Faliment.Notarea în registrul de publicitate (c.f) a actelor de executare silită nu instituie o garanţie reală fiind înregistrată exclusiv pentru publicitate

Sentinţă comercială 438 din 27.03.2014


Faliment

Tribunalul Mehedinţi – sentinţă din 27.03.2014. Notarea în registrul de publicitate (C.F) a actelor de executare silită nu instituie o garanţie reală fiind înregistrată exclusiv pentru publicitate.

La data de 03.12.2013 a fost înregistrată pe rolul instanţei sub nr. X contestaţia la tabelul preliminar al creanţelor al debitorului R Dr. Tr. Severin, formulată de contestatoarea SC UP SA  în contradictoriu cu intimatele R Dr. Tr. Severin – prin administrator judiciar SCP AT SPRL şi R. – prin administrator special AD.

În motivarea contestaţiei a arătat că, a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 3.364.400 lei, iar administratorul judiciar a admis această creanţă în totalitate, însă a reţinut în mod eronat că are calitatea de creditor chirografar, nesocotind menţiunile făcute prin cererea de înscriere la masa credală şi înscrisurile ataşate acesteia.

Astfel, susţine contestatoarea că deţine o creanţă garantată împotriva debitoarei pentru suma de 2.395.512, 15 lei, având în vedere sechestrul notat în Cartea Funciară a imobilului proprietatea R din Dr. Tr. Severin, str. Nicolae Iorga nr. 1, jud. Mehedinţi, prin încheierea nr. 7318/22.03.2013 a OCPI Mehedinţi aşa cum reiese din înscrisurile ataşate.

De asemenea, arată că, în mod greşit administratorul judiciar a reţinut că, contestatoarea este creditor chirografar, urmând ca în cazul falimentului distribuirea sumelor să se facă conform art. 123 pct. 7 din Lg. 85/2006, încălcând dreptul contestatoarei de preferinţă cu privire la imobilul menţionat.

Contestatoarea consideră că în mod legal, conform art. 121 alin. 1 din Lg. 85/2006, în cazul falimentului debitoarei, aceasta ar trebui să se îndestuleze cu prioritate în urma valorificării imobilului din str. Nicolae Iorga nr. 1, în ceea ce priveşte suma garantată prin sechestrul impus asupra imobilului, iar doar pentru diferenţa de bani până la 3.364.400 lei contestatoarea are calitatea de creditor chirografar.

În drept şi-a întemeiat contestaţia pe dispoziţiile art. 73 din Lg. 85/2006.

În dovedire a depus la dosar, în copie: încheierea nr. ….. a OCPI Mehedinţi, Extras de Carte Funciară.

Intimata R Drobeta Turnu Severin prin administrator judiciar a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia conexării prezentei cauze la dosarul nr. Y şi excepţia nulităţii contestaţiei formulate prin raportare la prevederile art. 200 coroborate cu cele ale art. 194-197 şi 148 şi urm. C.pr.civ. deoarece contestaţia nu îndeplineşte condiţiile de formă expres prevăzute de aceste articole, solicitând aplicarea art. 200 alin. 3 C.p.c.

În motivare a arătat că în data de 18.09.2013 s-a deschis procedura de insolvenţă asupra debitoarei R Dr. Tr. Severin, în dosar nr. M pe rolul Tribunalului Mehedinţi.

Conform dispoziţiilor judecătorului sindic, data limită de pentru formularea cererilor de înscriere la masa credală a fost 01.11.2013, iar la data de 28.11.2013 în BPI nr. ….., s-a publicat tabelul preliminar de creanţe al debitoarei RAAN.

Contestatoarea a depus cerere de înscriere la masa credală cu suma de 2.395.512, 15 lei, solicitând înscrierea ca şi creanţă garantată.

În temeiul prevederilor art. 66 şi următoarele din Legea Insolvenţei nr. 85/2006, administratorul judiciar a procedat la analiza cererii de creanţă, cu consecinţa admiterii creanţei în totalitate, rangul creanţei fiind chirografară, conform art. 127 alin. 7.

