, s-a schimbat încadrarea juridica din infractiunea de înselaciune prev. de art. 215 alin. 2, 3, 4 si 5 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 si art. 33 lit. a) Cod penal din 1969, în infractiunea de înselaciune în forma continuata prev. de art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În baza art. 396 alin. 1,5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza II Cod procedura penala, a fost achitat inculpatul I. D.M., fiul lui D. si M., nascut la data de xx.xx.1970 în Satu Mare, domiciliat în Satu Mare, Str. xxxxx, Bl. xxxx, ap.xx, posesor al actului de identitate CI seria SM nr. xxxxxx, eliberat de SPCLEP Satu Mare, CNP - xxxxxxxxxxxxx, fara antecedente penale, de sub acuzatia savârsirii infractiunii de înselaciune în forma continuata prev. de art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal.

S-a admis actiunea civila alaturata procesului penal si, în consecinta, în baza art. 397 raportat la art. 19 si art. 25 s-a dispus obligarea inculpatului I. D.M., la plata catre partile civile a urmatoarelor sume de bani:

- 92.744, 90 lei, în favoarea partii civile SC Q. P. SRL, cu sediul în Câmpia Turzii, str. Xxxxx Xxxxxx, nr. xx, judet Cluj;

- 6.535,66 lei, în favoarea partii civile SC D. F. T. SRL, cu sediul în loc. Bucuresti, Sector 3, str. Xxxxxxxxx Xxx, nr. x, bl. x, sc. x;

- 14.171,73 lei, în favoarea partii civile SC P. SRL, cu sediul în Bacau, str. Xxxxx Xxxxxxxxxx, nr. xx, judet Bacau;

- 21.636,27 lei, în favoarea partii civile SC T. SA, cu sediul în Focsani, Xxxxx Xxxxxxxxx, nr. DNx, judet Vrancea;

- 5.037,63 lei, în favoarea partii civile SC P. P. C. SRL, cu sediul în Bucuresti, Sector 3, Xxxx Xxxxx Xxxxxxx, nr. xxx-xxx, judet Ilfov;

- 62.303,14 lei, în favoarea partii civile SC B. SRL CISNADIE, cu sediul în Cisnadie, str. Xxxxxxxxxxxx, nr. x, judet Sibiu;

- 61.092,41 lei, în favoarea partii civile SC C. T. SRL, cu sediul în Bucuresti, Sector 3, B-dul Xxxxxxx, nr. x, sc. Sx, et. II, ap. x;

- 64.269,12 lei, în favoarea partii civile SC B. F. P. SRL, cu sediul în Bucuresti, Sector 6, str. Xxxxxxxx, nr. xx;

- 26.870,33 lei, în favoarea partii civile SC R. D. SRL, cu sediul în Oradea, B-dul Xxxxx, nr. xx/B, bl. Xx, ap. x, judet Bihor, cu titlu de despagubiri civile, reprezentând daune materiale.

În baza art. 275 alin. 1 pct. 1 lit. c) Cod procedura penala a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat atât în faza de urmarire penala cât si în cursul judecatii, în suma totala de 5.000 lei.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Satu Mare, s-a dispus trimiterea în judecata în stare de libertate a inculpatului I. D.M., cu datele de identificare din dispozitivul prezentei hotarâri, pentru savârsirea infractiunii de înselaciune cu consecinte deosebit de grave, prev. de art. 215 al. 3,4 si 5 Cod penal din 1969.

În fapt, prin rechizitoriul parchetului în sarcina inculpatului s-au retinut urmatoarele:

„În perioada 11.03.2005-07.12.2011, învinuitul I. D.-M. a îndeplinit calitatea de administrator la S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare, cu sediul social situat pe str. Xxxxxxxxxxx, nr. xx din Mun. Satu Mare, dupa care a intrat în procedura de insolventa, iar în acest sens a fost numit lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolventa D. F..

SC N. V. L. SRL Satu Mare a avut ca obiect principal de activitate comertul cu ridicata nespecializat de produse alimentare, bauturi si tutun.

Învinuitul I. D.-M. împreuna cu sotia sa, I. A.-M., în perioada 26.01.12007-20.12.2011, au fost împuterniciti sa efectueze operatiuni bancare si sa ridice instrumente de plata pentru contul bancar, nr. ROxxXXXXxxxxxxxxXxxxxxXX apartinând S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare, deschis la Banca T., Sucursala Satu Mare.

Societatea a figurat în evidenta Centralei Incidentelor de Plati cu un numar de 4 (patru) file CEC refuzate la plata în perioada 18.12.2009-26.02.2010 si un numar de 3 (trei) bilete la ordin refuzate la plata în perioada 09.12.2009-17.02.2010.

Ca urmare a înregistrarii incidentului de plata cu fila cec din data de 18.12.2009, SC N. V. L. SRL Satu Mare, a fost introdusa în interdictie bancara pâna la data de 18.12.2010.

Dupa înregistrarea primului incident de plata, au mai fost înregistrate alte 3 (trei) incidente de plata, iar dupa ultimul incident, din data de 26.02.2010, termenul de interdictie bancara în vederea emiterii filelor cec a fost prelungit, pâna la data de 26.02.2011.

Din extrasul de cont din perioada 01.12.2009-01.03.2010, pus la dispozitie de catre Banca T., Sucursala Satu Mare, a rezultat faptul ca, contul apartinând SC N. V. L. SRL Satu Mare a fost alimentat cu diferite sume de bani, doar pentru achitarea unor obligatii, neexistând alte sume care sa alimenteze permanent contul din alte operatiuni.

Învinuitul I. D.-M. în perioada 29.06.2006-19.04.2010 a îndeplinit calitatea de administrator si la S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare.

La data de 19.04.2010, învinuitul I. D.-M. a cesionat partile sale sociale catre numitul P. L.-N., iar începând cu data de 21.12.2011, S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare a intrat în procedura de insolventa fiind numit lichidator judiciar S.C I. E. S.R.L. Satu Mare.

În perioada administrarii societatii de catre învinuit, S.C. T. O. S.R.L Satu Mare a avut sediul social tot pe str. Xxxxxxxxxxx, nr. xx din mun. Satu Mare si a avut ca obiect principal de activitate comertul cu ridicata nespecializat de produse alimentare, bauturi si tutun.

Pâna la cesionarea partilor sociale, învinuitul I. D.-M. si sotia sa I. A.-M., au fost împuterniciti si pentru conturile bancare deschise în numele S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare la U. T. B., Sucursala Satu Mare si B. P., Sucursala Satu Mare.

Potrivit istoricului pus la dispozitie de cele doua banci, a rezultat ca S.C. T. O. SRL Satu Mare, a figurat în evidenta Centralei Incidentelor de Plati cu un numar de 41 file cec refuzate la plata în perioada 17.03.2010-28.07.2010 si un numar de 183 bilete la ordin refuzate la plata în perioada 07.08.2008-13.07.2010.

Ca urmare a înregistrarii incidentelor de plata, S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare a fost introdusa în interdictie bancara în perioada 17.03.2010-17.03.2011, cei doi împuterniciti pentru cele doua conturi bancare nemaiavând dreptul sa emita file cec în aceasta perioada. Ulterior însa au mai fost înregistrate 40 de incidente de plata cu file cec, ultimul incident fiind înregistrat la data de 19.05.2010 perioada de interdictie fiind astfel prelungita pâna la data de 19.05.2011.

Examinând extrasele de cont s-a putut concluziona faptul ca atât S.C.N. V. L. S.R.L. Satu Mare cât si S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare nu au posedat disponibil în conturi, acestea fiind alimentate doar pentru plata obligatiilor la datele scadente stabilite.

U. T., Sucursala Satu Mare, prin adresa nr. xxxxxx/06.02.2012, a precizat ca S.C. T. O. S.R.L Satu Mare la data de 24.03.3010 a avut contul blocat la cererea D.G.F.P. Satu Mare, iar prin adresa nr. xxxxx/05.05.2010, DGFP Satu Mare a comunicat ca S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare a avut în perioada 07.05.2007-24.03.2010 popriri asupra disponibilitatilor banesti ale societatii ca urmare a datoriilor înregistrate la bugetul de stat.

Urmare a incidentelor de plata, înregistrate de catre ambele societati, organele de politie judiciara din cadrul I.P.J. Satu Mare s-au sesizat din oficiu în perioada 29.12.2009-03.08.2010 si au fost înregistrate mai multe sesizari formulate de catre unitatile bancare unde au detinut conturi bancare S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare si S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare.

La data de 11.03.2010 si 16.03.2010 au fost înregistrate si plângerile penale formulate de catre S.C. R. D. S.R.L. Oradea împotriva învinuitului I. D.-M., care în calitate de administrator al S.C. T. O. S.R.L Satu Mare a emis 5 (cinci) bilete la ordin care au fost refuzate la plata.

În urma efectuarii cercetarilor a fost constatata urmatoarea stare de fapt:

1. La data de 12.09.2009 si 26.10.2010, organele de politie judiciara din cadrul I.P.J. Satu Mare s-au sesizat cu privire la doua incidente de plata, înregistrate de catre S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare în dauna S.C. E. R. S.R.L, respectiv despre refuzarea la plata a filelor cec BTRL1BBxxxxxxx si BTRL1BBxxxxxxx la data de 18.12.2009 si 15.01.2010 unde s-a stabilit ca învinuitul I. D.M., în calitate de administrator al SC N. V. L. SRL Satu Mare în perioada 24.08.2009-15.12.2009 a achizitionat marfuri de la S.C. Q. P. S.R.L. Cîmpia Turzii, jud. Cluj pentru care a emis 3 file cec BTRL1BBxxxxxxx, BTRL1BBxxxxxxx si BTRL1BBxxxxxxx, întrucât cele trei file cec au fost girate de catre S.C. Q. P. S.R.L. Cîmpia Turzii catre S.C. E. R. S.R.L, cele trei incidente de plata a fost constatate de catre aceasta societate la data de 18.12.2009, 15.01.2010, 22.01.2010.

