Pretentii

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DRĂGĂŞANI

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. /223/2012*

Operator de date cu caracter personal nr. 5695

SENTINŢA CIVILĂ NR. 851

Şedinţa publică de la data de 14 aprilie  2015

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: RA

GREFIER: LD

Pe rolul instanţei civile se află  soluţionarea  cauzei civile  având ca obiect „pretenţii” formulată de către reclamanta MM cu domiciliul în municipiul Drăgăşani, strada Tudor Vladimirescu, ,judeţul Vâlcea în contradictoriu cu pârâţii MD, cu sediul în municipiul Drăgăşani, , judeţul Vâlcea şi SC A, cu sediul în municipiul Rm.Vâlcea, strada Carol I, judeţul Vâlcea.

Dezbaterile în fond şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţă publică din data de 07.04.2015 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea data care face parte integranta din prezenta, când instanţa pentru a da posibilitate părţilor de a depune concluzii scrise, a amânat pronunţarea  pentru data de 14.04.2015.

După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 256 Cpc, instanţa a adoptat următoarea hotărâre:

JUDECĂTORIA

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 19.04.2012 pe rolul Judecătoriei Drăgăşani sub nr. /223/2012, reclamanta MM a chemat în judecată pârâţii MD şi SC A, solicitând obligarea acestora la plata sumelor de 2000 lei reprezentând c-valoarea cheltuirilor efectuate pentru curăţirea, întreţinerea şi decolmatarea anuală a canalului de scurgere a apelor pluviale ce îi traversează grădina precum şi pagubele ce i se produc prin inundaţii şi 3000 lei cu titlu de daune morale pentru disconfortul permanent creat, disconfort ce a dus la înrăutăţirea stării de sănătate şi obligarea pârâţilor la efectuarea lucrărilor necesare pentru înlăturarea efectelor provocate de mirosul materialelor şi a rezidiurilor care rămân pe canal şi i-au afectat sănătatea.

În fapt, reclamanta a arătat că este proprietara imobilului situat în municipiul Drăgăşani, str. T. Vladimirescu, compus din casă, curte şi grădină în suprafaţă de 558 m.p. dobândit prin moştenire, iar petentul aferent grădinii se află un canal deschis de scurgere a apelor menajere ,a dejecţiilor colectate de la blocurile din str. T. Vladimirecu şi  de la locuinţele particulare din zonă care-i crează un disconfort şi-i afectează starea de sănătate prin poluarea mediului, canalul deschis îi traversează gospodăria pe o lungime de 20 m.l. Reclamanta a susţinut căîn perioada ploioasă debitul de apă creşte şi se deversează pe terenul de grădină afectându-i cultura prin depunerea unui strat de mâl şi alte materiale constituind un focar de infecţie. A mai arătat că a fost obligată în permanenţă să procedeze la înlăturarea depunerilor, să efectueze lucrări de curăţire şi de colmatarea canalului folosind diverse persoane pe care le-a plătit din banii proprietatea sa, pe timpul verii fiind invazii de şobolani, ţânţari, muşte şi şerpi. Totodată a mai susţinut că deşi situaţia de fapt a fost adusă la cunoştinţa Primăriei municipiului Drăgăşani şi a altor organe locale şi centrale însă nu s-a luat nici o măsură.

În drept a invocat art. 33, 44 din Constituţia României, art. 610 din Vechiul cod. civi, art. 55,621, 630 şi 1349 din Noul Cod civil, precum şi Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997.

În susţinerea a firmaţiilor a solicitat proba cu înscrisuri, fotografii, martori, cercetare la faţa locului.

Reclamanta a anexat cererii de chemare în judecată următoarele înscrisuri: certificatul de moştenitor nr. 242/2005, un număr de 11 adrese primite de la diferite organe la care a formulat sesizări comunicându-i-se rezultatul cercetărilor (f.7-18 dosar), acte medicale.