Se mai susţine că, prin contestaţia formulată creditoarea apreciază că în mod neîntemeiat administratorul judiciar nu a înscris creanţa aşa cum aceasta a fost solicitată, motivând că prin Încheierea nr. …. a OCPI Mehedinţi se notează somaţia de plată emisă de BEJ AD, însă raportat la starea de fapt şi la înscrisurile anexate cererii de creanţă respectiv contestaţiei, motivele sunt nefondate şi se impune a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Conform art. 24 Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996: „(1) Înscrierile în cartea funciară sunt de 3 feluri: intabulare, înscriere provizorie şi notarea” cazurile, condiţiile şi regimul juridic al acestor înscrieri sunt stabilite de noul Cod civil care le defineşte la art. 881 alin. 2: „întăbularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare, iar notarea se referă la înscrierea altor drepturi, acte, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară”. Notările sunt înscrierile în cartea funciară a drepturilor personale, acte, fapte şi raporturi juridice în legătură cu drepturile reale, a căror notare este permisă de lege în cazurile exprese prevăzute de diferite acte normative, în baza principiului de publicitate al cărţilor funciare, în interesul terţilor de bună credinţă.

Potrivit prevederilor exprese ale Codului civil, formele şi modalităţile de realizare a publicităţii în sistemul de drept civil roman sunt: Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare, Cartea Funciară, Registrul Comerţului precum şi prin alte forme de publicitate prevăzute de lege.

De asemenea, arată că, în consens cu prevederile exprese ale art. 20 din C.civ., publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum şi a oricărui alt raport juridic supus publicităţii, stabileşte rangul garanţiilor dacă aceste garanţii au fost constituite în conformitate cu legea, prin acte civile care să dea naştere unor asemenea raporturi de garanţie, obligaţionale (contract de ipotecă imobiliară, mobiliară, fidejusiunea, privilegiile, gajul dreptul de retenţie) sau dacă legea prevede în mod expres, condiţionează constituirea sau efectele lor juridice.

Se mai arată că, publicitatea se realizează prin cartea funciară, Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare, denumită în cuprinsul prezentului cod şi arhivă, prin registrul comerţului, precum şi prin alte forme de publicitate prevăzute de lege.

Conform art. 19 – Condiţiile de publicitate – (1) procedura şi condiţiile de publicitate se stabilesc prin lege; (2) îndeplinirea formalităţii de publicitate poate fi cerută de orice persoană, chiar dacă este lipsită de capacitatea de exerciţiu; (3) orice renunţare sau restrângere a dreptului de a îndeplini o formalitate de publicitate, precum şi orice clauză penală sau altă sancţiune stipulată pentru a împiedica exercitarea acestui fapt sunt considerate nescrise; (4) nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicităţii, dacă formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită.

În cazul în care, garanţiile reale sau personale nu au fost constituite prin contacte/convenţii civile, pe care legea le reglementează în mod expres şi aşa cum a menţionat, efectuarea operaţiunilor de publicitate fie ele în cartea funciară sau în arhiva electronică de garanţii reale mobiliare nu sunt constitutive de drepturi şi nu conferă în niciun caz, creditorului titular al unui drept civil o garanţie fie ea reală sau personală, mobiliară sau imobiliară, prin simplul fapt al efectuării unor operaţiuni de publicitate.

Mai mult şi prevederile art. 3 al. 20 din C.civ. vine să susţină această teorie.

De asemenea conform art. 3 pct. 9 din Lg. 85/2006 „creanţele garantate sunt creanţele persoanelor care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garantat faţă de persoanele beneficiare ale garanţiilor reale”.

De asemenea, arată că, garanţiile reale conform noului Cod civ. sunt ipotecile imobiliare şi mobiliare care le defineşte la art. 2343 „ipoteca este un drept real asupra bunurilor mobile şi imobile afectate executării unei obligaţii”, iar instituirea ipotecilor este statuată la art. 2349: „(1) ipoteca poate fi instituită numai în condiţiile legii şi cu respectarea formalităţilor prevăzute de lege; (2) ipoteca poate fi convenţională sau legală”.

Se mai susţine că, la cererea de înscriere în tabelul preliminar de creanţe nu este ataşat nici un document care să ateste instituirea unei ipoteci în favoarea contestatoarei astfel că, simplele susţineri sau afirmaţii ca şi notarea în registrele de publicitate a unor eventuale acte de executare silită (cum ar fi sechestrul asigurător) nu constituie acte de instituire a unei ipoteci convenţionale.