Prima fila cec BTRL1BBxxxxxxx, a fost refuzata la plata datorita lipsei total de disponibil.

Filele cec BTRL1BBxxxxxxx si BTRLIBBxxxxxxx, au fost refuzate tot datorita aceluiasi motiv, dar si faptului ca instrumentele de plata figurau ca fiind retrase din circulatie, întrucât S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare se afla îi interdictie bancara.

Cu privire la relatiile comerciale dintre S.C. Q. P. S.R.L. Cîmpia Turzii si S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare, între cele doua parti existau contract de vânzare-cumparare încheiat la data de 18.02.2009.

Clauzele contractuale stipulau ca plata marfurilor sa se efectueze la termene scadente cu instrumente de plata: ordin de plata, bilet la ordin sau fila cec.

Livrarea marfii se efectua de S.C. Q. P. S.R.L. Cîmpia Turzii la sediul S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare.

În perioada 24.08.2009-15.12.2009, S.C. Q. P. S.R.L. Cîmpia Turzii a fost reprezentata de martorul P. C.-I.-C., care a ridicat cele trei file cec de la învinuitul I. D.-M.

Potrivit declaratiei martorului P. C.-I.-C., cele trei file preluate de la învinuit erau completate de învinuit cu datele scadente de plata în locul datei emiterii filelor cec.

Referitor la datele scadente de plata, martorul P. C.-I.-C. declarat ca acestea erau stabilite la 70-80 zile de la data livrarilor si erau mentionate pe facturile emise.

Termenele scadente pentru cele trei file cec au fost stabilite la data de 17.12.2009, 14.01.2010 si 20.01.2010.

Dupa ce cele trei file cec au fost refuzate la plata, partea vatamata M. E. administrator al S.C. Q. P. S.R.L. Cîmpia Turzii, s-a deplasat la sediul S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare unde s-a înteles cu învinuitul I. D.M. cu privire la plata marfurilor neachitate, ocazie cu care acesta, pentru a-l mentine în eroare, l-a asigurat ca v-a efectua plata cu bilete la ordin.

Partea vatamata M. E. a preluat la data de 08.02.2010 de la învinuitul I. D.-M. un numar de 24 biletele la ordin: BACX3AAxxxxxx BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxx BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxx, BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxx BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxx BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxx BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxxx, BACX3AA00xxxxx, care au fost toate refuzate la plata în perioada 03.05.2010-22.07.2010, iar apoi S.C. Q. P. S.R.L Cîmpia Turzii s-a constituit parte civila cu suma de 92.744,90 lei.

Faptele învinuitului I. D.-M. de emitere a unor bilete la ordin si file cec, cunoscând ca nu exista provizia necesara efectuarii platilor, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de înselaciune, fapta prev. si ped. art. 215 al. 3 si 4 Cod Penal.

2. La data de 02.08.1010 si 11.03.2010, organele de politie judiciara din cadru I.P.J. Satu Mare s-au sesizat cu privire la înregistrarea unui numar de 3 (trei) incidente de plata, înregistrate de catre S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare si S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare în dauna S.C. M. S. IFN S.A. si S.C. B. S.R.L, respectiv despre refuzarea la plata a filelor cec: BTRL1BBxxxxxxx la data de 26.02.2010, BACX 1AA01xxxxx la data de 27.07.2010 si BACX1AA0xxxxxx la data de 28.07.2010.

În urma cercetarilor efectuate în cauza s-a stabilit ca învinuitul I. D.-M., în calitate de administrator al SC T. O. SRL Satu Mare în perioada 18.06.2009-30.09.2009 a achizitionat marfuri de la SC D. F. T. SRL, jud. Giurgiu pentru care a emis în perioada 24.08.2009-06.11.2009 un numar de 5 bilete la ordin: BPOS3AA0xxxxxxx, BPOS3AA0xxxxxx, BPOS3AA0xxxxxx, POS3AA0xxxxxx si BPOS3AA0xxxxxx, bilete la ordin refuzate la plata în perioada 24.08.2009-14.01.2010.

Dupa aceste incidente de plata, învinuitul I. D.-M., pentru mentinerea în eroare a societatii prejudiciate, în continuare a emis 3 (trei) file cec: fila cec BTRL1BBxxxxxxx, care apartineau de fapt S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare si pe care învinuitul a consemnat mentiunea girata catre S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare la data de 04.12.2009 si filele cec BACX1AAxxxxxxx si BACX1AAxxxxxxx care apartineau tragatorului si S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare.

În cursul anului 2008, potrivit declaratiei partii vatamate G. S. A., administrator la S.C. D. F. T. S.R.L., Jud. Giurgiu, a fost încheiat un contract de vânzare-cumparare cu S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare reprezentata de catre I. D.-M..

Potrivit clauzelor contractuale plata marfii urma sa fie executata de catre S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare în termen de 30 sau 35 zile de la data emiterii facturii, cu instrumente de plata: ordin de plata, bilet la ordin sau fila cec iar livrarea marfii sa se faca la sediul cumparatorului.

Cele trei file cec au fost girate e catre S.C. D. F. T. S.R.L., Jud. Giurgiu catre S.C. M. S. IFN S.A. si S.C. V. S.R.L, S.C.V. S.R.L. a girat filele cec BACX1AA0xxxxxx si BACX1AA0xxxxxx catre S.C. B. S.R.L, care de fapt a constatat incidentele de plata.

Fila cec BTRL1BBxxxxxxx a fost refuzata la plata la data de 26.02.2010 datorita faptului ca: cecul apartine unui set de instrumente care a fost retras din circulatie - cec refuzat din lipsa totala de disponibil în cazul prezentarii la plata înainte de expirarea termenului de prezentare - cec emis de un tragator aflat în interdictie bancara unde titular de cont a fost S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare, fila cec fiind retrasa din circulatie înca din data de 18.12.2009.

De asemenea si filele cec BACX1AAxxxxxxx, BACX1AAxxxxxxx au fost refuzate la plata la data de 27.07.2010 si 28.07.2010 tot datorita lipsei de disponibil a S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare, ambele file cec fiind retrase din data de 17.03.2010, întrucât si aceasta societate se afla în interdictie bancara.

S.C. D. F. T. S.R.L. Remus, prin adresa 17/31.01.2011 se constituie parte civila cu suma de 6.353,66 lei reprezentând valoarea marfii nerecuperate.

Faptele învinuitului I. D.-M. de emitere a unor bilete la ordin si file cec, cunoscând ca nu exista provizia necesara efectuarii platilor, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de înselaciune, fapta prev. si ped. art. 215 al. 3 si 4 Cod penal.

3. U. T. BANK, Sucursala Satu Mare prin adresele xxxxxx/13.04.2010, nr. xxxxxx/03.05.2010, nr. xxxxxx/02.04.2010 si nr.xxxxxx/08.06.2010 a sesizat organele de politie judiciare din cadrul I.P.J. Satu Mare cu privire la înregistrarea unui numar de 4 (patru) incidente de plata, înregistrate de catre S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare în dauna S.C. M. S.R.L, S.C. E. R. S.R.L, S.C. P. S.R.L, si S.C. P. S.R.L. ca urmare a refuzarii la plata a filelor cec: BACX1AAxxxxxxx în data de 08.06.2010, BACX1AAxxxxxxx în data de 01.04.2010, BACX1AAxxxxxxx în data de 13.04.2010 si BACX1AAxxxxxxxx în data de 03.05.2010.

În urma cercetarilor s-a stabilit ca învinuitul I. D.-M., în calitate de administrator la S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare a achizitionat marfuri de la S.C. P. S.R.L. Bacau în perioada 25.01.2010-15.03.2010 pentru care a emis cele 4 (patru) file cec.

Martorul I. S.-H.-A., a declarat ca învinuitul I. D.-M. i-a predat cele 4( patru) file cec în perioada aprilie-mai 2010, instrumentele de plata fiind completate si semnate de catre acesta.

S.C. P. S.R.L. Bacau a girat catre S.C. M. S.R.L, S.C. E. R. S.R.L, S.C. P. S.R.L, filele cec BACX1AAxxxxxxx, BACX1AAxxxxxxx, BACX1AA0xxxxxx astfel ca incidentele de plata au fost constatate de catre aceste societati.

Învinuitul a declarat ca a emis si predat acele file cec înainte de data de 17.03.2010 când SC T. O. SRL Satu Mare fusese înstiintata ca se afla în interdictie bancara.

În sustinerea celor declarate, învinuitul a pus la dispozitie notificarea înregistrata sub nr. 1373609 la data de 26.03.2009 prin care aduce la cunostinta U. T. BANK, Sucursala Satu Mare, ca începând cu data de 16.03.2010 contul deschis este blocat ca urmare a popririi nr.1335853/15.03.2010 înaintata de catre executor din cadrul SC TBI L. IFN SA Bucuresti, din care rezulta ca filele cec au fost predate catre SC P. SRL Bacau în prealabil acestei date, întrucât s-a mentionat seriile filelor cec, sumele datorate si data scadenta de plata.

