Anulare parţială contract

Dosar nr. 0000/000/0000Anulare parţială contract

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA XZ

Secţia civilă

S E N T I N Ţ A  nr.  Şedinţa publică din data de

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE –

GREFIER –

Pe rol se află judecarea cererii având ca obiect anulare parţială contract formulată de reclamantul I I, în contradictoriu cu pârâtul I Işi intervenientul accesoriu SV-FLORIN.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc la termenul din zz.ll.aa, fiind consemnate în încheierea de şedinţă corespunzătoare, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când, din lipsă de timp pentru deliberare şi pentru ca partea interesată să formuleze concluzii scrise, s-a amânat pronunţarea pentru data de zz.ll.aa, după care, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunţarea pentru data de astăzi.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cererii de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei XZ în data de zz.ll.aasub nr. 5208/PP93/20PP2, reclamantul I I, în contradictoriu cu pârâtul Zz.ll.aa, a solicitat instanţei să constate nulitatea parţială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. zz.ll.aaîncheiat la Biroul Notarilor Publici Asociaţi Zz vv,  în ceea ce priveşte cota indiviză de ½ din:

- imobilul situat în mun. B, jud. XZ, nr. cad. xxxxxx, compus din teren curţi construcţii în suprafaţă de 465 mp,

- imobilul situat în mun. B, jud. XZ, nr. cad. xxxxxx, compus din teren curţi construcţii în suprafaţă de 400 mp şi construcţiile: CPP- casa, cu suprafaţa construită la sol de 68 mp, construită din chirpici, acoperită cu tablă, cu două camere, două bucătării şi un hol, şi C2 – magazie cu suprafaţa construită la sol de PP0 mp, construită din PFL, acoperită cu carton.

Cauza de nulitate invocată a fost lipsa discernământului reclamantului datorită afecţiunilor de care suferă şi care îl pun în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa în mod liber şi de a realiza şi implicaţiile juridice aferente actelor sale de dispoziţie.

În fapt, reclamantul a arătat că în data de xxxxxx a decedat mama sa, moştenitorii cu vocaţie succesorală  fiind SLşi el, conform certificatului de moştenitor nr. SLemis de notarul public, fiecare având o cotă parte indiviză de PP/2 din bunurile rămase. Sora lui, imobilizată la pat, l-a împuternicit pe fiul său SV-Florin pentru a o reprezenta în calitate de mandatar în ceea ce priveşte orice act de dispoziţie cu privire la bunurile rămase moştenire.

De îndată ce a primit mandatul, acesta a venit la el şi i-a propus să vândă cele două suprafeţe de teren, spunând că a găsit un cumpărător. Fiind suferind de foarte mulţi ani de o boală psihică, având diagnosticul de personalitate dezarmonică de tip instabil – histrionic cu decompensări distimic anxioase, boală ce are ca efecte printre altele şi tulburări amnezice, soţia şi fiica i-au adus la cunoştinţă acestuia că nu vreau să vând cota parte proprie. La nici o săptămână, în timp ce era sub tratament datorită unor stări anxioase, nepotul  a profitat de starea în care se afla, i-a oferit în mod prietenos să consume alcool, care îi era total interzis, l-a luat la notariat unde sub îndrumarea sa a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, profitând de lipsa de discernământ.

Reclamantul a arătat că nu îşi aduce mare lucru aminte, doar că a fost la CEC – XZ, unde a mai semnat nişte acte, spunându-i că îi pune nişte bani în cont. La câteva zile, şi-a dat seama că a fost înşelat de nepot şi  a relatat familiei ce a făcut, arătându-le actele încheiate.