Referitor la existenţa unei eventuale ipoteci legale, a arătat că, în cuprinsul cererii de creanţă nu se regăseşte nici un temei legal şi argumentaţie în fapt sau în drept, care să demonstreze că creanţa deţinută de contestatoare asupra debitoarei are instituită o ipotecă legală.

În acest sens a solicitat să se aibă în vedere şi prevederile art. 65 din Lg. 85/2006 care instituie, în plus faţă de dispoziţiile dreptului comun, obligativitatea probării tuturor afirmaţiilor şi cererilor de către creditorul care solicită înscrierea la masa credală.

Ţinând cont de cele prezentate, prin simplul fapt al menţionării unui act civil, în registrele de publicitate reglementate de lege, fără ca aceste acte civile să fie încheiate şi să îndeplinească condiţiile de forma cerută de lege ca ele să fie constitutive de drepturi de garanţei reală, cu toate implicaţiile acesteia, nu conferă părţilor posibilitatea ca ele să fie înscrise în tabelul de creanţe în categoria creditorilor garantaţi în sensul prevederilor art. 72 alin. 2 şi 74 din Lg. 85/2006.

Pentru considerentele arătate a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe prevederile art. 205 şi urm. C. pr. civ., disp. art. 20, art. 2343 şi urm. din C. civ. şi pe prevederile Lg. 85/2006, art. 65, 66 şi urm. şi 73.

De asemenea şi intimata R Drobeta Turnu Severin prin administrator special a formulat întâmpinare prin care, a solicitat, pe cale de excepţie anularea contestaţiei ca netimbrată, anularea contestaţiei pentru neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de C.pr.civ.

Pe cale de excepţie, a solicitat anularea contestaţiei ca netimbrată, motivând că, contestatoarea a formulat contestaţia la tabelul preliminar fără să timbreze, deşi avea această obligaţie conform disp. art. 33 al. 1 din OUG nr. 80/2013 în sensul că taxa de timbru în sumă de 200 lei trebuia plătită de contestatoare anticipat.

Tot pe cale de excepţie, a solicitat anularea contestaţiei pentru neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de C.pr.civ., solicitând admiterea excepţiei având în vedere prevederile art. 200 coroborate cu cele ale art. 194-197 şi 148 şi urm. C. pr. civ., deoarece contestaţia nu îndeplineşte condiţiile de formă expres prevăzute de aceste articole.

Pe fond, a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, arătând următoarele:

Contestatoarea a depus cerere de înscriere la masa credală cu suma de 2.395.512,15 lei solicitând înscrierea ca şi creanţă garantată.

În temeiul prevederilor art. 66 şi următoarele din Legea Insolvenţei nr. 85/2006, administratorul judiciar a procedat la analiza cererii de creanţă, cu consecinţa admiterii creanţei în totalitate, rangul creanţei fiind chirografară, conform art. 127 alin. 7.

Se mai susţine că, prin contestaţia formulată creditoarea apreciază că în mod neîntemeiat administratorul judiciar nu a înscris creanţa aşa cum aceasta a fost solicitată, motivând că prin Încheierea nr. …. a OCPI Mehedinţi se notează somaţia de plată emisă de BEJ AD, însă raportat la starea de fapt şi la înscrisurile anexate cererii de creanţă respectiv contestaţiei, motivele sunt nefondate şi se impune a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Conform art. 24 Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996: „(1) Înscrierile în cartea funciară sunt de 3 feluri: întabulare, înscriere provizorie şi notarea” cazurile, condiţiile şi regimul juridic al acestor înscrieri sunt stabilite de noul Cod civil care le defineşte la art. 881 alin. 2: „întăbularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare, iar notarea se referă la înscrierea altor drepturi, acte, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară”. Notările sunt înscrierile în cartea funciară a drepturilor personale, acte, fapte şi raporturi juridice în legătură cu drepturile reale, a căror notare este permisă de lege în cazurile expres prevăzute de diferite acte normative, în baza principiului de publicitate al cărţilor funciare, în interesul terţilor de bună credinţă.

Potrivit prevederilor exprese ale Codului civil, formele şi modalităţile de realizare a publicităţii în sistemul de drept civil roman sunt: Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, Cartea Funciară, Registrul Comerţului precum şi prin alte forme de publicitate prevăzute de lege.

