Prescripţie. Pretenţii. Întreruperea termenului de prescripţie.

Sentinţă civilă 9110 din 22.09.2014


Prescripţie. Pretenţii. Întreruperea termenului de prescripţie. Încheierea unui angajament de plată  la data de 20.10.2010 cu pârâtul nu reprezintă un act întrerupător  al prescripţiei

Sentinţa civilă nr. 9110 din 22.09.2014 a Judecătoriei Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. 9110/22.09.2014 pronunţată de Judecătoria Galaţi a fost admisă  excepţia prescripţiei dreptul la acţiune al reclamantei, invocată din oficiu.

A fost respinsă  cererea ”cu valoare redusă” formulată de reclamanta S.C. A C S.A., în contradictoriu cu pârâtul R.C., ca prescrisă.

Instanţa  a reţinut că prin cererea înregistrată la data de 09.05.2014, sub nr. X/233/2013 pe rolul Judecătoriei Galaţi, reclamanta S.C. A-C S.A., prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâtul R.C. a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre, în procedura specială a ”cererii cu valoare redusă”, prin care să oblige pârâtul la plata sumei de 5542,82 lei, din care suma de 4458,88 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, iar suma de 1183,94 lei reprezentând contravaloarea penalităților de întârziere. A solicitat şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În ședința din camera de consiliu din data de 22.09.2014, instanța a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la sumele solicitate prin cererea de chemare în judecată.

Instanţa de fond a constatat că pretenţiile reclamantei în cuantum de 4358,88 lei, reprezentând debitul principal, pentru care au fost emise facturi fiscale în perioada 30.11.2008-31.01.2011, au devenit scadente cu mai mult de 3 ani în urmă faţă de momentul introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv în perioada 15.12.2008-15.02.2011.

Aceleași aspecte le-a reţinut instanța și pentru penalitățile de întârziere solicitate și cuprinse în componența de sold (f. 4), conform principiului accesorium sequitur principale (art. 1 alin. 2 din Decretul nr.167/1958).

Pe cale de consecinţă, instanţa a admis  excepţia prescripţiei dreptului la acţiune al reclamantei și a respins  cererea formulată de aceasta ca prescrisă.

Împotriva Sentinţei civile nr. 9110/22.09.2014 pronunţată de Judecătoria Galaţi reclamanta S.C. A C S.A.  prin care a solicitat  admiterea  apelului şi trimiterea  spre rejudecare a dosarului la instanţa de fond.

Tribunalul  a apreciat că apelul este nefondat, hotărârea instanţei de fond  fiind temeinică şi legală , reţinând următoarele:

Potrivit art.1, alin.1 şi art.3, alin.1 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, iar termenul prescripţiei este de 3 ani.

De asemenea, potrivit art.7 alin.1 şi 2, prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită, iar în obligaţiile care urmează să se execute la cererea creditorului precum şi în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripţia începe să curgă de la data naşterii raportului de drept.

Potrivit art. 42 alin. 4 şi 5 din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, contravaloarea serviciilor de utilităţi publice se stabileşte în conformitate cu metodologia de calcul, aprobată de autoritatea de reglementare competentă, pe baza preţurilor/tarifelor şi a consumurilor/cantităţilor de utilităţi publice furnizate/prestate, şi se plăteşte pe baza facturii emise de operator. Determinarea consumurilor/cantităţilor de utilităţi publice în vederea facturării se face prin măsurare directă cu ajutorul sistemelor de măsurare-înregistrare a consumurilor/cantităţilor de utilităţi furnizate/prestate; sistemele de măsurare-înregistrare se montează pe branşamentul care deserveşte fiecare utilizator individual sau colectiv, în punctul de delimitare a instalaţiilor, indiferent de serviciu, operator sau de utilizator.

Totodată încheierea unui angajament de plată  la data de 20.10.2010 cu pârâtul nu reprezintă un act întrerupător  al prescripţiei.