Refuz de a modifica menţiuni înscrise în registru agricol. Caracterul justificat al acestuia.

Refuz de a modifica menţiuni înscrise în registru agricol. Caracterul justificat al acestuia.

Cum menţiunile făcute în registrul agricol la rolul pârâtului au avut la bază declaraţia acestuia, făcută conform art. 8 alin. 1 din OG nr. 28/2008, nu i se poate imputa pârâtei că nu a procedat la corectarea lor în sensul solicitat de reclamant. Funcţionarii din cadrul Primăriei care efectuează menţiunile în registrul agricol nu au ca atribuţii să verifice corectitudinea unor astfel de declaraţii date pe proprie răspundere de către titularii de rol (capul gospodăriei), iar eventualele neconcordanţe între aceste menţiuni şi realitatea din teren se rezolvă, în caz de divergenţă, numai de către instanţa de judecată.

Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a Civilă

(Sentinţa nr. 665/17.03.2015)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Horezu, astfel cum a fost precizată prin cererea de la fila 133 din dosarul iniţial,  reclamantul  Ţ. C. a chemat în judecată pe pârâta Comuna C., reprezentată de primar, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, aceasta să fie obligată să procedeze la corectarea datelor înscrise în registrul agricol al Comunei C., judeţul Vâlcea, la poziţia de rol a numitului M. N., cu privire la suprafaţa de teren de 400 mp din pct. „...”, susţinând că suprafaţa reală este de 250 mp, conform testamentului autentificat sub nr. 4/04.01.1968, precum şi cu privire la imobilul fânar, construit în anul 1990, în realitate anul construirii fiind 1974.

În motivarea acţiunii, reclamantul arată, în fapt, că între el şi M. N. au existat mai multe litigii cu privire la terenul şi construcţia menţionate mai sus, având ca obiect constatarea nulităţii parţiale a actului de vânzare-cumpărare întocmit la data de 12 iunie 1971, pentru un teren situat în punctul „...”, în suprafaţă de 400 mp, întrucât prin testamentul autentificat sub nr. 4/04.01.1968, defunctul M. N. V. a testat în  favoarea moştenitorilor săi M.O., M. N. şi C. E. un teren în suprafaţă de 250 mp, situat în pct. „..”, având categoria de folosinţă curţi-construcţii.

Mai arată reclamantul că ulterior, prin actul de vânzare-cumpărare pretins a fi întocmit la data de 12 iunie 1971, moştenitoarea C. E. îi  vinde lui M. V. N. o casă şi un teren în suprafaţă de 400 mp în pct. „Acasă”, deşi prin testament dobândise doar suprafaţa de 250 mp, diferenţa de suprafaţă fiind acaparată din proprietatea reclamantului, ceea ce justifică interesul legitim al acestuia în prezenta cauză.

Precizează reclamantul că prin sentinţa civilă nr. 1010/27.09.2013, pronunţată de Judecătoria Horezu, s-a constatat nulitatea absolută a înscrisului sub semnătură privată intitulat act de vânzare-cumpărare încheiat între C. E. şi M. V. N., reţinându-se că au fost încălcate prevederile art. 948 alin. 1 pct. 4, art. 966, art. 968 din Codul civil de la 1868, vânzându-se ceea ce nu exista.

În drept, reclamantul invocă dispoziţiile Legii nr.554/2004. 

Pârâta Comuna C. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a instanţei sesizate, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, excepţia lipsei de interes a acestuia în promovarea acţiunii, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Cu privire la excepţia necompetenţei materiale, pârâta a arătat că soluţionarea litigiului este de competenţa Tribunalului Vâlcea, în temeiul disp. art. 10 din Legea nr.554/2004.

Susţine pârâta că reclamantul nu justifică un interes legitim, direct şi personal în legătură cu pretenţiile formulate prin acţiunea care formează obiectul cauzei.