Dat fiind că îi lipseşte discernământul în ce priveşte voinţa de a vinde, pârâtul a considerat că se impune anularea parţială a contractului de vânzare-cumpărare cu privire la cota sa de PP/2. A subliniat că prin depunerea sumei de 9.000 lei, s-a încercat să se înlăture orice urmă de îndoială în cazul în care va contesta vânzarea. Însă preţul vânzării a fost de 32.000 lei, câte PP6.000 lei pentru fiecare, iar suma consemnată la CEC a fost de 9.000 lei, arătând încă o dată că s-a profitat de starea în care se afla şi mai cu seamă  că a consumat alcool deşi nu avea voie, datorită efectelor secundare pe care le aveau medicamentele luate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. PP.205, art. PP.246, art. PP.248 şi art. PP.254 Cod civil.

În probaţiune, au fost solicitate proba cu înscrisuri, proba testimonială şi proba cu interogatoriul pârâtului, înscrisurile depuse fiind reprezentate de: contractul de vânzare autentificat sub nr. zz.ll.aade notar public S, contractul de depozit seria  mmmmmmmmmmmmînscrisuri medicale şi chitanţa depunere numerar din 2PP.03.20PP2.

Reclamantul a achitat taxa judiciară de timbru de PP.07PP lei şi timbru judiciar de 0,45 lei.

În proces, reclamantul a fost reprezentat sau asistat, după caz, de CO, cu delegaţie la dosar.

Prin întâmpinare, pârâtul I Ia solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În fapt, pârâtul a arătat că reclamantul a formulat o acţiune confuză, dacă iniţial a invocat lipsa sa de discernământ, în final, a invocat că s-a aflat într-o stare care l-a pus în neputinţa de a-şi da seama de urmarea faptelor sale. În realitate, contractul autentificat sub nr. zz.ll.aaa fost încheiat prin consimţământul liber exprimat al vânzătorilor I I şi SV-Florin, în calitate de mandatar al mamei sale.

Despre vânzarea imobilului a aflat de la o cunoştinţă a lui SV-Florin, nepotul reclamantului, după care, în luna februarie s-a întâlnit cu reclamantul şi nepotul acestuia, amândoi aducându-i la cunoştinţă intenţia de a vinde terenul. S-au deplasat să vizioneze terenul, a văzut întinderea acestuia şi faptul că pe teren se afla o casă veche, bătrânească, construită din chirpici ce nu mai putea fi folosită, exprimându-şi intenţia de a cumpăra. Cum imobilul nu era intabulat, iar niciunul nu dorea să suporte cheltuielile aferente intabulării, s-au înţeles asupra preţului vânzării, acceptând să plătească în locul lor cheltuielile cu intabularea. Totodată, a achitat impozitul pentru imobil, a plătit taxele la OCPI, a plătit dezmembrarea, iar aproximativ după o lună s-au prezentat toţi la notariat pentru încheierea contractului. Reclamantul nu a fost adus forţat la notariat, nu a fost ademenit în vreun fel şi nici nu s-a aflat sub influenţa alcoolului. Mai mult, la negocierea  preţului, reclamantul i-a cerut să-i plătească un avans din preţ în cuantum de 4.000 lei, bani pe care i-a plătit pentru a nu se răzgândi.

Pârâtul a învederat că, în ziua încheierii contractului, toţi au citit actul pe care l-au şi semnat, iar preţul a fost plătit în faţa notarului. Dacă notarul ar fi avut suspiciuni cu privire la deplinătatea facultăţilor mintale ale reclamantului, ar fi solicitat un medic specialist care să ateste că partea poate să-şi exprime consimţământul sau nu ar fi încheiat actul dacă reclamantul ar fi avut pe chip semnele unei suferinţe fizice sau dacă ar fi fost sub influenţa alcoolului.