De asemenea, arată că, în consens cu prevederile exprese ale art. 20 din C.civ., publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum şi a oricărui alt raport juridic supus publicităţii, stabileşte rangul garanţiilor dacă aceste garanţii au fost constituite în conformitate cu legea, prin acte civile care să dea naştere unor asemenea raporturi de garanţie, obligaţionale (contract de ipotecă imobiliară, mobiliară, fidejusiunea, privilegiile, gajul dreptul de retenţie) sau dacă legea prevede în mod expres, condiţionează constituirea sau efectele lor juridice.

Se mai arată că, publicitatea se realizează prin cartea funciară, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, denumită în cuprinsul prezentului cod şi arhivă, prin registrul comerţului, precum şi prin alte forme de publicitate prevăzute de lege.

Conform art. 19 – Condiţiile de publicitate – (1) procedura şi condiţiile de publicitate se stabilesc prin lege; (2) îndeplinirea formalităţii de publicitate poate fi cerută de orice persoană, chiar dacă este lipsită de capacitatea de exerciţiu; (3) orice renunţare sau restrângere a dreptului de a îndeplini o formalitate de publicitate, precum şi orice clauză penală sau altă sancţiune stipulată pentru a împiedica exercitarea acestui drept sunt considerate nescrise; (4) nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicităţii, dacă formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită.

În cazul în care, garanţiile reale sau personale nu au fost constituite prin contacte/convenţii civile, pe care legea le reglementează în mod expres şi aşa cum a menţionat, efectuarea operaţiunilor de publicitate fie ele în cartea funciară sau în arhiva electronică de garanţii reale mobiliare nu sunt constitutive de drepturi şi nu conferă în niciun caz, creditorului titular al unui drept civil o garanţie fie ea reală sau personală, mobiliară sau imobiliară, prin simplul fapt al efectuării unor operaţiuni de publicitate.

Mai mult şi prevederile art. 3 al. 20 din C.civ. vine să susţină această teorie.

De asemenea conform art. 3 pct. 9 din Lg. 85/2006 „creanţele garantate sunt creanţele persoanelor care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garantat faţă de persoanele beneficiare ale garanţiilor reale”.

Totodată, susţine că, garanţiile reale conform noului Cod civ. sunt ipotecile imobiliare şi mobiliare care le defineşte la art. 2343 „ipoteca este un drept real asupra bunurilor mobile şi imobile afectate executării unei obligaţii”, iar instituirea ipotecilor este statuată la art. 2349: „(1) ipoteca poate fi instituită numai în condiţiile legii şi cu respectarea formalităţilor prevăzute de lege; (2) ipoteca poate fi convenţională sau legală”.

Se mai susţine că, la cererea de înscriere în tabelul preliminar de creanţe nu este ataşat nici un document care să ateste instituirea unei ipoteci în favoarea contestatoarei astfel că, simplele susţineri sau afirmaţii ca şi notarea în registrele de publicitate a unor eventuale acte de executare silită (cum ar fi sechestrul asigurător) nu constituie acte de instituire a unei ipoteci convenţionale.

Referitor la existenţa unei eventuale ipoteci legale, a arătat că, în cuprinsul cererii de creanţă nu se regăseşte nici un temei legal şi argumentaţie în fapt sau în drept, care să demonstreze că creanţa deţinută de contestatoare asupra debitoarei are instituită o ipotecă legală.

În acest sens a solicitat să se aibă în vedere şi prevederile art. 65 din Lg. 85/2006 care instituie, în plus faţă de dispoziţiile dreptului comun, obligativitatea probării tuturor afirmaţiilor şi cererilor de către creditorul care solicită înscrierea la masa credală.

Ţinând cont de cele prezentate, prin simplul fapt al menţionării unui act civil, în registrele de publicitate reglementate de lege, fără ca aceste acte civile să fie încheiate şi să îndeplinească condiţiile de forma cerută de lege ca ele să fie constitutive de drepturi de garanţie reală, cu toate implicaţiile acesteia, nu conferă părţilor posibilitatea ca ele să fie înscrise în tabelul de creanţe în categoria creditorilor garantaţi în sensul prevederilor art. 72 alin. 2 şi 74 din Lg. 85/2006.