În conformitate cu disp. art. 115 şi urm CPC, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive cu motivarea că a fost citată la sediul Centrului de Exploatare Sud Drăgăşani care nu are personalitate juridică  şi excepţia prematurităţii formulării acţiunii întrucât nu a fost parcursă procedura prevăzută de dispoziţiile art. 7201 CPC iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării pârâta a susţinut că acest canal care trece prin grădina reclamantei este deschis, nebetonat cu destinaţia de preluarea a apelor pluviale şi nu a figurat niciodată în evidenţele contabile ale societăţii comerciale şi nici în evidenţele de preluare ale inventarului domeniu public aşa cum rezultă din procesul verbal din 24.11.2010 înregistrat sub nr. 30069 prin care titularul dreptului de proprietate MDa dat în concesiune bunuri din patrimoniul public către SC A, astfel că nu se poate angaja răspunderea civilă pentru neîntreţinerea unui bun pe care nu-l are în administrare. A mai susţinut că traseul canalului se întinde de la blocul T9, spre staţia de epurare şi preia apele pluviale de pe versanţii Dealul Olt, prin str. Aleea Trandafirilor, nefiind permisă deversarea apelor uzate menajere, însă cu toate acestea, o parte din vecinii reclamantei evacuează ape uzate menajere şi aruncă diferite gunoaie în canalul deschis.

În drept a invocat dispoziţiile art. 115 – 119 CPC.

Cererii formulate, reclamanta a ataşat înscrisuri.

Cererii formulate, pârâta a  anexat schiţa cadastrală din zonă, informarea specialiştilor de la Drăgăşani, procesul verbal din 24.11.2010, lista de inventar.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare (f. 55)prin care a susţinut că a chemat în judecată SC A şi nu Centrul de Exploatare Sud Drăgăşani. A mai arătat că familia sa de 30 de ani a tot încercat rezolvarea situaţiei legate de canal, iar pârâtele au pasat răspunderea de la una la alta.

Pârâtul MDnu a formulat întâmpinare, însă a formulat concluzii scrise (f. 60) prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii formulată de reclamantă/

În motivare a arătat în esenţă că prin Hotărârea Consiliului Local nr. 35/2008 se modifica art. 6 din HCL 30/2008 în sensul că ”se încredinţează Asociaţei de Dezvoltare Intercomunitare APA Valcea competenţa de delegare a serviciului public de alimentare cu apa şi canalizare, precum şi concesionarea sistemelor de alimenatre cu apă şi de canalizare în condiţiile legii, către operatorul regional SC A”, iar în lista de inventariere din domeniul public nu se regăseşte canalul ce traversează proprietatea reclamantei. De asemenea s-a mai susţinut că acest canal este deschis şi nebetonat, cu destinaţia de a prelua apele pluviale şi nu a fost în evidenţele Primăriei, astfel că nu se poate antrena răspunderea pentru un bun pe care nu îl are în administrare.

Prin încheierea de şedinţă din 11 iunie 2012 a fost introdus în cauză, în calitate de pârât SC A.

Prin Sentinţa Civilă nr. 1490 / 27.05.2013 Judecătoria Drăgăşani a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a SC A, a respins excepţia prematurităţii introducerii acţiunii ridicată de SC A, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta MM, în contradictoriu cu pârâţii  SC A. şi  MD, a obligat MD, la plata sumei de 500 lei, reprezentând c/val. cheltuielilor făcute de reclamantă pentru curăţirea canalului pe timp ce trei ani, a obligat MD la plata sumei de 100 lei cu titlu ce daune morale pentru disconfortul creat reclamantei prin necurăţirea canalului, a obligat MD să desfiinţeze toate racordările ilegale ale cetăţenilor care revarsă în canalul deschis apa menajeră şi uzuală, a obligat MD, ca periodic să efectueze lucrări de curăţirea canalului deschis, a obligat pe SC Ala plata sumei de 200 lei, reclamantei reprezentând daune morale pentru deversarea apei din reţeaua de canalizare a oraşului, respectiv de pe str. Nucilor în canalul deschis şi a obligat pe SC APAVIIL-SA să racordeze canalizarea de pe str. Nucilor în reţeaua de canalizare centralizată a oraşului de pe str. T. Vladimirescu şi să deblocheze deversarea către canalul deschis.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs MM, SC Aşi MDsusţinând că este nelegală şi netemeinică.