Dupa refuzarea filelor cec, învinuitul I. D.-M., nu a mai achitat prejudiciul cauzat, astfel ca SC P. SRL Bacau s-a constituit parte civila suma 14.171.73 lei.

Faptele învinuitului I. D.-M. de emitere a unor bilete la ordin, file cec, cunoscând ca nu exista provizia necesara efectuarii platilor, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de înselaciune, fapta prev. si ped. art. 215 alin. 3 si 4 Cod penal.

4. U. T. B., Sucursala Satu Mare prin adresa 661757/22.03.2010 a sesizat organele de politie judiciara din cadrul IPJ Satu Mare cu privire la incidentul de plata înregistrat de catre SC T. O. SRL Satu Mare la data de 19.03.2010 în dauna SC T. SA Focsani, jud. Vrancea ca urmare a refuzarii la plata a filei cec BACX1AAxxxxxxx.

Fila cec BACX1AA0xxxxxx a fost refuzata datorita lipsei totale de disponibil precum si faptului ca SC T. O. SRL Satu Mare se afla în interdictie bancara.

În urma cercetarilor efectuate în cauza s-a stabilit ca învinuitul I. D.-M., în calitate de administrator al SC T. O. SRL Satu Mare a încheiat cu SC T. SA Focsani, jud. Vrancea doua contracte comerciale de vânzare-cumparare la data 22.01.2007 si 03.02.2010, care aveau ca si obiect de activitate vânzarea de produse nealimentare.

Potrivit clauzelor contractuale stabilite în ultimul contract nr. xx/03.02.2010, plata marfurilor achizitionate ar fi urmat sa se efectueze în termen de 45 zile, de la livrarea marfurilor, de catre SC T. O. SRL Satu Mare.

În perioada 18.01.2010-08.03.2010, SC T. O. SRL Satu Mare, reprezentata de învinuitul I. D.-M., a achizitionat marfa de la S.C. T. S.A. Focsani, pentru care a emis 6 (sase) file cec: BACX 1AAxxxxxx BACX 1AA0xxxxxx, BACX1 AA0xxxxxx,BACX1 AA0xxxxxx, BACX1AA0xxxx: BACX1AA0xxxxxx.

La 19.03.2010 fila cec BACX1AA0xxxxxx a fost refuzata la plata datorita lipsei totale de disponibil.

Înaintea constatarii incidentului de plata, pentru mentinerea în eroare a societatii prejudiciate, la data de 22.02.2010, învinuitul a emis în numele SC T. O. SRL Satu Mare, biletul la ordin BPOS3AA0xxxxxx, care în prealabil de depunerea la banca a fost completat de catre partea vatamata L. G., administrator al SC T. SA Focsani.

Între cele doua societati a fost încheiat procesul verbal din data de 22.02.2010 prin care învinuitul a autorizat pe reprezentanta de la SC T. SA Focsani sa completeze biletul la ordin urmând ca în prealabil cu 5 zile sa notifice pe SC T. O. SRL Satu Mare, despre acest fapt.

Anterior predarii biletului la ordin BPOS3AAxxxxxxx, învinuitul I. D.-M. a mai emis 3 (trei) bilete la ordin: BTRL3BTxxxxxxx, RNCB3AExxxxxxx, BTRL3BT70xxxxx si WBAN3AC00xxxxx, care au fost depuse la banca si încasate.

Partea vatamata L. G., administrator al SC T. SA Focsani, a notificat pe SC T. O. SRL Satu Mare la data de 26.04.2010, cu privire la depunerea biletului la ordin BPOS3AAxxxxxxx, însa la data respectiva învinuitul cesionase deja societatea, iar la data de 04.05.2010 biletul la ordin fiind refuzat la plata.

Dupa constatarea celor doua incidente de plata, SC T. SA Focsani a investit cu formula executorie, biletul la ordin BPOS3AAxxxxxxx, însa nu a mai reusit sa recupereze prejudiciul, astfel ca restul filelor cec nu au mai fost depuse la banca de catre societatea prejudiciata.

SC T. SA Focsani, s-a constituit parte civila cu suma de 21.636,27 lei prin adresa nr. 1187/09.12.2010.

Faptele învinuitului I. D.-M. de emitere a unor bilete la ordin si file cec, cunoscând ca nu exista provizia necesara efectuarii platilor, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de înselaciune, fapta prevazuta si pedepsita art. 215 al. 3 si 4 Cod penal.

5. La data de 27.04.2010, U. T. B., Sucursala Satu Mare, prin adresa nr. 685903 a sesizat organele de politie judiciara, din cadrul IPJ Satu Mare, cu privire la incidentele de plata înregistrate de catre SC T. O. SRL Satu Mare la data de 27.04.2010 si 30.04.2010 în dauna SC P. P. C. SRL Bucuresti si SC S. C. SRL ca urmare a refuzarii la plata a filelor cec BACX1AA0xxxxx si BACX1AA0xxxxxx.

Cele doua file cec au fost refuzate la plata datorita lipsei totale de disponibil, a lipsei de mandat a tragatorului si faptului ca cele doua fila cec erau retrase din circulatie datorita interdictiei bancare în care se afla SC T. O. SRL Satu Mare din data de 17.03.2010.

În urma cercetarilor efectuate în cauza s-a stabilit ca cele doua file cec BACX1AA0xxxxxx si BACX1AA0xxxxxx au fost emise de catre învinuitul I. D.-M. în perioada 01.09.2009-27.10.2009 pentru marfa achizitionata de la SC P. P. C. SRL Bucuresti.

Între SC T. O. SRL Satu Mare si SC P. P. C. SRL Bucuresti nu a existat încheiat un contract, însa potrivit întelegerii dintre partea vatamata A. A., administrator al SC P. P. C. SRL Bucuresti si învinuit, plata marfurilor ar fi urmat sa se efectueze în termen de 60 de zile de la livrare, respectiv la data de 23.04.2010 si 27.04.2010.

Platile nu au mai fost onorate de SC T. O. SRL Satu Mare datorita starii de insolventa, iar datele scadente de plata au fost stabilite doar pentru obtinerea marfii, însa la scurt timp, în data de 19.04.2010, învinuitul cesionându-si partile sale sociale.

Partea vatamata A. A., administrator al SC P. P. C. SRL Bucuresti, a declarat ca a filele cec erau completate când a intrat în posesia acestora si dupa constatarea incidentelor de plata a încercat sa-l contacteze pe învinuit dar nu a mai reusit sa recupereze prejudiciul.

De asemenea partea vatamata a mai declarat ca a girat catre SC S. C. SRL fila cec BACX1AAxxxxxxx, astfel ca incidentul de plata a fost constatat de aceasta societate.

SC P. P. C. SRL Bucuresti s-a constituit parte civila prin reprezentantul sau A. A. cu suma de 5037.63 lei.

Fapta învinuitului I. D.-M. de emitere a unor file cec, cunoscând ca nu exista provizia necesara efectuarii platilor, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de înselaciune, fapta prevazuta si pedepsita art. 215 al. 4 Cod penal.

6. Prin adresa nr. 670508/31.05.2010, U. T. B., Sucursala Satu Mare, a sesizat organele de politie judiciara din cadrul IPJ Satu Mare cu privire la incidentul de plata înregistrat la data de 31.03.2010 de catre SC T. O. SRL Satu Mare în dauna SC B. SRL Cisnadie urmare a refuzarii la plata a filei cec, BACX1AAxxxxxxx.

Fila cec susmentionata a fost refuzata la plata datorita lipsei totale de disponibil si faptului ca instrumentul de plata era retras din circulatie datorita interdictiei bancare în care se afla SC T. O. SRL Satu Mare.

În urma cercetarilor efectuate în cauza s-a constatat ca SC T. O. SRL Satu Mare reprezentata de învinuitul I. D.-M. a încheiat cu SC B. SRL Cisnadie la data de 01.12.2009 si 03.02.2010 doua contracte de vânzare-cumparare.

Potrivit clauzelor contractuale, plata marfurilor achizitionate urma sa fie efectuata de SC T. O. SRL Satu Mare în termen de 45 de zile de la livrare cu fila cec sau bilet la ordin.

În perioada 22.12.2009-11.03.2010, SC T. O. SRL Satu Mare a achizitionat marfuri de la SC B. SRL Cisnadie în valoare totala de 74.148,83 lei.

Pentru marfurile achizitionate învinuitul I. D.-M. a emis doua file cec BACX1AA0xxxxxx si BACX1AA0xxxxxx care au fost refuzate la plata la data de 30.03.2010 si 19.03.2010.

Dupa cele doua incidente de plata, învinuitul a achitat la data de 30.03.2010 în numerar suma de 2.500 lei, martorului P. C.-I.-C. si la 07.04.2010 a returnat marfa în valoare totala de 14.864,64 lei, conform facturilor emise de SC T. O. SRL Satu Mare catre SC B. SRL Cisnadie.

Întrucât prejudiciul cauzat nu a fost în totalitate recuperat, prin adresa nr.1086/15.12.2010. SC B. SRL Cisnadie s-a constituit parte civila cu suma de 62.303,14 lei.

Fapta învinuitului I. D.-M. de emitere a unor file cec, cunoscând ca nu exista provizia necesara efectuarii platilor, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de înselaciune, fapta prev. si ped. art. 215 al. 4 Cod penal.

