Omor calificat

Dosar nr. 2319/89/2013

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ  Nr. 161

Şedinţa publică de la 19 Iulie 2013

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror

din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui

Pe rol se află  judecarea cauzei penale privind pe inculpatul  MG, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit. c) Cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la pronunţare, au lipsit părţile.

Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în şedinţa din data de 17 iulie 2013, fiind consemnate în încheierea de la acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunţarea pentru azi, 19 iulie 2013, după deliberare, dându-se sentinţa penală de faţă.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Pe rolul Tribunalului Vaslui la data de 5 iunie 2013, sub nr. 2319/89/2013, a fost înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui nr. 74/P/2013 din 4 iunie 2013, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului MG pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 – 175 lit. c) Cod penal.

În fapt, prin actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut în sarcina inculpatului că, în seara zilei de 12.02.2013, l-a lovit pe tatăl său MV cu pumnii, picioarele şi o bară metalică, cauzându-i leziuni traumatice care au condus către deces în data de 14 februarie 2013.

Analizând probele administrate, precum şi actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt:

Victima M V, în vârstă de 82 ani, a locuit în satul, împreună cu soţia sa M V şi fiul lor, inculpatul.

În anul 2010, inculpatul a avut un accident rutier cu motocicleta, fiind internat de urgenţă în spital şi, la externare, medicul i-a interzis consumul de alcool. O perioadă de timp, inculpatul a respectat indicaţiile medicului însă, din toamna anului 2012, a început să consume băuturi alcoolice şi, pe acest fond, se manifesta violent şi îşi lovea părinţii.

În noaptea de 12/13 februarie 2013, după ce a consumat alcool în cursul zilei, inculpatul a intrat în camera părinţilor săi şi a început să îi lovească cu pumnii şi picioarele. A luat apoi o bară metalică şi l-a lovit pe tatăl său peste corp. Din cauza loviturilor primite, tatăl său a căzut din pat şi, fiind pe sol, inculpatul a continuat să-l lovească cu picioarele.

A tras-o şi pe mama sa jos, din pat, şi a lovit-o cu picioarele.

După ce şi-a lovit părinţii, inculpatul s-a dus şi s-a culcat.

A doua zi, inculpatul a mers acasă la martorul C P şi i-a spus acestuia să vină la el acasă pentru a îl tunde pe tatăl său. Când a ajuns aici, martorul i-a văzut pe cei doi bătrâni fiind bătuţi şi, într-un moment în care inculpatul a părăsit casa, i-a întrebat ce s-a întâmplat.

Victima M V i-a spus că a fost bătut cu „ranga" de către fiul său.

Tot în cursul zilei de miercuri, M V (mama inculpatului) a vorbit la telefon cu fiica sa, căreia i-a povestit că MG i-a bătut.

Joi, 14 februarie 2013, DD, ginerele victimei, a sunat la apelul de urgenţă „112" şi a rugat să se deplaseze un poliţist acasă la socrii săi, să vadă ce s-a întâmplat.

În jurul orelor 13.00, organele de poliţie din cadrul Postului de poliţie Duda-Epureni s-au deplasat la locuinţa soţilor M, au constatat că sunt bătuţi şi i-au întrebat dacă solicită intervenţia ambulanţei. Ei au refuzat să meargă la spital şi să depună plângere penală împotriva fiului lor.

Seara, D E s-a hotărât să-şi ia părinţii de la domiciliu şi să-i aducă la locuinţa ei în municipiul H, astfel încât a trimis-o în Duda-Epureni pe fiica ei, D A, cu maşina unor vecini. Când a ajuns aici, D A, care este medic de profesie, a constatat că bunicul său este decedat şi a solicitat ambulanţa pentru bunica sa, M V, care prezenta leziuni vizibile la nivelul feţei şi pe braţe.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală de autopsie nr. 45/N/2013 întocmit de Serviciul Medico-Legal Judeţean Vaslui, moartea numitului M V a fost violentă şi s-a instalat la data de 14 februarie 2013.

Moartea a avut drept cauză un şoc traumatic şi hemoragic, urmare a unui politraumatism cu multiple fracturi costale, hemotorax drept (cu excepţia uneia, practic toate coastele sunt cu cel puţin un focar de fractură), fractură de omoplat drept, fractură de humerus drept, fractură de piramidă nazală, plăgi, echimoze, hematoame, infiltrate sanguine, excoriaţii.