Pârâtul a fost asistat sau reprezentat de av. AA + DRcu delegaţie la dosar, fiind împuternicite şi cu drept de redactare întâmpinare

SV-Florin a formulat cerere de intervenţie în interesul pârâtului, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În fapt, a arătat că reclamantul a precizat în acţiune că i-ar fi propus să se vândă cele două suprafeţe de teren, spunându-i că a găsit cumpărător, în condiţiile în care soţia şi fiica reclamantului şi-au exprimat dezacordul şi au refuzat încheierea contractului. În realitate, contractul autentificat sub nr. zz.ll.aaa fost încheiat prin consimţământul liber exprimat al vânzătorilor. Astfel, a fost contactat de către o cunoştinţă a pârâtului I Idespre intenţia pârâtului de a achiziţiona în zona lor o suprafaţă de teren. În luna februarie 20PP2, împreună cu reclamantul I I s-a întâlnit, la terenul oferit spre vânzare, cu pârâtul I Ipentru a negocia preţul şi a stabili data vânzării. Întrucât terenul nu era intabulat, au convenit cu I Isă suporte el cheltuielile de intabulare şi de vânzare, urmând să primească o reducere din preţul iniţial stabilit. În acea perioadă, mama sa SLera grav bolnavă, motiv pentru care a primit o procură notarială pentru a o reprezenta în faţa notarului în vederea perfectării actelor la notariat. Singura discuţie privitoare la vânzare s-a purtat de faţă cu reclamantul şi familia acestuia,  iar reclamantul având mai mult timp s-a ocupat împreună cu I Ide toate formalităţile necesare perfectării vânzării. Deşi I I şi SLerau moştenitori cu cote egale, totuşi au fost de acord ca pârâtul să-i plătească lui I I în plus suma de 4.000 lei faţă de partea care i se cuvenea din preţul stabilit, aceşti bani reprezentând garanţia că nu se va răzgândi în privinţa vânzării.

A precizat că îl cunoaşte pe reclamant de mult timp, datorită relaţiei unchi-nepot dintre ei, întotdeauna părând a fi o persoană sănătoasă din punct de vedere mental, calmă, liniştită, având un serviciu stabil ce presupunea responsabilitate, atenţie şi discernământ, iar în prezent este pensionar pentru limită de vârstă, nefiind pensionat pe caz de boală.

În niciun caz, nu este adevărat că a profitat de starea anxioasă în care se afla din cauza medicamentelor şi că i-ar fi oferit în mod prietenos alcool, semnând împotriva voinţei lui şi sub îndrumarea sa atentă contractul de vânzare-cumpărare. De asemenea, reclamantul nu a fost adus forţat la notariat, nu a fost ademenit în vreun fel şi nici nu s-a aflat sub influenţa alcoolului. În ziua încheierii contractului, s-au prezentat toţi la notariat, cu toţii au citit actul pe care l-au şi semnat, iar preţul a fost primit în faţa notarului. Dacă notarul ar fi avut suspiciuni cu privire la deplinătatea facultăţilor mintale ale reclamantului, ar fi solicitat un medic specialist care să ateste că partea poate să-şi exprime consimţământul sau nu ar fi încheiat actul dacă reclamantul ar fi avut pe chip semnele unei suferinţe fizice sau dacă ar fi fost sub influenţa alcoolului.

După încasarea preţului, reclamantul l-a rugat să meargă cu el la CEC, având intenţia să depună banii în cont. Deşi a aşteptat în incinta unităţii bancare pentru a-l aştepta pe reclamant, nu a participat la operaţiunile bancare efectuate de acesta, care personal şi-a depus banii în cont. Astfel că nu a văzut ce sumă a depus în cont, dar ştie că în faţa notarului a primit fiecare câte PP6.000 lei, întrucât au numărat banii în faţa notarului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 49 alin. (3) şi art. 5PP din Codul de procedură civilă.

În susţinerea cererii sale, SV-Florin a depus copie după certificatul de deces pentru SLşi anexa 23 eliberată după decesul acesteia.

Prin încheierea din PP8.0PP.20PP3, a fost încuviinţată în principiu cererea de intervenţie în interesul pârâtului formulată de SV-Florin, acesta devenind parte în proces în calitate de intervenient accesoriu.