7. La data de 23.04.2010 organele de politie judiciara din cadrul IPJ Satu Mart s-au sesizat cu privire la doua incidente de plata înregistrate în cursul lunii martie 2010 de catre SC T. O. SRL Satu Mare în dauna SC C. SRL Bucuresti urmare a refuzarii la plata a doua file cec.

U. T. B., Sucursala Satu Mare, prin mai multe adrese a sesizat organele de politie judiciara cu privire la constatarea unui numar de 17 incidente de plata înregistrate de catre SC T. O. SRL Satu Mare în dauna SC C. SRL Bucuresti ca urmare a refuzarii la plata a filelor cec.

În urma cercetarilor efectuate în cauza s-a stabilit ca SC T. O. SRL Satu Mare, reprezentata de învinuitul I. D.-M. a încheiat contractul de distributie nr. 283 la data de 07.01.2008 cu SC C. SRL Bucuresti si care ulterior a fost actualizat anual de cele doua societati.

SC T. O. SRL Satu Mare a efectuat ultimele achizitii de la SC C. SRL Bucuresti în perioada 08.12.2009-29.03.2010.

Conform clauzelor contractuale, plata marfurilor se efectua în termen de 40 de zile de la livrare.

Pentru plata marfurilor achizitionate în perioada 08.12.2009 învinuitul I. D.-M., a emis catre SC C. SRL Bucuresti 17 file cec care au fost refuzate la plata.Prima fila cec BACX1AAOxxxxx a fost refuzata la plata la data 17.03.2010 datorita lipsei de disponibil, ulterior fiind constatare si celelalte 16 incidente de plata. Partea vatamata O. F., administrator al SC C. SRL a declarat ca învinuitul I. D.-M. nu la informat despre cesionarea societatii si ca filele cec au fost depuse la datele scadente, însa i-au fost predate anterior cesionarii.

Filele cec care au fost preluate de la învinuit de catre martorul B. C.V.

Martorul B. C.-V. a declarat ca instrumentele de plata au fost completate ca fiind emise la datele scadente de plata, conform conventiei si ca dupa constatarea incidentelor de plata învinuitul a achitat în numerar o mica parte din valoarea marfii, în doua transe, respectiv la data de 23.03.2010 si 13.04.2010 în total de 2.000 lei.

Partea vatamata O. F. în calitate de administrator al SC C. SRL Bucuresti s-a constituit parte civila cu suma de 61.092,41 lei.

Fapta învinuitului I. D.-M. de emitere a unor file cec, cunoscând ca nu exista provizia necesara efectuarii platilor, întrunesc clementele constitutive ale infractiunii de înselaciune, fapta prev, si ped. art. 215 al. 4 Cod penal.

8. U. T. B., Sucursala Satu Mare prin mai multe adrese a sesizat organele de politie judiciara cu privire la constatarea unui numar de 14 incidente de plata înregistrate de catre SC T. O. SRL Satu Mare în dauna SC B. F. P. SRL Bucuresti ca urmare a refuzarii la plata a filelor cec.

În urma efectuarii cercetarilor, în cauza s-a stabilit ca SC T. O. SRL Satu Mare, reprezentata de învinuitul I. D.-M., a început colaborarea comerciala cu SC B. F. P. SRL Bucuresti în anul 2007, ultimul contract de distributie fiind practic încheiat în data de15.03.2010, respectiv în prealabil de constatarea primului incident de plata.

Ultimele achizitii de marfa au fost efectuate de SC T. O. SRL Satu Mare de la SC B. F. P. SRL Bucuresti în perioada 07.01.2010-09.03.2010.

Dupa data de 24.03.2010, când a fost refuzata la plata prima fila cec BACX 1AAOxxxxxx, SC B. F. P. SRL Bucuresti a constat si celelalte 13 incidente de plata.

Filele cec au fost depuse de SC B. F. P. SRL Bucuresti la banca la datele scadente mentionate de învinuit si stabilite conform clauzele contractuale, respectiv la 35 de zile de la livrarea marfii.

Toate filele cec au fost predate de catre învinuit în prealabil de cesionarul societatii, adica la datele livrarii marfurilor, dupa cum rezulta din declaratia partii vatamate D. K., administrator al SC B. F. P. SRL Bucuresti.

Dupa înregistrarea tuturor incidentelor de plata, partea vatamata a luat legatura cu învinuitul I. D.-M., acesta din urma asigurându-l ca v-a achita suma datorata, însa învinuitul nu i-a adus la cunostinta partii vatamate despre cesionarea societatii, la data de 19.04.2010 anume pentru a-l mentine în eroare.

Dupa înregistrarea primului incident de plata din data de 24.03.2010, învinuitul a achitat în numerar suma de 3.000 lei la data de 26.03.2010 catre societatea prejudiciata.

Prin adresa nr. 301/14.12.2010. SC B. F. P. SRL Bucuresti s-a constituit parte civila cu suma de 64.269,15 lei .

Fapta învinuitului I. D.-M. de emitere a unor file cec cunoscând ca nu exista provizia necesara efectuarii platilor, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de înselaciune, fapta prevazute si pedepsita art. 215 al. 4 Cod penal.

9. La data de 09.03.2010 si 11.03.2010, SC R. D. SRL Oradea, a depus la Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu Mare si IPJ Satu Mare plângerile penale formulate împotriva învinuitului I. D.-M. pentru savârsirea infractiunii de înselaciune.

În plângerile formulate de partea vatamata B. I., administrator al SC R. D. SRL Oradea, a precizat ca învinuitul I. D.-M., în calitate de reprezentant al SC T. O. SRL Satu Mare a achizitionat marfa în valoare totala de 110.832,19 lei dupa încheierea contractului de vânzare cumparare din data de 11.03.2009 si ca pentru plata marfurilor a emis mai multe bilete la ordin din care un numar de 5 bilete au fost refuzate la plata datorita lipsei de disponibil, astfel ca societatea sa nu a mai putut încasa suma totala de 26.870,33 lei.

În urma cercetarilor s-a stabilit ca relatiile de colaborare dintre cele doua societati sau derulat dupa încheierea conventiei din data de 11.03.2010.

SC R. D. SRL Oradea a fost reprezentata de catre martorul T. M. pe perioada derularii contractului de vânzare cumparare din data de 11 03.2009, acesta din urma încheie conventia cu învinuitul I. D.-M..

Martorul T. M. a declarat ca biletele la ordin erau predate de învinuit la data receptiei marfii, iar ultima livrare de marfa a fost la data de 05.08.2009.

Cele 5 bilete la ordin au fost predate de învinuit la intervale de timp diferite, martorului T. M.

La data de data de 06.08.2009, învinuitul i-a predat biletul la ordin BF0S3AA0xxxxxx care a fost refuzat la plata 15.10.2009, iar la data de 15.08.2009 învinuitul a predat biletele la ordin: BF0S3AA0xxxxxx care a fost refuzat la data de 20.10.2009 si BF0S3AA0xxxxxx care a fost refuzat la plata la data de 23.10.2009.

Dupa înregistrarea celor trei incidente de plata, martorul T. M. s-a întâlnit la data de 10.11.2009 si 22.11.2009 cu învinuitul si i-a solicitat sa-i predea alte instrumente de plata.

Învinuitul I. D.-M. i-a mai predat doua bilete la ordin, BTRL3BTxxxxxxx si BTRL3BTxxxxxxx, care de fapt erau girate de SC N. V. L. SRL Satu Mare catre SC T. O. SRL Satu Mare, asigurându-l pe martor ca societatea care a emis cele doua bilete girate era un client solvabil, ascunzându-i martorului ca de fapt învinuitul era administrator la ambele societati.

Ulterior, respectiv la data de 05.02.2010 si 17.02.2010, ambele bilete la ordin predate de învinuit au fost refuzate la plata datorita lipsei de disponibil.

De asemenea în urma extrasului de cont al SC T. O. SRL Satu Mare, din perioada 01.08.2009-01.06.2010, pus la dispozitie de B. P., Sucursala Satu Mare, se poate constata aceiasi situatie, respectiv ca au fost rulate în cont sume cu valori relativ mici, iar din evidenta Centralei Incidentelor de Plata, societatea susmentionata a figurat începând din data de 07.08.2008 cu refuzuri de plata cu bilete la ordin, inclusiv în perioada premergatoare predarii celor 5 bilete la ordin catre SC R. D. SRL Oradea, fapt ce dovedeste ca învinuitul nu cunostea ca nu va avea posibilitatea sa efectueze platile la datele scadente datorita starii de insolvabilitate a ambelor societati.

Dupa constatarea celor 5 incidente de plata, SC F. O. SRL Satu Mare a achitat catre SC R. D. SRL Oradea la data de 04.03.2010 si 29.03.2010 prin 3 ordine de plata suma totala de 1.194,97 lei, iar SC R. D. SRL Oradea s-a constituit parte civila cu suma de 26.870,33 lei.

Fapta învinuitului I. D.-M. de emitere a unor bilete la ordin cunoscând ca nu exista provizia necesara efectuarii platilor, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de înselaciune, fapta prevazuta si pedepsita art. 215 alin. 3 Cod penal.

Din fisa de cazier judiciar a învinuitului a rezultat ca acesta nu a avut condamnari.

Faptele învinuitului I. D.-M., întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de înselaciune, fapte prevazuta si pedepsita de art.215 alin.2, 3, 4 si 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. Cod penal.”