De asemenea, pârâta arată că din cuprinsul acţiunii nu rezultă calitatea de persoană vătămată a reclamantului. Afirmă pârâta că reclamantul are posibilitatea formulării unei acţiuni în revendicare, situaţie în care ar justifica interesul, şi nicidecum nu poate formula o cerere în care nu justifică un asemenea interes, deoarece nu face dovada dreptului pe care l-ar avea asupra diferenţei de teren pretinse.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii, pârâta susţine că nu ar putea fi obligată la corectarea menţiunilor din registrul agricol, în condiţiile în care în cauză nu este parte şi persoana care a solicitat înregistrarea bunurilor în registrul agricol, iar pe de altă parte nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Sub aspectul fondului cauzei, pârâta Comuna C. a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, susţinând că, potrivit art. 8 alin 1 din OG nr. 28/2008 privind registrul agricol, înscrierea datelor în registrul agricol în a cărui rază administrativ teritorială îşi are domiciliul capul gospodăriei se face pe baza declaraţiei date pe propria răspundere de acesta sau, în lipsa sa, de un alt membru major al gospodăriei care dispune de capacitate deplină de exerciţiu.

Precizează pârâta că reclamantul a formulat mai multe cereri adresate primarului Comunei C., cereri la care s-a răspuns în termen legal.

Arată pârâta în continuare că pentru clarificarea situaţiei, Primăria Comunei C. a formulat mai multe adrese către C.E., sora lui M. N., prin care s-a solicitat acesteia un punct de vedere cu privire la situaţia terenurilor  pe care le-a moştenit şi care sunt deţinute în prezent de fratele său.

Prin sentinţa civilă nr. 750/05.06.2014, Judecătoria Horezu a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal, instanţă pe rolul căreia cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr de dosar.

În şedinţa publică din 25 noiembrie 2014 instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 161  din Legea nr. 554/2004, a introdus în cauză, în calitate de pârât, pe numitul M. V. N.

Pârâtul M. V. N. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării, pârâtul arată, în fapt, că este adevărat că în urmă cu câţiva ani a devenit vecin cu o proprietate pe care sora sa i-a înstrăinat-o începând cu anul 1971, printr-un înscris sub semnătură privată.

Susţine pârâtul că reclamantul nu are calitatea să solicite micşorarea ori mărirea suprafeţelor de teren pe care le deţine el în evidenţele agricole ale localităţii.

În şedinţa publică din data de 17 martie 2015, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţiile invocate de pârâta Comuna C. prin întâmpinare, excepţii pe care le-a unit cu fondul cauzei.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul  a solicitat obligarea pârâtei Comuna C. să corecteze datele existente în registrul agricol la poziţia de rol a pârâtului M. N. cu privire la terenul în suprafaţă de 400 mp, din pct. „...”, susţinând că suprafaţa reală este de 250 mp, conform testamentului autentificat sub nr. 4/04.01.1968, precum şi cu privire la imobilul fânar construit în anul 1990, afirmând că, în realitate, anul construirii este 1974.

Ulterior, în cursul procesului, reclamantul a invocat în susţinerea acţiunii sale sentinţa civilă nr. 1010/27.09.2013 pronunţată de Judecătoria Horezu, prin care s-a constatat nulitatea absolută a înscrisului sub semnătură privată intitulat act de vânzare-cumpărare, încheiat între C. E. şi M. V. N., având ca obiect o casă şi un teren în suprafaţă de 400 mp, situat în pct. „...”, teren din care face parte şi suprafaţa de 250 mp, pe care C. E. o dobândise printr-un testament autentic. Afirmă reclamantul că diferenţa de suprafaţă de 150 mp a fost acaparată din proprietatea sa de către pârâtul M.N.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comuna C., instanţa constată că este identitate între părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta a fost dedus judecăţii prin cererea de chemare în judecată. Prin urmare, fiind îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 36 C.pr.civ., cele două excepţii se dovedesc a fi neîntemeiate, astfel că vor fi respinse.

Neîntemeiată este şi excepţia lipsei de interes a reclamantului în promovarea acţiunii, urmând a fi respinsă, dat fiind faptul că prin demersul său juridic, acesta  urmăreşte să obţină un folos practic imediat, respectiv corectarea unor menţiuni din registrul agricol cu privire la care susţine că sunt nereale şi că îi afectează dreptul de proprietate.

Şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii va fi respinsă ca neîntemeiată, întrucât nu există nicio dispoziţie legală care să interzică reclamantului sesizarea instanţei de contencios administrativ, câtă vreme pretinde că a fost vătămat în dreptul său prin menţiunile din registrul agricol la care se referă în acţiune.

 Date fiind soluţiile adoptate cu privire la excepţiile procesuale invocate de pârâta Comuna C. prin întâmpinare, se impune examinarea pe fond a acţiunii reclamantului.

Temeinicia pretenţiilor acestuia va fi analizată prin prisma dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, ce constituie temei juridic al acţiunii formulate.