În completarea probaţiunii, pârâtul I Ia depus următoarele înscrisuri: chitanţe plată taxe şi facturi OCPI, chitanţe plată notar public, chitanţă plată onorariu intabulare, chitanţă şi factură servicii consultanţă dren, cu ofertă preţ şi memoriu tehnic aferent, şi plan de situaţie imobil.

La solicitarea instanţei, CEC Bank S.A. – Sucursala XZ a arătat că în data de 2PP.03.20PP2 a fost deschis de către I I contul curent nr. 25PPPP.02PP5/PP67525, cu suma de 9.000 lei. Din această sumă s-a constituit prin virament un depozit cu nr. 2532.PP2/52PP625.

Pentru justa soluţionare a cauzei, a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de părţi şi proba cu martori, fiind audiaţi martorii PVşi NC, pentru reclamant, şi martorii CPşi BV, pentru pârât. Reclamantul I I a fost supus examinării medico-legale psihiatrice, fiind întocmit raportul de expertiză nr. 8PP/E/PP9.04.20PP3. De asemenea, a fost administrat interogatoriul părţilor I I şi Zz.ll.aa, întrebările şi răspunsurile date fiind consemnate în scris. Cu aceeaşi ocazie, reclamantul a semnat şi a scris după dictare în faţa instanţei.

Reclamantul I I şi pârâtul I Iau formulat concluzii scrise, fiecare interpretând probele administrate în faţa instanţei în favoarea sa, solicitând primul, admiterea acţiunii, iar ultimul, respingerea acţiunii.

Analizând  probele administrate în cauză, reţine următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. zz.ll.aade notar public S din XZ, a fost transmisă proprietatea asupra imobilului situat în mun. B, jud. XZ, cu nr. cad. xxxxxx a mun. XZ, compus din parcelă de teren curţi construcţii în suprafaţă de 465 mp, şi asupra imobilului situat în mun. B, jud. XZ, cu nr. cad. xxxxxx a mun. XZ, compus din parcelă de teren curţi construcţii în suprafaţă de 400 mp şi construcţiile CPP – casă, cu suprafaţa construită la sol de 68 mp, construită din chirpici, acoperită cu tablă, cu două camere, două bucătării şi un hol şi C2 – magazie, cu suprafaţa construită la sol de PP0 mp, construită din PFL, acoperită cu carton.

Dreptul de proprietate a fost transmis de la vânzătorii, I I şi Sl, reprezentată de mandatar SV-Florin, ambii cu cota de PP/2 fiecare din imobile, la cumpărătorul Zz.ll.aa, pentru preţul de 32.000 lei (câte PP6.000 lei pentru fiecare din vânzători), sumă pe care vânzătorii declară că au primit-o integral.

Reclamantul I I a solicitat anularea parţială a contractului de vânzare, pentru cota sa parte de PP/2, deoarece consimţământul exprimat nu a fost valabil, fiind lipsit de discernământ la încheierea contractului, or lipsa discernământului constituie cauză de anulare a contractului.

Instanţa arată că discernământul, ca stare de fapt, înseamnă puterea de a aprecia efectele juridice care se produc în baza manifestării de voinţă, iar lipsa discernământului la încheierea unui act juridic atrage sancţiunea nulităţii relative a actului, potrivit ar. PP.205 alin. (PP) Cod civil care dispune că este anulabil contractul încheiat de o persoană care, la momentul încheierii acestuia, se afla, fie şi numai vremelnic, într-o stare care o punea în neputinţă de a-şi da seama de urmările faptei sale.

Întrucât legea prezumă că orice persoană capabilă după lege are şi discernământ, rămâne în sarcina acesteia să dovedească că la data manifestării sale de voinţă a avut discernământul abolit din anumite cauze.

În cererea de chemare în judecată, reclamantul I I a acuzat că la data încheierii contractului a fost îndemnat de intervenientul accesoriu SV- să consume alcool, iar alcoolul în combinaţie cu afecţiunile psihice de care suferă şi cu medicamentele luate la data respectivă a afectat puterea sa de a aprecia semnificaţia contractului pe care l-a semnat.