Trecând la solutionarea cauzei pe baza actelor si lucrarilor aflate în dosarul de urmarire penala al Parchetului de pe lânga Tribunalul Satu Mare nr. 888/P/2011, precum si a probelor administrate în cursul cercetarii judecatoresti, instanta de fond a retinut ca în cauza au fost incidente dispozitiile art. 16 alin. 1 lit. b teza II Cod procedura penala în privinta tuturor actelor de executare componente ale infractiunii continuate de înselaciune, aceasta nefiind savârsita cu vinovatia specifica prevazuta de lege si, pe cale de consecinta, a dispus achitarea inculpatului, conform urmatoarelor ratiuni juridice:

În prealabil analizarii elementelor constitutive ale infractiunii deduse judecatii, precum si a vinovatiei specifice, instanta de fond, tinând seama de principiul prevalentei legii penale mai favorabile conform art. 5 din Noul Cod penal, în sensul interpretarilor date prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 265/06.05.2014 si respectiv Decizia nr. 5/26.05.2014 pronuntata de catre Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penala, prin raportare la continutul normelor incriminatorii, limitele de pedeapsa, tratamentul juridic aplicabil infractiunii continuate si a calificarii faptei în raport cu consecintele prejudiciabile produse, a constatat ca în speta, legea penala noua devine incidenta, ca fiind lege penala mai favorabila, astfel ca, în baza art. 386 Cod procedura penala, a procedat la admiterea cererii de schimbare a încadrarii juridice formulata de catre inculpat, prin aparator ales, si, pe cale de consecinta, a schimbat încadrarea juridica din infractiunea de înselaciune prev. de art. 215 alin. 2,3,4 si 5 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 si art. 33 lit. a Cod penal din 1969, în infractiunea de înselaciune în forma continuata prev. de art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal.

S-a retinut ca, sub aspectul atitudinii psihice, în mod substantial infractiunea de înselaciune prevazuta de art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal se comite numai cu intentie directa, care trebuie sa fie caracterizata prin scopul special urmarit de inculpat, respectiv obtinerea unui folos material injust pentru sine sau pentru altul.

Se observa sub acest aspect ca cerintele continutului constitutiv în sensul celor de mai sus, se regasesc în mod similar si în reglementarea anterioara a infractiunii(art. 215 Cod penal din 1969), pentru oricare dintre modalitatile sale de realizare.

Examinarea conduitei inculpatului prin prisma tuturor elementelor de specificitate ale situatiei faptice, pe întregul parcurs al relatiilor comerciale derulate între cele doua firme administrate de acesta si societatile comerciale prejudiciate, nu probeaza ca acesta ar fi realizat actiuni de inducere în eroare ale partilor vatamate în vederea obtinerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust, în speta nefiind dovedit în afara oricarui dubiu ca inculpatul cu ocazia derularii tranzactiilor comerciale în discutie, a actionat cu intentia infractionala calificata prin scop.

Astfel, din declaratiile martorilor audiati pe tot parcursul procesului penal, respectiv: C. I. C. (fila 166 dosar urmarire penala, fila 201dosar fond), P. C. I. C. (filele 34-36 dosar urmarire penala), I. S. H. (fila 172 dosar urmarire penala), B. C.V. (fila 343 dosar urmarire penala, fila 144 dosar fond), T. M. (filele 454-457 dosar urmarire penala, filele 167-168 dosar fond), C. D. M. (filele 199-200 dosar fond), L. L. M. (fila 215 dosar fond), P. C. S. (fila 216 dosar fond), coroborate cu declaratiile inculpatului I. D. M. (filele 329-338 dosar urmarire penala, filele 94-96, 134-136, 191-193, 221-222 dosar fond) si cu înscrisurile existente la dosar, rezulta ca inculpatul, în calitate de administrator al firmelor SC. N. V. L. SRL si SC T. O. SRL, în perioada 2002 pâna în 2010, s-a aflat în raporturi comerciale constante de achizitie marfuri în regim en gross cu peste 100 de furnizori, iar prin cele doua firme a distribuit produsele alimentare achizitionate în magazine din orase si sate din judetele Satu Mare, Maramures si Salaj, totalizând un numar de circa 500 de piete de desfacere a marfurilor.

Cei mai importanti dintre furnizori au fost societatile comerciale care au calitatea de parti civile în cauza, cu care firmele inculpatului a dezvoltat relatii de colaborare economica îndelungata (între 5 si 8 ani), iar în aceste perioade de raporturi contractuale, inculpatul a fost acceptat ca partener comercial de încredere, onorând la timp creantele de pret pentru marfurile livrate.

Pentru plata marfurilor livrate s-au acceptat termene de scadenta ulterioare celor livrarii marfurilor si emiterii filelor CEC/biletelor la ordin (în medie 60-80 de zile de la data livrarii), inculpatul aducând la cunostinta reprezentantilor firmelor ca disponibilul din cont depinde si variaza în functie de fluxul sumelor obtinute din valorificarea marfurilor catre clientii proprii (magazine) si respectiv platile efectuate furnizorilor.

Probatoriul reliefeaza ca neonorarea numarului mare de instrumente de plata introduse în banca (file CEC si bilete la ordin), se datoreaza instituirii interdictiei bancare la datele de 18.12.2009 pentru SC. N. V. L. SRL si respectiv 17.03.2010 pentru SC T. O. SRL, intervenita ca urmare a problemelor financiare generate de neîncasarile de la propriii clienti precum si a unor popriri pe cont neanuntate din partea IFN L. Bucuresti pentru suma de 14.761 lei(filele 164, 212 dosar u.p.) si din partea DGFP - Satu Mare pentru suma de 339.914 lei (fila 18 dosar u.p.).

În acest context, se observa ca instrumentele de plata (file CEC si bilete la ordin), au fost emise de catre inculpat anterior datei intrarii în interdictie bancara (exceptie facând doar biletele la ordin emise la data de 08.02.2010 catre SC Q. P. SRL), iar împrejurarea ca negocierile si stabilirea angajamentelor dintre parti au avut loc înaintea evenimentului neprevizionat al incidentei bancare, exclude sub aspectul reprezentarii psihice intentia frauduloasa din partea inculpatului.

În privinta biletelor la ordin emise catre partea civila SC Q. P. SRL ulterior intrarii în interdictie bancara, aparte de argumentatiile juridice de mai sus care îsi pastreaza aplicabilitatea relativ la conduita specifica a inculpatului, care nu se circumscrie din perspectiva atitudinii psihice sferei ilicitului penal, se retin suplimentar urmatoarele argumente:

Biletul la ordin este, ca si cec-ul un titlu de credit, însa între acestea exista deosebiri fundamentale, legiuitorul prevazându-le prin reglementari distincte.

Biletul la ordin, asa cum este reglementat prin Legea nr.58/1934, modificata prin Legea nr.83/1994 este un titlu de credit negociabil, sub semnatura privata, prin care emitentul în calitate de debitor se obliga la un anumit termen sa plateasca o anumita suma de bani determinata unei alte persoane denumita beneficiar, care are calitatea de creditor.

La emiterea biletului la ordin, legea nu cere existenta pentru emitent a disponibilului pe care se obliga sa i-l plateasca beneficiarului, astfel ca nu se poate afirma ca emitentul induce în eroare pe beneficiar, prezentându-i în mod nereal ca este solvabil pentru suma înscrisa în bilet. Acesta doar se obliga ca la o anumita data sa plateasca o anumita suma si nu atesta nereal ca si poseda acea suma în momentul emiterii titlului.

Astfel, fiind vorba de un angajament de plata ce contine asumarea în mod unilateral a unei obligatii pecuniare fata de beneficiar, în caz de neplata este atrasa doar raspunderea civila contractuala generata de neexecutarea unei obligatii asumate într-un contract, câta vreme nu se face dovada folosirii de manopere dolosive fata de creditorul obligatiei de plata, într-unul din cele doua momente avute în vedere de legiuitor, respectiv cel al asumarii obligatiei la încheierea contractului si/sau neexecutarii obligatiei de plata contractual asumate (în acest sens Decizia nr. 338/2004 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie).

În procesul de evaluare a elementului intentional, în economia spetei primesc relevanta juridica si urmatoarele elemente faptice si împrejurari: - faptul ca imediat dupa intrarea în interdictie bancara inculpatul a luat legatura telefonic cu reprezentantii furnizorilor si le-a adus la cunostinta ca la data scadenta a instrumentelor de plata nu va avea disponibil în cont datorita incidentei bancare si i-a rugat sa fie de acord sa discute ulterior cu privire la modalitatea de plata a facturilor; - disponibilitatea inculpatului de a plati în numerar, ulterior incidentului bancar, parti din facturile restante, din banii încasati pe marfa de la proprii clienti; - returnarea marfurilor nevândute din stoc catre furnizori în vederea diminuarii prejudiciului; - demersurile facute(numeroase discutii telefonice si întâlniri) cu reprezentantii firmelor creditoare în sensul gasirii unor solutii în vederea stingerii datoriilor, inclusiv propunerea preluarii/cesionarii în contul datoriilor a unor active detinute de firma; - faptul ca inculpatul a împrumutat în mod constant firmele pe care le administra cu importante sume de bani, pentru asigurarea bunei functionari îndeosebi cu privire la plata salariilor angajatilor si plata facturilor restante catre furnizori, înstrainând în acest scop chiar si apartamentul detinut ca bun comun împreuna cu sotia sa, fara a mai recupera ulterior din firma aportul propriu; - faptul ca în dosarele de insolventa vizând firmele administrate de inculpat, a fost respinsa angajarea raspunderii administratorului fata de inculpat.