Leziunile s-au putut produce prin loviri cu şi de corpuri dure, precum şi comprimare; fractura de humerus drept, fractura de omoplat şi unele focare de fracturi costale apar a fi produse prin loviri active cu corp dur, posibil şi mijloace de atac proprii omului; unele coaste apar a fi fracturate prin mecanism de comprimare.

S-a apreciat că între politraumatism şi moarte există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată, deşi între agresiune şi deces s-a scurs un interval de timp relativ lung, de ordinul zilelor, ce a permis instalarea unei complicaţii de tipul bronhopneumoniei acute hipostatice, care a accelerat evoluţia infaustă.

S-a apreciat că victima şi agresorul s-au aflat iniţial faţă în faţă, iar agresorul a aplicat lovituri victimei; este posibil ca victima la un moment dat să fi căzut şi să fi recepţionat lovituri şi în această poziţie, ba chiar să şi fi fost comprimată la nivelul toracelui.

Sângele şi umoarea vitroasă recoltate de la cadavru nu conţineau alcool.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 63 Cod procedură penală care stipulează că „probele nu au valoare prestabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate în scopul aflării adevărului”, precum şi dispoziţiile art. 75 Cod procedură penală conform cărora ”declaraţiile părţii vătămate… făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză”. 

…………………………………………………………………..

La termenul de judecată din 17 iulie 2013, inculpatul MG a recunoscut în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care a indicat că le cunoaşte şi le însuşeşte.

În drept, fapta inculpatului de a aplica tatălui său Munteanu Vasile lovituri cu pumnii, picioarele şi o bară metalică, cauzându-i leziuni traumatice care au condus către deces întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 – 175 lit. c) Cod penal.

Inculpatul are vârsta de 52 ani, nu este căsătorit, nu are copii.

Iniţial, în faza de urmărire penală, nu a recunoscut comiterea faptei, arătând că părinţii lui obişnuiau să se trântească pe jos, pentru „a-l provoca să facă scandal şi să-i ia la bătaie".

Ulterior, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul a declarat că revine asupra declaraţiei anterioare şi recunoaşte fapta comisă, aceeaşi atitudine fiind menţinută şi în faţa instanţei de judecată..

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului, rezultă că nu este cunoscut cu antecedente penale .

În cursul urmăririi penale, inculpatul a fost expertizat psihiatric, fiind întocmit pentru acesta Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 12/PA din 16.04.2013 de Serviciul Medico-Legal Judeţean Vaslui (filele 101-103 dosar de urmărire penală), concluzionându-se următoarele :

„Numitul MG prezintă diagnosticul: Tulburare de personalitate emoţional-instabilă. Este orientat din punct de vedere allo-psihic şi temporo-spaţial. A comis fapta de care este învinuit cu discernământ"

Reţinând vinovăţia inculpatului în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 – 175 lit. c) Cod penal, instanţa îl va condamna la o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de textul incriminator.

La alegerea şi individualizarea pedepselor, care urmează a fi aplicate, instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal şi anume dispoziţiile părţii generale a Codului penal, limitele pedepselor prevăzute de 175 Cod penal, reduse conform art. 320 indice 1 alin. 7 Cod de procedură penală (închisoare de la 10 ani la 16 ani şi 8 luni), împrejurările concrete în care a fost săvârşită fapta, gradul concret de pericol social, persoana inculpatului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Conform art. 74 Cod penal, acordarea de circumstanţe atenuante nu reprezintă o obligaţie pentru instanţele de judecată decât în măsura în care o astfel de modalitate de diminuare a pedepselor aplicate se justifică în raport cu scopul lor şi cu criteriile de individualizare prevăzute de art. 52 şi respectiv art. 72 Cod penal.

Cu alte cuvinte, recunoaşterea unor date şi împrejurări ale realităţii ca şi circumstanţe atenuante nu este posibilă decât dacă circumstanţele avute în vedere reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau îl caracterizează de o asemenea manieră pe inculpat, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită în concret satisface imperativul justei individualizări a pedepsei.

Or, în cauza de faţă, instanţa apreciază că atât conduita anterioară a inculpatului, caracterizată prin lipsa antecedentelor penale, cât şi atitudinea de recunoaştere a faptei, nu sunt de natură a diminua periculozitatea socială deosebită a faptei comisă de către acesta.