Dimpotrivă, la interogatoriu, reclamantul nu a mai susţinut varianta că a consumat alcool înaintea încheierii contractului la îndemnul intervenientului accesoriu, ci, că a consumat bere după încheierea contractului şi după ce a fost la bancă, iar în dimineaţa zilei de 2PP.03.20PP2 s-a deplasat la notariat singur, pe jos, nefiind  influenţat sau constrâns în vreun fel de intervenientul accesoriu.

Susţinerea martorei Pvcă reclamantul s-a aflat în stare de beţie la întoarcerea sa acasă, seara,  nu dovedeşte că în aceeaşi stare s-a aflat reclamantul în dimineaţa zilei respective, când a semnat contractul de vânzare. Dimpotrivă, martorul Cp, agent imobiliar, care l-a însoţit pe pârâtul I Ila notariat, şi martorul  , care a asigurat transportul reclamantului de la notariat la Cec Bank S.A., nu au sesizat ca reclamantul să se afle în stare de beţie, deşi era un moment mult mai apropiat de ora la care s-a încheiat contractul.

La interogatoriu, întrebat asupra negocierii contractului de vânzare, asupra preţului obţinut şi asupra sumei depuse la unitatea bancară, pârâtul fie a răspuns „nu”, fie „nu ştiu”, după care a arătat că s-a ocupat înainte de intabularea casei moştenite, toate hârtiile obţinute fiind duse acasă la nevastă, că a fost ajutat de fratele pârâtului, dar că nu-şi aminteşte cine a plătit şi cât a plătit.

Întrucât la data vânzării, imobilele au fost înscrise în cartea funciară, rezultă că anterior vânzării au fost efectuat demersuri pentru intabularea acestora, de altfel toate părţile fiind de acord cu acest aspect. Susţinerea pârâtului I Ică înţelegerea părţilor a fost ca el să acopere cheltuielile legate de intabularea imobilelor este dovedită cu facturile şi chitanţele de plată prezentate, eliberate de O.C.P.I. XZ pe numele de „Seniuc L.” (adică Sl) - chitanţa din 2PP.02.20PP2 (servicii cod XXX), de „Isac” (adică I I) - chitanţa din 20.03.20PP2 (servicii cod 273) şi de  „I I” – facturile şi chitanţele de plată aferente din 08.02.20PP2 şi 09.03.20PP2, pentru recepţie şi înfiinţare carte funciară (servicii cod 2PPPP) + drept de proprietate în favoarea persoanelor fizice (servicii cod XXX) + recepţie dezmembrare/comasare (servicii cod 2PPPP). 

Se observă că procedura de intabulare a presupus o durată de timp de cel puţin o lună şi jumătate, ceea ce concordă cu declaraţia martorului CPşi cu susţinerile pârâtului I Işi a intervenientului accesoriu sub acest aspect, timp în care atât reclamantul, cât şi familia acestuia au avut cunoştinţă de demersurile de intabulare, dar şi de un scop al intabulării.

Faptul că în seara zilei în care s-a semnat contractul de vânzare sau la data luării interogatoriului în prezenta cauză, în mod deliberat sau nu, reclamantul nu-şi mai aminteşte de actele pe care le-a semnat, nu denotă că la data semnării contractului s-a aflat într-o stare care îl punea în neputinţă de a-şi da seama de consecinţele faptei sale, adică a fost lipsit de discernământ. În acelaşi sens, sunt şi concluziile raportului expertizei medico-legale psihiatrice efectuate asupra reclamantului în care se arată că reclamantul prezintă diagnosticul  „tulburare de personalitate de tip instabil – emoţional cu elemente histrionice” şi că „în raport de diagnosticul menţionat şi documentele medicale prezentate, nu se reconstituie elemente psihopatologice de natură a-i afecta capacitatea psihică de conştientiza conţinutul şi consecinţele acţiunilor sale la data de 2PP.03.20PP2.”.