Prin Decizia Civilă nr. 695/R/2014 Tribunalul Vâlcea a admis recursurile declarate de părţi, a casat sentinţa menţionată şi a trimis cauza spre rejudecare instanţei de fond.

Din considerentele deciziei de casare reiese că instanţa de fond nu a clarificat care din cele două pârâte avea obligaţia de a efectua lucrările de întreţinere a canalului în sensul că deşi a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a SC A, a obligat MDsă efectueze lucrările de curăţire a canalului deschis.

De asemenea s-a menţionat că în cel de-al doilea ciclu procesual, se va stabili dacă poate fi angajată răspunderea civilă a Municipiului Drăgăşani în raport de prevederile HCL nr. 3/30.01.2001, şi de asemenea sSe va stabili dacă sistemul de alimentare cu apă şi canalizare a fost concesionat către operatorul SC Aşi dacă în lista de inventariere a bunurilor din domeniul public al Municipiului Drăgăşani face parte şi canalul la care face referire reclamanta sau face parte din bunurile preluate în concesiune de SC Ade la Primăria Municipiului Drăgăşani.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Drăgăşani la data de 23.07.2014.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială şi proba cu expertiză tehnică specialitatea amenajări hidrotehnice.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, proprietatea reclamantei situată în Mun. Drăgăşani, în suprafaţă de 448 mp compusă din casă, curte şi grădină este despărţită pe o distanţă de aproximativ 20 m de un canal care, conform raportului de expertiză, s-a creat natural ca un curs de apă temporar care face legătura dintre fondul superior – Dealul Olt şi fondul inferior Lunca Oltului. Acest canal are o întindere mai mare, colectează apele pluviale de pe Dealul Olt, intră în oraş, subtraversează str. Bagdazar, se continuă pe str. Aleea Trandafirilor şi Tudor Vladimireascu, precum şi pe platforma blocului T9, după care se continuă pe proprietatea reclamantei spre râul emisar Olt. De asemenea conform raportului de expertiză, canalul colectează şi dirijează ape menajere cu curgere permanentă din racordările ilegale ale cetăţenilor şi nu are o formă geometrică bine definită datorită vegetaţiei haotice dezvoltate, precum şi a deşeurilor şi apelor menajere prin depuneri şi colmatări de resturi menajere.

Conform adresei de la fila 14 dosar, acest canal nu figura în domeniul public sau în cel privat al Municipiului Drăgăşani, fiind un simplu hududoi, însă în cadrul programului ”Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată din Municipiul Drăgăşani”, s-a procedat la introducerea acestuia în inventarul domeniului public al localităţii prin Hotărârea nr. 46  din 26 iunie 2014 a Consiliului Local al Municipiului Bucureşti.

Conform concluziilor raportului de expertiză (f. 41) care a identificat canalul, acesta afectează proprietatea reclamantei, cauza fiind faptul că în urma lucrărilor de asfaltări succesive, efectuate de Primăria Municipiului Drăgăşani, în zona blocului T9 s-a înălţat cota platformei betonate din curtea blocului până la nivelul bordurilor precum şi a aportului suplimentar adus de pârâu. De asemenea, s-a reţinut faptul că acest canal se află în administrarea Municipiului Drăgăşani prin Hotărârea nr. 46 a Consiliului Local, şi necesită lucrări de întreţinere periodice după după fiecare inundaţie precum şi ori de câte ori se dezvoltă vegetaţia, iar pentru evitarea inundaţiilor pârâtul MD trebuie să regularizeze canalul prin lucrări hidrotehnice, betonarea canalului deschis pentru preluarea apelor pluviale cu panta de scurgere suficientă pentru autocurăţire, iar pârâta SC Atrebuie să debranşeze racordările ilegale şi racordarea acestora la canalizarea apelor menajere în secţiune închisă.

În drept, potrivit art. 1349, alin. 1 NCC, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Astfel condiţiile angajării răspunderii civile delictuale sunt: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţia pârâtului.

În ceea ce priveşte prima condiţie a răspunderii civile delictuale se reţine că prejudiciul reprezintă consecinţa negativă suferită de o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârşite de o altă persoană.

Potrivit art. 1381, alin. 1 NCC orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie.