În consecinţă, a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe prevederile art. 205 şi urm. C. pr. civ.,  art. 64 al. 4 şi art. 73 al. 2 din Lg. 85/2006, art. 33 al. 1 din OUG nr. 80/2013.

Contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinările intimaţilor prin care a solicitat admiterea contestaţiei aşa cum a fost formulată şi înscrierea definitivă a contestatoarei cu suma de 2.395.512,15 lei reprezentând creanţă garantată.

Faţă de excepţiile invocate de administratorul judiciar AT SPRL a arătat că, excepţia conexităţii tuturor dosarelor asociate ce au ca obiect contestaţie la tabelul preliminar este întemeiată.

A solicitat respingerea excepţiei nulităţii contestaţiei întrucât la dosar se află dovada calităţii de reprezentant a avocaţilor.

În ceea ce priveşte lipsa contului bancar al contestatoarei, a arătat că, în măsura în care instanţa considera relevant acest aspect i-ar fi pus în vedere completarea cererii în perioada de regularizare a acesteia, fapt ce nu s-a întâmplat, însă dacă reclamanta consideră acest aspect ca fiind unul indispensabil continuării prezentei cauzei, precizează datele contului bancar ale contestatoarei prin răspunsul la întâmpinare.

Pe fond, înţelege să stăruie în contestaţia formulată, arătând că folosind logica prezentată de către administratorul judiciar s-ar lipsi de efecte o serie de instituţii de drept. Astfel, continuând logica propusă de intimată, ar rezulta faptul că, deşi în faza de executare silită contestatoarea a depus toate diligenţele pentru a se îndestula din patrimoniul debitoarei, ajungând până la punctul în care a notat somaţia de plată în cartea funciară a imobilului din Dr. Tr. Severin, str. N. Iorga, jud. Mehedinţi, somaţie ce valorează practic sechestru cu privire la acest imobil şi chiar până la punctul de a programa o licitaţie publică de vânzare a acestui imobil, toate aceste instituţii de drept execuţional ar fi lipsite de orice efecte.

De asemenea, arată că, este adevărat faptul că, potrivit art. 36 din Lg. 85/2006 rezultă fără îndoială că „de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale”, însă această suspendare nu anulează de plano măsurile asiguratorii luate de către creditoare.

Astfel, în măsura în care debitoarea R va considera oportună vânzarea imobilului din str. N. Iorga nr. 1, în cadrul procesului de reorganizare, contestatoarea ar urma să se îndestuleze cu prioritate din sumele de bani obţinute din vânzarea acestui imobil, iar în măsura în care planul de reorganizare eşuează şi debitoarea urmează să intre în procedura simplificată, iar patrimoniul acesteia lichidat, contestatoarea ar urma să se îndestuleze cu prioritate din vânzarea imobilului din str. N. Iorga nr. 1 conform art. 121 din Legea insolvenţei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

Prin încheierea din 18.09.2013 pronunţată în dosarul nr. M de Tribunalul Mehedinţi a fost admisă cererea formulată de debitorul R Dr. Tr. Severin şi s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă împotriva debitorului.

Prin  aceeaşi  încheiere, s-a stabilit termenul limită pentru depunerea creanţelor la data de 1.11.2013.

La data de 27.11.2013 a fost depus şi afişat de administratorul judiciar al debitorului tabelul preliminar al creanţelor, conform procesului verbal aflat la dosarul nr. M, publicat în B.P.I. conform dovezii nr. …. în data de 28.11.2013 şi din care rezultă că prezenta contestatoare a fost înscrisă în tabloul creditorilor împotriva debitoarei R, cu o creanţă în cuantum de 3.364.400 lei, creanţă chirografară.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că prezenta contestatoare SC UP SA a formulat cerere de creanţă înregistrată la Tribunalul Mehedinţi în data de 17.10.2013, prin care a solicitat înscrierea creanţei în valoare de 3.364.400 lei, din care 2.395.512,15 lei creanţă garantată, diferenţa chirografară, asupra averii debitorului, compusă din: 617.100 lei creanţă împotriva R Prod, din care suma de 607.576 lei reprezentând facturile emise în perioada aprilie 2013-septembrie 2013, inclusiv factura de penalităţi nr. 37074/08.08.2013 şi cheltuieli de judecată din dosarul nr. ….. şi 2.746.300 lei creanţă împotriva R, conform sentinţei civile nr. ….. pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. ….., sentinţei civile nr. ….. pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. …. şi facturi emise pe perioada martie 2013-septembrie 2013.