Chiar martora PVafirmat că reclamantul, luat la întrebări la întoarcerea sa acasă, a răspuns că „el nu a făcu nimic şi nu a vândut nimic” sau că a doua zi „cerea să fie lăsat în pace că este treaba lui, moştenirea lui”, dar şi faptul că „a confirmat că a semnat pentru vânzarea părţii de moştenire a lui SFşi nu a lui”. În mod similar, martorul NC a arătat că reclamantul „susţinea doar că el a semnat pentru ca celălalt proprietar FSsă-şi vândă partea lui”. Rezultă că reclamantul a avut prefigurarea naturii actului juridic semnat, respectiv că a participat la o vânzare-cumpărare, deşi în familie, potrivit declaraţiilor aceloraşi martori, se discutase despre păstrarea părţii cuvenite din casă pentru nevoile locative ale copiilor şi nepoţilor lor.

Instanţa reţine că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, pârâtul I Ia plătit suma de 32.000 lei, din care reclamantul a primit suma de PP6.000 lei, iar intervenientul accesoriu, suma de PP6.000 lei, conform menţiunilor din contract („vânzătorii declară că au primit-o integral de la cumpărător la data semnării contractului, şi în numele mandantei”). 

După semnarea contractului, reclamantul s-a prezentat la Cec Bank S.A. – Sucursala  , unde a deschis un cont curent şi a depus suma de 9.000 lei,  după care a constituit cu această sumă un depozit la termen, conform contractului  seria CRFA nr. 5720333 din 2PP.03.20PP2. Deşi a fost însoţit de intervenientul accesoriu

Faţă de cele expuse, instanţa constată că reclamantul în cunoştinţă de cauză a semnat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. zz.ll.aade notar public S din XZ, nefiind lipsit de discernământ la data încheierii acestuia, având prefigurate efectele actului juridic semnat.

Faptul că operaţiunea vânzării a fost mai mult sau mai puţin acceptată în familia reclamantului, că altul ar fi fost mobilul pentru care reclamantul a participat la procedura de intabulare a imobilelor, că există posibilitatea ca preţul obţinut din vânzare să fie mai mic decât cel estimat de familia reclamantului şi că reclamantul nu a putut justifica familiei întreaga sumă primită la vânzare constituie împrejurări în prezenţa cărora s-a format voinţa de a contracta sau sunt împrejurări ulterioare manifestării de voinţă, după caz, dar nu înlătură existenţa discernământului reclamantului de la data manifestării de voinţă şi nu pot fi analizate de instanţă, deoarece excede obiectului cauzei.

Pin urmare, instanţa constată că cererea reclamantului este neîntemeiată, urmând a o respinge ca atare.

La cererea pârâtului Zz.ll.aa, reclamantul aflat în culpă procesuală pentru pierderea procesului, în baza art. 274 alin. (PP) Cod procedură civilă, va fi obligat să plătească cheltuielile de judecată suportate de pârât constând în onorariu de avocat în cuantum de PP.500 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

 H O T Ă R Ă Ş T E: 

Respinge cererea  având ca obiect anulare parţială act formulată de reclamantul I I, cu domiciliul în mun. XZ, str. PPnr. 64, jud. XZ, în contradictoriu cu pârâtul Zz.ll.aa, cu domiciliul în mun. XZ, Bd. PPnr. 28, sc. A, ap. 3, jud. XZ,  şi intervenientul accesoriu SV-, cu domiciliul în mun. XZ, str. PPnr. 2, bl. PP, sc. C, et. PP, ap. 2, jud. XZ.

Obligă reclamantul să plătească pârâtului cheltuielile de judecată în sumă de PP.500 lei constând în onorariu de avocat.

Cu recurs în termen de PP5 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din data de PP2 iunie 20PP3.

PREŞEDINTE,  GREFIER, 

Red./Tehnored./jud.. 

5 ex./

Domenii speta

Spete similare