Prin urmare, instanta de fond a apreciat ca infractiunea de înselaciune subzista doar daca se probeaza ca emitentul instrumentului de plata, în loc sa asigure provizionul în vederea încasarii, în mod repetat a scos bani în numerar din casieria societatii si nu i-a mai restituit, folosindu-i în interes personal sau în interesul altei persoane, ori în loc sa asigure provizionul la încasare, emitentul a facut plati catre alte societati care îi apartin sau catre alte persoane favorizându-le, ori alte astfel de manopere dolosive, ceea ce nu s-a dovedit în speta.

Pe cale de consecinta, s-a conchis ca elementele de fapt stabilite în baza ansamblului probational administrat în cauza, exclud ca inculpatul, prin activitatea comerciala desfasurata în cadrul careia a emis file cec sau bilete la ordin fara acoperire în disponibil bancar, a avut în vedere o actiune de inducere în eroare a partilor civile cu care s-a aflat în raporturi contractuale de livrare marfuri, pe de o parte, iar pe de alta parte, se constata ca în cauza nu s-a dovedit ca inculpatul a urmarit scopul realizarii pentru sine sau pentru firma sa a unui folos material injust, altul decât un profit comercial normal obtinut în cadrul contraprestatiilor contractuale derulate cu fiecare dintre partile civile, în calitate de furnizori de marfa.

Toate aceste aspecte creeaza dubii puternice în ceea ce priveste existenta intentiei calificate prin scop care trebuie sa caracterizeze latura subiectiva a infractiunii de înselaciune.

Conform prevederilor art. 396 alin. 2 Cod procedura penala, condamnarea se pronunta daca instanta constata, dincolo de orice îndoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savârsita de inculpat.

Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumtiei de nevinovatie, un principiu institutional care reflecta modul în care principiul aflarii adevarului, se regaseste în materia probatiunii.

Rasturnarea prezumtiei de nevinovatie se va face de catre instanta de judecata numai în urma unei analize profunde a temeiniciei acuzatiei penale (si nu numai), atât în ceea ce priveste problemele de fapt, dar si cele de drept. Aceasta analiza temeinica a acuzatiei penale în fapt si în drept trebuie sa se fundamenteze pe dovezi legal administrate, temeinice, convingatoare, de natura a înlatura orice urma de îndoiala (potrivit principiului „In dubio pro reo – orice dubiu profita persoanei acuzate”).

Condamnarea unei persoane în lipsa unor probe temeinice si legal administrate, convingatoare si ferme, care sa fie de natura a înlatura cea mai mica îndoiala, reprezinta totodata si o nerespectare a dreptului unui inculpat la un proces echitabil.

Curtea Europeana a stabilit ca îndoiala profita persoanei acuzate (CEDO, raport din 30 martie 1963, cauza Austria c. Italia, Annuarie de la Convention, vol. VI, p. 783). Acest principiu este de natura a respecta si dreptul la siguranta individuala, care s-ar vedea înlaturat daca o persoana ar fi condamnata pe baza unor probe incerte, neconcludente, din care elementul de siguranta lipseste cu desavârsire, si care nu sunt de natura a fundamenta temeinicia în fapt si în drept a acuzatiei în materie penala.

De asemenea Curtea a stabilit în cauza Telfner c. Austriei, 20 martie 2001, ca o condamnare a inculpatului în lipsa unor dovezi convingatoare de vinovatie, probe directe care sa sustina temeinicia în fapt si în drept a acuzatiei, este de natura sa atraga constatarea încalcarii articolului 6 par 2 din Conventie.

Astfel, prezumtia de nevinovatie ca principiu fundamental si prioritar al procesului penal se situeaza deasupra domeniul probelor, fiind regula de baza în întregul proces penal.

Inculpatul nu trebuie sa-si dovedeasca nevinovatia, organele judiciare având obligatia administrarii probelor în procesul penal, „Ejus incubit porbatio qui dicit, non qui negat”, iar când ca urmare a administrarii tuturor probelor necesare solutionarii cauzei, se ajunge la îndoiala asupra vinovatiei, existând un dubiu rezonabil în aceasta privinta, dubiul va profita întotdeauna faptuitorului.

Prin urmare, în cazul în care probele referitoare la vinovatie nu sunt certe, sigure, complete, ci exista îndoiala cu privire la vinovatia inculpatului, se aplica regula in dubio pro reo, solutia ce se impune fiind achitarea inculpatului de catre instanta de judecata.

Drept consecinta a tuturor argumentelor juridice enuntate mai sus, Tribunalul a conchis ca în speta s-a impus achitarea inculpatului de sub acuzatia savârsirii infractiunii de înselaciune în forma continuata prevazute de art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal, întemeiat pe dispozitiile art. 396 alin. 1, 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza II Cod procedura penala, fapta nefiind savârsita cu vinovatia prevazuta de lege.

În acelasi timp, s-a constatat ca situatia de fapt retinuta în cauza, nu s-a circumscris nici dispozitiilor de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal din 1969, în sensul statuat prin decizia în interesul legii nr. IX din 24 octombrie 2005 pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie, în conditiile în care nu s-a dovedit în afara oricarui dubiu, în contextul concret al fluxurilor financiare, ca la data emiterii cecurilor, societatea emitenta nu avea disponibilul necesar acoperirii cecului în cont.

În privinta laturii civile a cauzei, din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 25 alin. 5 din Codul de procedura penala, instanta de fond a constatat ca fiind admisibila solutionarea actiunii civile alaturate procesului penal în caz de achitare a inculpatului în baza. art. 16 alin. 1 lit. b teza II Cod procedura penala - fapta nu este savârsita cu vinovatia prevazuta de lege, context procesual în care se retine ca probatoriul administrat în cauza pe latura civila evidentiaza existenta raportului de cauzalitate între actiunile comisive si omisive ale inculpatului realizate cu ocazia derularii operatiunilor comerciale dintre firmele pe care le-a administrat si furnizorii de marfuri, precum si consecintele prejudiciabile produse societatilor constituite parti civile în cauza, de natura a antrena responsabilitatea civila delictuala conform art. 1349 Cod civil.

Pentru aceste motive si tinând seama de continutul înscrisurilor comerciale depuse la dosar de catre partile civile, ce probeaza natura si întinderea prejudiciului suferit, instanta de fond, întemeiat pe dispozitia art. 397 raportat la art. 19 si art. 25 alin. 1 din Codul de procedura penala, coroborat cu art. 1349 Cod civil, a admis actiunea civila alaturata procesului penal si, în consecinta, a dispus obligarea inculpatului I. D.M., la plata catre partile civile a urmatoarelor sume de bani: - 92.744, 90 lei, în favoarea partii civile SC Q. P. SRL; - 6.535,66 lei, în favoarea partii civile SC D. F. T. SRL; - 14.171,73 lei, în favoarea partii civile SC P. SRL; - 21.636,27 lei, în favoarea partii civile SC T. SA; - 5.037,63 lei, în favoarea partii civile SC P. P. C. SRL; - 62.303,14 lei, în favoarea partii civile SC B. SRL; - 61.092,41 lei, în favoarea partii civile SC C. T. SRL; - 64.269,12 lei, în favoarea partii civile SC B. F. P. SRL; - 26.870,33 lei, în favoarea partii civile SC R. D. SRL, cu titlu de despagubiri civile, reprezentând daune materiale.

Împotriva acestei hotarâri, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lânga Tribunalul Satu Mare care prin motivele formulate în scris si completate oral a solicitat admiterea apelului, desfiintarea hotarârii atacate ca fiind nelegala si netemeinica, schimbarea încadrarii juridice a faptei în 9 infractiuni de înselaciune prevazute de art. 244 alin. 2 Cod penal si pronuntarea unei solutii de condamnare a inculpatului I. D.M. la o pedeapsa cu închisoare, iar ca modalitate de executare suspendarea acesteia sub supraveghere.

În motivare, cu privire la cererea de schimbare a încadrarii juridice s-a aratat ca nu exista identitatea de subiect pasiv pentru a fi în prezenta unei infractiuni continuate.

Referitor la critica privind gresita achitare a inculpatului, s-a aratat ca inculpatul, în calitate de administrator a SC N. V. L. SRL Satu Mare, a emis un numar de 41 file cec si 183 bilete la ordin pentru a plati produsele achizitionate societatilor comerciale cu care era în relatii de comert, desi era în interdictie bancara în perioada 18.12.2009 - 26.02.2011 si toate filele cec si biletele la ordin au fost refuzate la plata. De asemenea, în calitate de administrator al SC T. O. SRL Satu Mare, cu acelasi sediu, în perioada 17.03.2010 - 19.05.2011, în timp ce se afla în interdictie bancara, a eliberat bilete la ordin si file cec desi acest lucru îi era interzis. S-a mai aratat faptul ca, în timp ce inculpatul I. D. si sotia sa I. A. M. au fost împuterniciti pentru conturile bancare deschise în numele SC T. O. SRL Satu Mare la U. T. B. si B. - Sucursala Satu Mare, în perioada 17.03.2010 - 28.07.2010, au fost înregistrati cu 41 file cec refuzate la plata si un numar de 183 bilete la ordin refuzate la plata în perioada 7.08.2008 - 13.07.2010. Pentru a induce în eroare partenerii de afaceri comerciale, la data de 19.04.2010 a cesionat partile sociale catre numitul P. L. N., iar începând cu data de 21.12.2011 SC T. O. SRL Satu Mare a intrat în procedura de insolventa, fiind numit lichidator judiciar SC I. E. SRL Satu Mare.