Severitatea pedepsei care urmează a fi aplicată inculpatului este justificată de: lipsa vreunei atitudini provocatoare din partea victimei (dimpotrivă, anterior, inculpatul a mai exercitat acte de violenţă asupra ambilor părinţi), violenţa deosebită manifestată de inculpatul în acţiunile sale (multiple lovituri aplicate victimei cu pumnii, picioarele, precum şi cu o bară metalică peste tot corpul tatălui său, atât în timp ce era aşezat pe pat, cât şi după ce victima a căzut jos), exercitarea unor acte de agresiune, în acelaşi context, şi asupra mamei sale, urmările faptelor inculpatului (ca urmare a loviturilor aplicate de acesta, victima a prezentat multiple fracturi costale, hemotorax drept (cu excepţia uneia, practic toate coastele sunt cu cel puţin un focar de fractură), fractură de omoplat drept, fractură de humerus drept, fractură de piramidă nazală, plăgi, echimoze, hematoame, infiltrate sanguine, excoriaţii), faptul că iniţial, în faza de urmărire penală, nu a recunoscut comiterea faptei, arătând că părinţii lui obişnuiau să se trântească pe jos, pentru „a-l provoca să facă scandal şi să-i ia la bătaie".

Faţă de considerentele anterior expuse, instanţa apreciază aşadar că scopul pedepsei, în egală măsură preventiv şi educativ, poate fi atins prin aplicarea faţă de inculpatul MG a pedepsei de 14 (patrusprezece) ani de închisoare şi 6 (şase) ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 – 175 lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 Cod de procedură penală.

Raportat la cauza Hirst contra Marii Britanii şi în baza prevederilor art. 71 Cod penal, va interzice inculpatului pe durata executării pedepsei aplicate exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) şi litera b) Cod penal, faţă de soluţia de condamnare instanţa considerându-l nedemn de exercitarea acestor drepturi.

Referitor la interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal, instanţa arată că, din motivarea Deciziei nr. 2 din 6 octombrie 2005  a Curţii Europene a Drepturilor Omului, rezultă că dreptul la vot garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei nu este absolut şi poate face obiectul unor limitări, statele contractante având o largă marjă de apreciere în materie. Această marjă de aprecierea nu este nelimitată. Restricţiile şi limitările în materia dreptului la vot trebuie apreciate de o instanţă independentă în fiecare caz în parte.

Parlamentul nu poate interzice automat (prin lege) exercitarea unui drept subiectiv fundamental, ca dreptul de a alege, unei categorii întregi, cum este aceea a deţinuţilor dintr-un stat parte al Convenţiei, întrucât acest fapt ar avea efecte arbitrare.

De aceea, este necesară aprecierea instanţei în fiecare caz în parte şi în contradictoriu, astfel încât necesitatea şi proporţionalitatea să poate fi apreciate individual şi în contradictoriu.

În cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord încălcarea dreptului subiectiv ce exprimă conţinutul dreptului la alegeri libere este generată de „Legea britanică din 1983" ce reglementează alegerile, interdicţia de a vota operând ope legis şi faţă de toţi condamnaţii, instanţele britanice nefiind chemate să se pronunţe pentru fiecare caz în parte.

Prin urmare, din decizia instanţei europene rezultă că ceea ce este criticabil este legea ce interzice automat şi nediferenţiat dreptul la vot unei categorii întregi de persoane.

Referitor la cauza din prezentul dosar privind pe inculpatul MG , instanţa constată că potrivit art. 36 din Constituţia României cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până la ziua alegerilor inclusiv şi că nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintali, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale, dispoziţiile constituţionale fiind preluate în Legea electorală.

În cauză, inculpatul MG a comis o infracţiune de omor calificat asupra tatălui său. Gravitatea faptei relevă că inculpatul nu are capacitatea de a aprecia asupra unei valori sociale deosebit de importante cum este viaţa persoanei.

Este adevărat că într-o societate democratică dreptul la alegeri libere este o valoare fundamentală. Însă, din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta dreptul la viaţă al unei persoane se impune în mod rezonabil concluzia că inculpatul nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată ţara şi să-şi exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ.

Prin urmare, este proporţională şi justificată măsura interzicerii drepturilor sale electorale de către instanţă pe durata executării pedepsei şi totodată ca şi pedeapsă complementară aplicată pe o durată de 6 (şase) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, va menţine măsura arestării preventive a inculpatului MG.