În cauză prejudiciul constă în faptul că reclamanta a fost nevoită să suporte consecinţele negative ale traversării unui canal care conform raportului de expertiză colectează precipitaţiile de pe o platformă asfaltată şi de pe Str. Tudor Vladimirescu, precum şi din deversarea unui canal închis aflat la 15 m. în aminte de proprietatea reclamantei, după care o traversează şi care s-a aflat iniţial în administrarea pârâtului Municipiului Drăgăşani şi ulterior în cea a pârâtei SC A.

Din completarea raportului de expertiză reiese că la data vizionării acestuia de către expert, canalul tranzita ape menajere şi prezenta un aspect dezagreabil prin miros şi aspect, datorită depunerilor reziduale de spumă de detergenţi, colmatări în putrefacţie, băltiri etc, iar tubul din beton era colmatat 60 cm.

Aceste consecinţe negative sunt atât de ordin material, prin faptul că reclamanta trebuia să efectueze periodic lucrări de curăţare a canalului cât şi de ordin moral, prin faptul că a fost nevoită să suporte consecinţele negative ale traversării canalului pe proprietatea sa.

Din aceeaşi completare a raportului de expertiză (f. 116) reiese că lucrările de curăţire şi decolmatare se impun săptămânal pentru evitarea sedimentelor – colmatărilor, staţionării şi degradării prin putrefacţie a componentelor tranzitate şi a evitării dezvoltării vegetaţiei pe o lungime de circa 200 – 250 m, costurile ridicându-se la 770 lei/lună.

 Din declaraţia martorului Mărculescu Ile Viorel (f. 78) reiese că acest canal s-a format prin anii 1950, 1960, după ce s-au construit blocurile pe Str: Tudor Vladimirescu şi în urma ploilor torenţiale se înfundă şi este curăţat de reclamantă şi de oamenii plătiţi de aceasta.

În consecinţă. Suma de 2000 lei pretinsă de reclamantă cu titlu de daune materiale este mai mult decât rezonabilă, având în vedere starea canalului, concluziile raportului de expertiză şi vechimea acestuia.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral, se reţine că reclamanta a suferit un disconfort evident ca urmare a faptului că acest canal nu a fost amenajat corespunzător şi a culminat cu agravarea stării sale de sănătate, astfel că statuând în echitate suma de 3000 lei este de asemenea mai mult decât rezonabilă, cu atât mai mult cu cât reclamanta a sesizat în mai multe rânduri aceste aspecte.

Nu se poate reţine apărarea pârâtului MD referitoare la faptul că până în anul 2008 acest canal nu s-a aflat în administrarea sa întrucât este inacceptabil ca un canal care traversează proprietatea publică, apoi intră pe proprietatea reclamantei să nu fie administrarea sa. Totodată este inacceptabil ca un asemenea canal, care traversează proprietatea publică pe o distanţă atât de mare să fie în îngrijirea exclusivă a reclamantei, fie chiar exclusiv pe proprietatea sa, din moment ce proprietatea sa se află în aval de locul de pornire al canalului.

Dreptul la un mediu de viaţă sănătos a fost consacrat şi în jurisprudenţa europeană „prin ricoşeu”, adică prin interpretarea extensivă a domeniului de aplicare a dispoziţiile art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privitor la respectarea vieţii private şi de familie.

În acest context, statul, prin reprezentanţii săi aveau obligaţia negativă de a se abţine de la exercitarea unor ingerinţe în exerciţiul acestui drept, sau pozitivă, care presupune luarea unor măsuri de natură să conducă la respectarea lui.

Însă, în speţă statul, prin reprezentanţii săi nu a luat nici o măsură pentru a uşura situaţia reclamantei, respectiv nu a întreţinut acest canal astfel încât să diminueze efectele negative ale acestuia.

Principiile reparării prejudiciului sunt: posibilitatea reparării prejudiciului pe cale convenţională, repararea integrală a prejudiciului, repararea acestuia în natură şi principiul răspunderii solidare.

Referitor la repararea prejudiciului pe cale convenţională se reţine că din moment ce reclamanta a formulat prezenta acţiune, şi raportat la poziţia procesuală a pârâţilor este evident  ca este imposibil de realizat, iar faţă de modalitatea concretă a producerii prejudiciului, acesta nu poate fi reparat în natură.