S-a mai invocat faptul ca daca instanta a constatat nevinovatia inculpatului pentru savârsirea infractiunii de înselaciune, astfel cum a fost retinut în rechizitoriu, se impunea sa schimbe încadrarea juridica si sa-l condamne pe inculpat pentru savârsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 84 alin. 1 pct.2 din Legea 59/1934, respectiv pentru „emiterea unui cec fara a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în totul sau în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare".

Curtea, prin decizia penala nr. 252 din 3 aprilie 2015, în baza articolului 421 punctul 2 litera a) din Codul de procedura penala, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Satu Mare, împotriva sentintei penale nr. 205 din 29 octombrie 2014 a Tribunalului Satu Mare, pe care a desfiintat-o si în rejudecare a înlaturat dispozitia instantei de fond de schimbare a încadrarii juridice din infractiunea de înselaciune prev. de art. 215 alin 2,3,4 si 5 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin 2 din Codul penal, art. 33 lit. a) din Codul penal din 1969 în infractiunea prev. de art. 244 alin. 1 si 2 din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal si art. 5 din acelasi cod, precum si dispozitia de achitare a inculpatului pentru aceasta fapta.

În baza art. 386 din Codul de procedura penala a schimbat încadrarea juridica din infractiunea de înselaciune prev. de art. 215 alin 2, 3, 4 si 5 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin 2 din Codul penal din 1969, art. 33 lit. a) din Codul penal din 1969 în 9 ( noua) infractiuni de înselaciune prev. de art. 244 alin. 1 si 2 din Codul penal cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal si art. 5 din Codul penal

În baza art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a din Codul de procedura penala a achitat pe inculpatul I. D.M. pentru savârsirea a 9 (noua) infractiuni de înselaciune prev. de art. 244 alin. 1 si 2 din Codul penal cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal si art. 5 din Codul penal.

A mentinut restul dispozitiilor sentintei apelate.

Conform articolului 275 alineat 3 din Codul de procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas în sarcina statului.

Suma de 200 lei pentru aparatorul desemnat din oficiu, avocat P. M. conform delegatiei nr. 934/18.02.2015, emisa de Baroul Bihor se va avansa din fondurile Ministerului Justitiei.

În motivare, curtea a retinut urmatoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Satu Mare, s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului I. D.M. pentru savârsirea infractiunii de înselaciune cu consecinte deosebit de grave, prevazuta de art. 215 al. 2, 3, 4 si 5 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969.

S-a retinut în sarcina acestuia ca, în perioada 11.03.2005 - 07.12.2011, a îndeplinit calitatea de administrator la S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare, cu sediul social situat pe str. Xxxxxxxxxxx, nr. xx din Mun. Satu Mare, dupa care a intrat în procedura de insolventa, iar în acest sens a fost numit lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolventa D. F. SC N. V. L. SRL Satu Mare a avut ca obiect principal de activitate comertul cu ridicata nespecializat de produse alimentare, bauturi si tutun.

Inculpatul I. D.-M. împreuna cu sotia sa, I. A.-M., în perioada 26.01.12007 - 20.12.2011, au fost împuterniciti sa efectueze operatiuni bancare si sa ridice instrumente de plata pentru contul bancar, nr. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX apartinând S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare, deschis la Banca T., Sucursala Satu Mare.

Societatea a figurat în evidenta Centralei Incidentelor de Plati cu un numar de 4 (patru) file cec refuzate la plata în perioada 18.12.2009-26.02.2010 si un numar de 3 (trei) bilete la ordin refuzate la plata în perioada 09.12.2009-17.02.2010.

Ca urmare a înregistrarii incidentului de plata cu fila cec din data de 18.12.2009, SC N. V. L. SRL Satu Mare, a fost introdusa în interdictie bancara pâna la data de 18.12.2010.

Dupa înregistrarea primului incident de plata, au mai fost înregistrate alte 3 (trei) incidente de plata, iar dupa ultimul incident, din data de 26.02.2010, termenul de interdictie bancara în vederea emiterii filelor cec a fost prelungit, pâna la data de 26.02.2011.

Din extrasul de cont din perioada 01.12.2009-01.03.2010, pus la dispozitie de catre Banca T., Sucursala Satu Mare, a rezultat faptul ca, contul apartinând SC N. V. L. SRL Satu Mare a fost alimentat cu diferite sume de bani, doar pentru achitarea unor obligatii, neexistând alte sume care sa alimenteze permanent contul din alte operatiuni.

Inculpatul I. D.-M. în perioada 29.06.2006-19.04.2010 a îndeplinit calitatea de administrator si la S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare.

La data de 19.04.2010, învinuitul I. D.-M. a cesionat partile sale sociale catre numitul P. L.-N., iar începând cu data de 21.12.2011, S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare a intrat în procedura de insolventa fiind numit lichidator judiciar S.C I. E. S.R.L. Satu Mare.

În perioada administrarii societatii de catre inculpat, S.C. T. O. S.R.L Satu Mare a avut sediul social tot pe str. Xxxxxxxxxxx, nr. xx din mun. Satu Mare si a avut ca obiect principal de activitate comertul cu ridicata nespecializat de produse alimentare, bauturi si tutun.

Pâna la cesionarea partilor sociale, inculpatul I. D.-M. si sotia sa I. A.-M., au fost împuterniciti si pentru conturile bancare deschise în numele S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare la U. T. B., Sucursala Satu Mare si B. P., Sucursala Satu Mare.

Potrivit istoricului pus la dispozitie de cele doua banci, a rezultat ca S.C. T. O. SRL Satu Mare, a figurat în evidenta Centralei Incidentelor de Plati cu un numar de 41 file cec refuzate la plata în perioada 17.03.2010-28.07.2010 si un numar de 183 bilete la ordin refuzate la plata în perioada 07.08.2008 - 13.07.2010.

Ca urmare a înregistrarii incidentelor de plata, S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare a fost introdusa în interdictie bancara în perioada 17.03.2010-17.03.2011, cei doi împuterniciti pentru cele doua conturi bancare nemaiavând dreptul sa emita file cec în aceasta perioada.

Ulterior însa au mai fost înregistrate 40 de incidente de plata cu file cec, ultimul incident fiind înregistrat la data de 19.05.2010 perioada de interdictie fiind astfel prelungita pâna la data de 19.05.2011.

Examinând extrasele de cont se poate concluziona faptul ca atât S.C.

N. V. L. S.R.L. Satu Mare cât si S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare nu au posedat disponibil în conturi, acestea fiind alimentate doar pentru plata obligatiilor la datele scadente stabilite.

U. T., Sucursala Satu Mare, prin adresa nr. 933373/06.02.2012, a precizat ca S.C. T. O. S.R.L Satu Mare la data de 24.03.3010 a avut contul blocat la cererea D.G.F.P. Satu Mare, iar prin adresa nr. 48887/05.05.2010, DGFP Satu Mare a comunicat ca S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare a avut în perioada 07.05.2007-24.03.2010 popriri asupra disponibilitatilor banesti ale societatii ca urmare a datoriilor înregistrate la bugetul de stat.

Urmare a incidentelor de plata, înregistrate de catre ambele societati, organele de politie judiciara din cadrul I.P.J. Satu Mare s-au sesizat din oficiu în perioada 29.12.2009-03.08.2010 si au fost înregistrate mai multe sesizari formulate de catre unitatile bancare unde au detinut conturi bancare S.C. N. V. L. S.R.L. Satu Mare si S.C. T. O. S.R.L. Satu Mare.

Cu privire la aplicabilitatea legii penale mai favorabile, curtea, în baza art. 5 Noul Cod penal a retinut ca, în mod global, legea penala mai favorabila în cauza este noul Codul penal, chiar în situatia în care legea noua impune retinerea concursului de infractiuni, având în vedere limitele de pedeapsa prevazute de art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal care sunt mult mai reduse decât cele prevazute de art. 215 alin. 2, 3 si 5 din Codul penal din 1969. Minimul special al pedepsei închisorii este mai redus în reglementarea din noul Cod penal, fata de reglementarea anterioara. Având în vedere ca în sarcina inculpatului se retin 9 acte materiale de înselaciune, cu 9 subiecti pasivi diferiti, nu sunt incidente prevederile art. 35 alin. 1 Cod penal, asa cum a retinut instanta de fond, dispozitii care cer identitatea de subiect pasiv pentru configurarea unei infractiuni continuate, ci cele prevazute de art. 38 alin. 1 Cod penal, motiv pentru care sub acest aspect cererea de schimbare a încadrarii juridice formulata de catre parchet a fost apreciata ca fiind întemeiata si ca atare curtea a procedat la schimbarea încadrarii juridice din infractiunea prev. de art. 215 alin 2, 3, 4 si 5 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin 2 din Codul penal din 1969, în 9 (noua) infractiuni prevazute de art. 244 alin. 1 si 2 din Codul penal cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal si art. 5 din Codul penal.

În ce priveste critica privind achitarea inculpatului, curtea a retinut:

Instanta de fond în mod corect a ajuns la aceasta concluzie de achitare a inculpatului cu privire la cele 9 acte materiale de înselaciune, care este convingatoare si corespunde probelor administrate în cauza. Împrejurarile de fapt în care inculpatul a emis filele cec si biletele la ordin nu întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de înselaciune.