În ceea ce priveşte măsura arestării preventive, luată şi menţinută în cauză faţă de inculpat, instanţa constată că nu au intervenit elemente care să fi determinat încetarea sau modificarea temeiurilor iniţiale.

Pericolul concret pentru ordinea publică nu s-a estompat până la un nivel care să permită, la momentul actual, o măsură preventivă neprivativă de libertate. Prin punerea în libertate a inculpatului s-ar crea temerea că justiţia, în cazul unor infracţiuni de o gravitate deosebită, nu acţionează suficient de ferm şi poate astfel încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare.

Instanţa consideră că măsura răspunde exigenţelor art. 136 Cod de procedură penală, fiind necesară pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal în continuare, precum şi pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la executarea pedepsei de 14 ani de închisoare, precum şi pentru a preveni săvârşirea de noi infracţiuni de către acesta.

În baza art. 88 Cod penal, va deduce din pedeapsa de 14 (patrusprezece) ani de închisoare aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 19.04.2013 la zi.

Sub aspectul laturii civile, Tribunalul constată că Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vaslui s-a constituit parte civilă cu suma de  391,20 lei cu titlu de despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea transport victimă M V, depunând înscrisuri doveditoare

Având în vedere cele expuse, constatând îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, în baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 346 alin. 1 Cod de procedură penală, coroborat cu art. 1349 alin. 1 şi 2, art. 1357 şi urm. din Codul civil, va admite acţiunea civilă formulată de Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vaslui.

Va obliga pe inculpatul MG la plata sumei de 391,20 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vaslui reprezentând contravaloarea transport victimă M V.

Va lua act că D E nu s-a constituit parte civilă în procesul penal

Conform art. 118 alin. 1 lit. b) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite în orice mod la săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.

În baza art. 118 alin. 1 lit. b) Cod penal, va dispune confiscarea de la inculpatul MG a barei metalice, corp delict, folosită la comiterea infracţiunii, aflată la Camera de corpuri delicte a instanţei.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 raportat la art. 3, 4, 5 şi 9 din Legea nr. 76/2008, va dispune, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea de probe biologice de la inculpatul MG în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 189 şi art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatu MG l, constatând culpa procesuală a acestuia, la plata sumei de 3.300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 400 lei reprezentând onorarii apărători desemnaţi din oficiu (faza de urmărire penală: 200 lei avocat H A - şi faza de judecată: 200 lei avocat D C - va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Condamnă pe inculpatul, MG fiul lui, actualmente deţinut în cadrul Penitenciarului Iaşi, arestat preventiv prin Încheierea nr. 12 pronunţată la data de 19.04.2013 a Tribunalului Vaslui, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 17/U din data de 19.04.2013, la pedeapsa de 14 (patrusprezece) ani de închisoare şi 6 (şase) ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 – 175 lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 Cod de procedură penală.

Interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) şi lit. b) Cod penal pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 Cod penal.

În baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală, menţine măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88 Cod penal, deduce din pedeapsa de 14 (patrusprezece) ani închisoare aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 19.04.2013 la zi.

În baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 346 alin. 1 Cod de procedură penală, coroborat cu art. 1349 alin. 1 şi 2, art. 1357 şi urm. din Codul civil, admite acţiunea civilă formulată de Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vaslui.

Obligă pe inculpatul MG la plata sumei de 391,20 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vaslui reprezentând contravaloarea transport victimă M V.

Ia act că D E nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 118 alin. 1 lit. b) Cod penal, dispune confiscarea de la inculpatul MG a barei metalice, corp delict, folosită la comiterea infracţiunii,.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 raportat la art. 3, 4, 5 şi 9 din Legea nr. 76/2008, dispune, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea de probe biologice de la inculpatul MG în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 189 şi art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul MG la plata sumei de 3.300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 400 lei reprezentând onorarii apărători desemnaţi din oficiu (faza de urmărire penală: 200 lei avocat H A - şi faza de judecată: 200 lei avocat D C -  va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare pentru Ministerul Public şi de la comunicare pentru inculpatul MG şi partea civilă Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vaslui.

Pronunţată în şedinţă  publică, astăzi, 19 iulie 2013.

Preşedinte

Grefier,

Domenii speta

Spete similare