Susţinerea contestatoarei referitoare la faptul că pentru o parte a creanţei, respectiv 2.395.512,15 lei are calitate de creditor garantat şi în mod eronat s-a dispus înscrierea sa de către administratorul judiciar în tabelul creanţelor constituit împotriva debitorului R ca şi creanţă chirografară nu poate fi reţinută.

Astfel potrivit art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006 „creanţele garantate sunt creanţele persoanelor care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garantat faţă de persoanele beneficiare ale garanţiilor reale”.

În speţă garanţia de care se prevalează contestatoarea este somaţia de plată a BEJ AD pentru suma de 2.395.512,15 lei notată la OCPI Mehedinţi conform încheierii nr. …..

Nou Cod Civil reglementează în cuprinsul art. 2343 ca şi garanţie reală imobiliară ipoteca, stipulând că aceasta este un drept real asupra bunurile mobile sau imobile afectate executării unei obligaţii.

Totodată art. 2347 Noul Cod Civil defineşte operaţiunile asimilate ipotecii stipulând:  „ (1) Contractele care au ca efect conservarea sau constituirea unui drept asupra unui bun pentru a asigura executarea unei obligaţii, oricare ar fi numărul, natura sau denumirea lor, nu sunt opozabile terţilor care au dobândit drepturi cu privire la acel bun decât dacă sunt înscrise în registrele de publicitate, potrivit regulilor stabilite pentru ipoteci.

(2) Sunt asimilate astfel ipotecilor clauzele de rezervă a proprietăţii, pactele de răscumpărare ori cesiunile de creanţă încheiate în scop de garanţie.

(3) Dispoziţiile prezentului capitol privind ordinea de preferinţă şi executarea ipotecilor se aplică în mod corespunzător contractelor prevăzute la alin. (1)”.

Or, somaţia de plată notată în Cartea Funciară nu are nicidecum rangul unei garanţii reale, fiind efectuată exclusiv pentru publicitate potrivit dispoziţiilor art. 821 Noul Cod de procedură civilă.

Astfel potrivit art. 821 Noul Cod de procedură civilă:

„(1) Odată cu comunicarea încheierii de încuviinţare, executorul va solicita biroului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară să dispună, în baza acesteia, notarea urmăririi imobilului în cartea funciară, cu arătarea creditorului urmăritor şi a sumei pentru care se face urmărirea.

(2) Când se urmăresc mai multe imobile, înscrise la acelaşi birou sau la birouri teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară diferite, pentru o creanţă garantată cu ipotecă colectivă, cererea de notare a urmăririi se va înainta biroului teritorial la care este înscrisă ipoteca principală, care, după ce va săvârşi notările prevăzute de lege, va trimite din oficiu o copie de pe încheierile sale biroului de cadastru şi publicitate imobiliară unde este înscrisă ipoteca secundară.

(3) Când dreptul de proprietate este înscris numai provizoriu în favoarea debitorului, notarea se va face sub condiţia justificării înscrierii provizorii. În acest caz, creditorul urmăritor va fi în drept să exercite, în numele debitorului, acţiunea pentru justificarea dreptului de proprietate.

(4) Când cererea de notare nu poate fi admisă din cauza unui impediment de carte funciară, potrivit legii, se va nota respingerea acesteia.

(5) Încheierea de admitere sau respingere a notării pronunţate de registratorul de carte funciară se va comunica, în afara creditorului urmăritor, executorului judecătoresc, precum şi persoanelor care, potrivit menţiunilor din cartea funciară, sunt interesate.

Prin urmare, în mod corect administratorul judiciar a dispus înscrierea întregii creanţe de  3.364.400 lei ca şi creanţă chirografară, iar nu garantată, notarea în registrul de publicitate (C.F) a actelor de executare silită nu instituie o garanţie reală fiind înregistrată exclusiv pentru publicitate, astfel cum rezultă  din interpretarea logică a textului legal precitat.

Cauza de mai sus este irevocabilă prin respingerea apelului formulat împotriva sentinţei.