Se retine ca cerintele continutului constitutiv al infractiunii se regasesc în mod similar si în reglementarea anterioara a infractiunii (art. 215 Cod penal din 1969).

Din interpretarea textului de lege rezulta ca pentru realizarea laturii subiective a infractiunii de înselaciune trebuie ca actiunea de inducere în eroare sa fie facuta de faptuitor cu intentie. Intentia trebuie sa fie caracterizata prin scopul urmarit de faptuitor, întrucât potrivit alin. 1 al art. 244 Cod penal, actiunea de inducere în eroare trebuie savârsita „în scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust”. Folosul patrimonial este injust când faptuitorul nu era îndrituit la obtinerea lui si astfel dobândirea acestui folos apare ilicita. Infractiunea de înselaciune, fie în forma simpla, fie în forma calificata se savârseste numai cu intentie directa. Dispozitiile art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal prevad ca fapta este savârsita cu intentie directa când inculpatul prevede rezultatul faptelor sale, urmarind producerea lui prin acea fapta.

Pentru caracterizarea laturii subiective a infractiunii de înselaciune, instanta este obligata sa procedeze la o analiza amanuntita a tuturor împrejurarilor din care sa rezulte ca inculpatul a urmarit producerea unui rezultat pe care l-a prevazut.

Din probele administrate în cauza rezulta ca sub aspectul laturii subiective lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunilor de înselaciune si anume, intentia.

În speta, din probele administrate atât în cursul urmaririi penale, cât si în faza cercetarii judecatoresti rezulta ca inculpatul, în calitate de administrator al SC T. O. SRL Satu Mare si S.C.N. V. L. S.R.L. Satu Mare, a achizitionat marfuri pe baza de facturi de la societatile comerciale parti civile în cauza pentru care a emis bilete la ordin si file cec cu termene de plata la scadenta, iar cum nu a avut la scadenta disponibil în cont, filele cec au fost refuzate la plata de catre organele bancare. Mai rezulta ca în perioada 2002 - 2010, s-a aflat în raporturi comerciale constante de achizitie marfuri în regim en gross cu peste 100 de furnizori, iar prin cele doua firme a distribuit produsele alimentare achizitionate în magazine din orase si sate din judetele Satu Mare, Maramures si Salaj, totalizând un numar de circa 500 de piete de desfacere a marfurilor. Cei mai importanti dintre furnizori au fost societatile comerciale care au calitatea de parti civile în cauza, cu care firmele inculpatului a dezvoltat relatii de colaborare economica îndelungata (între 5 si 8 ani), iar în aceste perioade de raporturi contractuale, inculpatul a fost acceptat ca partener comercial de încredere, onorând la timp creantele de pret pentru marfurile livrate.

Se retine ca inculpatul nu a urmarit în niciun moment înselarea partilor civile cu scopul de a obtine pentru sine un folos patrimonial injust, ci a avut convingerea ca va putea achita facturile din banii ce urma sa-i obtina de la creditorii sai. Relevanta în sensul celor aratate mai sus, este si împrejurarea ca termenul de scadenta al filelor cec era în medie 60-80 de zile de la data livrarii, data pâna la care trebuia sa primeasca de la creditorii sai diferite sume de bani, inculpatul aducând la cunostinta reprezentantilor firmelor ca disponibilul din cont depinde si variaza în functie de fluxul sumelor obtinute din valorificarea marfurilor catre clientii proprii(magazine) si respectiv platile efectuate furnizorilor. Mai mult chiar daca inculpatul a datat si semnat filele cec si biletele la ordin, el nu a prevazut rezultatul faptei sale deoarece, pâna la data scadentei, contul sau bancar trebuia alimentat cu o suma care sa îi permita plata catre furnizori.

Din probele administrate mai rezulta ca neonorarea numarului mare de instrumente de plata introduse în banca (file CEC si bilete la ordin) se datoreaza instituirii interdictiei bancare la datele de 18.12.2009 pentru SC N. V. L. SRL si respectiv 17.03.2010 pentru SC T. O. SRL, intervenita ca urmare a problemelor financiare generate de neîncasarile de la proprii clienti precum si a unor popriri pe cont neanuntate din partea IFN L. Bucuresti pentru suma de 14.761 lei (filele 164, 212 dosar urmarire penala) si din partea DGFP - Satu Mare pentru suma de 339.914 lei (fila 18 dosar urmarire penala). Se observa astfel, ca instrumentele de plata (file CEC si bilete la ordin, au fost emise de catre inculpat anterior datei intrarii în interdictie bancara (exceptie facând doar biletele la ordin emise la data de 08.02.2010 catre SC Q. P. SRL), iar împrejurarea ca negocierile si stabilirea angajamentelor dintre parti au avut loc înaintea evenimentului neprevizionat al incidentei bancare, exclude sub aspectul reprezentarii psihice intentia frauduloasa din partea inculpatului.

Referitor la biletelor la ordin emise catre partea civila SC Q. P. SRL ulterior intrarii în interdictie bancara, s-a retinut ca la emiterea biletului la ordin, legea nu cere existenta pentru emitent a disponibilului pe care se obliga sa i-l plateasca beneficiarului, astfel ca nu se poate afirma ca emitentul induce în eroare pe beneficiar, prezentându-i în mod nereal ca este solvabil pentru suma înscrisa în bilet. Acesta doar se obliga ca la o anumita data sa plateasca o anumita suma si nu atesta nereal ca si poseda acea suma în momentul emiterii titlului. Fiind vorba de un angajament de plata ce contine asumarea în mod unilateral a unei obligatii pecuniare fata de beneficiar, în caz de neplata este atrasa doar raspunderea civila contractuala generata de neexecutarea unei obligatii asumate într-un contract, câta vreme nu se face dovada folosirii de manopere dolosive fata de creditorul obligatiei de plata, într-unul din cele doua momente avute în vedere de legiuitor, respectiv cel al asumarii obligatiei la încheierea contractului si/sau neexecutarii obligatiei de plata contractual asumate.

S-a mai retinut ca inculpatul imediat dupa intrarea în interdictie bancara a luat legatura telefonic cu reprezentantii furnizorilor si le-a adus la cunostinta ca la data scadenta a instrumentelor de plata nu va avea disponibil în cont datorita incidentei bancare si i-a rugat sa fie de acord sa discute ulterior cu privire la modalitatea de plata a facturilor. De asemenea, inculpatul a avut disponibilitatea de a plati în numerar, ulterior incidentului bancar, parti din facturile restante, din banii încasati pe marfa de la proprii clienti si a returnat marfurile nevândute din stoc catre furnizori în vederea diminuarii prejudiciului. Totodata, a facut demersurile facute (discutii telefonice si întâlniri) cu reprezentantii firmelor creditoare în sensul gasirii unor solutii în vederea stingerii datoriilor, inclusiv propunerea preluarii/cesionarii în contul datoriilor a unor active detinute de firma. Se retine si faptul ca inculpatul a împrumutat în mod constant firmele pe care le administra cu importante sume de bani, pentru asigurarea bunei functionari îndeosebi cu privire la plata salariilor angajatilor si plata facturilor restante catre furnizori, înstrainând în acest scop chiar si apartamentul detinut ca bun comun împreuna cu sotia sa, fara a mai recupera ulterior din firma aportul propriu.

Pentru existenta acestei infractiuni nu este suficienta numai emiterea unor cecuri fara acoperire, fiind necesar a se demonstra ca actiunea comisa a avut drept scop obtinerea unui folos patrimonial si injust ori pricinuirea unei pagube, conditie nerealizata în cauza.

Or, în speta asa cum s-a aratat mai sus, nu s-a dovedit ca inculpatul a urmarit scopul realizarii pentru sine sau pentru firma sa a unui folos patrimonial injust, altul decât un profit comercial normal obtinut în cadrul contraprestatiilor contractuale derulate cu fiecare dintre partile civile, în calitate de furnizori de marfa. Fiind vorba de un angajament de plata ce contine asumarea în mod unilateral a unei obligatii pecuniare fata de beneficiar, în caz de neplata este atrasa doar raspunderea civila contractuala generata de neexecutarea unei obligatii asumate într-un contract, câta vreme nu se face dovada folosirii de manopere dolosive fata de creditorul obligatiei de plata, într-unul din cele doua momente avute în vedere de legiuitor, respectiv cel al asumarii obligatiei la încheierea contractului si/sau neexecutarii obligatiei de plata contractual asumate.

În consecinta, retinând ca în cauza nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunilor prevazute de art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal sub aspectul laturii subiective, lipsind intentia, s-a apreciat ca se impune achitarea inculpatului în conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a Cod procedura penala.

În ce priveste solicitarea subsidiara a Parchetului de schimbare a încadrarii juridice a faptei inculpatului în infractiunea prevazuta si pedepsita de art. 84 alin. 1 pct.2 din L.59/1934, Curtea a constatat ca în mod corect instanta de fond a retinut ca situatia de fapt din cauza, nu se circumscrie nici dispozitiilor de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 Cod penal din 1969, în sensul statuat prin decizia în interesul Legii nr. IX din 24 octombrie 2005 pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie, în conditiile în care nu s-a dovedit în afara oricarui dubiu, în contextul concret al fluxurilor financiare, ca la data emiterii cecurilor, societatea emitenta nu avea disponibilul necesar acoperirii cecului în cont.

Domenii speta

Spete similare