În ceea ce priveşte principiul răspunderii solidare se reţine că potrivit, art. 1382 NCC, cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat.

Cea d-a doua condiţie a răspunderii civile delictuale este fapta ilicită, prin care se înţelege orice acţiune sau inacţiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau chiar interesului ce aparţine unei persoane.

În cauză fapta ilicită a pârâţilor, constă în aspectul că nu au luat măsurile necesare în scopul înlăturării sau măcar diminuării efectelor neplăcute cauzate de canalul ce traversează proprietatea reclamantei. După cum rezultă din raportul de expertiză pârâtul MD trebuia să regularizeze canalul prin lucrări hidrotehnice, betonarea canalului deschis pentru preluarea apelor pluviale cu panta de scurgere suficientă pentru autocurăţire, iar pârâta SC A trebuia să debranşeze racordările ilegale şi racordarea acestora la canalizarea apelor menajere în secţiune închisă.

Ca urmare a inacţiunii pârâţilor, reclamanta a suferit prejudiciul menţionat, astfel că între fapta ilicită şi prejudiciu suferit există o legătură de cauzalitate.

În ceea ce priveşte ultima condiţie a răspunderii civile delictuale se reţine că vinovăţia este acel element al răspunderii civile delictuale care vizează latura subiectivă a autorului faţă de fapta sa ori faţă de urmările acestei fapte, la momentul la care a săvârşit-o.

Deşi a făcut demersuri de-a lungul timpului în vederea amenajării acestui canal, nici una dintre cele două pârâte nu întreprins nici un demers.

Din declaraţia martorului Stuparu Constantin, fost angajat la pârâta SC Apavil SRL (f. 101) reiese că acest canal s-a format pe cale naturală, însă prin anii 1975 – 1980 s-a creat un canal pe str. Aleea Trandafirilor care a fost direcţionat către canalul care traversează proprietatea reclamantei. De asemenea s-a mai arătat că deşi canalul necesita amenajări şi decolmatări, şi deşi reclamanta a făcut numeroase sesizări în acest sens, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza faptului că nu era prins în evidenţele primăriei, însă în prezent acesta este prins într-un amplu proiect de modernizare.

Astfel, se reţine că pârâtele au dovadă de pasivitate şi deşi au primit sesizări din partea reclamantei nu le-au dat curs.

În consecinţă se reţine că şi această condiţie este îndeplinită.

În acelaşi timp, instanţa reţine că pârâţii au obligaţia legală de a efectua toate lucrărilor necesare pentru întreţinerea canalului ce traversează proprietatea reclamantei, pentru ca pe viitor să fie diminuate sau chiar înlăturate efectele negative suferite de aceasta.

Pentru aceste motive, instanţa va admite acţiunea formulată de reclamnta MMîn contradictoriu cu pârâţii MDşi SC A, va obligă pârâţii în solidar la plata către reclamantă a sumei de 2000 lei cu titlu de daune materiale şi 3000 lei cu titlu de daune morale şi va obliga pârâţii la efectuarea tuturor lucrărilor necesare pentru întreţinerea canalului ce traversează proprietatea reclamantei.

PENTRU  ACESTE  MOTIVE

ÎN  NUMELE  LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea formulată de reclamanta MMcu domiciliul în municipiul Drăgăşani, strada Tudor Vladimirescu, ,judeţul Vâlcea în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Drăgăşani, cu sediul în municipiul Drăgăşani, Piaţa Pandurilor, judeţul Vâlcea şi SC A cu sediul în municipiul Rm.Vâlcea, strada Carol I,nr.3-5, judeţul Vâlcea.

Obligă pârâţii în solidar la plata către reclamantă a sumei de 2000 lei cu titlu de daune materiale şi 3000 lei cu titlu de daune morale.

Obligă pârâţii la efectuarea tuturor lucrărilor necesare pentru întreţinerea canalului ce traversează proprietatea reclamantei.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14.04.2015.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Red RIA

5 exemplare printate la data de 18.06.2015

Domenii speta

Spete similare