Astfel, potrivit art.1 alin.(1) din Legea nr. 554/2004 ,,Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public”.

Totodată, art. 8 alin. 1 din actul normativ menţionat prevede că ,,1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim”.

Dispoziţiile legale enunţate mai sus instituie condiţiile în care o persoană se poate adresa instanţei de contencios administrativ în cazul în care a fost vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-o acţiune sau o omisiune a unei autorităţi publice. În speţă, situaţia reclamantului, astfel cum este descrisă în acţiune, se încadrează în cea de-a doua ipoteză, respectiv cea referitoare la nesoluţionarea în termen legal a unei cereri adresate unei autorităţi publice.

Examinând solicitarea reclamantului prin prisma dispoziţiilor legale invocate şi a înscrisurilor existente la dosar, se constată că în cauză nu poate fi vorba despre un refuz nejustificat al pârâtei Comuna C. de a soluţiona cererea la care se face referire în acţiune.

Potrivit art. 8 alin 1 din OG nr. 28/2008 privind registrul agricol, înscrierea datelor în registrul agricol în a cărui rază administrativ teritorială îşi are domiciliul capul gospodăriei se face pe baza declaraţiei date pe propria răspundere de acesta sau, în lipsa sa, de un alt membru major al gospodăriei care dispune de capacitate deplină de exerciţiu.

În conformitate cu prevederile OG 28/2008 privind registrul agricol şi cele ale Ordinului Ministerului Finanţelor nr.2541/1998 pentru aprobarea modelelor unor formulare tipizate pentru stabilirea impozitului pe clădiri şi terenuri în anul 1999, pârâtul M. N. a depus la Primăria Comunei C. declaraţia înregistrată sub nr.338/28.01.1999, în care au fost menţionate două clădiri - casă de locuit în suprafaţă de 53 mp, anul construirii 1974, suprafaţă agricolă 7400 mp, din care 400 mp în pct.”...”.

Cum menţiunile făcute în registrul agricol la rolul pârâtului M. N. au avut la bază declaraţia acestuia, făcută conform 8 alin. 1 din OG nr. 28/2008, nu i se poate imputa pârâtei că nu a procedat la corectarea lor în sensul solicitat de reclamant. Funcţionarii din cadrul Primăriei care efectuează menţiunile în registrul agricol nu au ca atribuţii să verifice corectitudinea unor astfel de declaraţii date pe proprie răspundere de către titularii de rol (capul gospodăriei), iar eventualele neconcordanţe între aceste menţiuni şi realitatea din teren se rezolvă, în caz de divergenţă, numai de către instanţa de judecată. Pe de altă parte, dată fiind modalitatea de întocmire, registru agricol nu constituie titlu de proprietate.

În legătură cu pretenţiile deduse judecăţii, reclamantul a formulat mai multe cereri adresate primarului Comunei C., cereri la care s-a răspuns în termen legal. Reclamantul a fost informat că s-au făcut demersuri pentru clarificarea situaţiei rolurilor numiţilor M. V. N. şi C. E., fiind solicitat şi punctul de vedere al cesteia din urmă, însă nu se poate dispune corectarea menţiunilor până la soluţionarea definitivă a proceselor aflate pe rol.

Prin urmare, refuzul reprezentantului legal al pârâtei de a proceda la rectificarea menţiunilor înscrise în registrul agricol la rolul pârâtului M. V. N. este justificat, cu atât mai mult cu cât între acesta din urmă şi reclamant existau litigii nefinalizate, având ca obiect terenul în discuţie.

În concluzie, reclamantului nu are calitatea de persoană vătămată în sensul dispoziţiilor Legii nr. 554/2004 pe care le invocă, răspunzându-i-se la cerere în conformitate cu prevederile legale.

De altfel, după pronunţarea sentinţei civile nr. 101027.09.2013 de către Judecătoria Horezu, prin care s-a constatat nulitatea absolută a înscrisului sub semnătură privată intitulat act de vânzare-cumpărare, încheiat între C.E. şi M. V. N., Primăria C. a rectificat menţiunile din registrul agricol, pe care le-a pus de acord cu prevederile acestei sentinţe.

Pentru considerentele expuse mai sus, instanţa apreciază că acţiunea reclamantului, astfel cum a fost precizată prin cererea de la fila 133 din dosarul iniţial, este neîntemeiată, astfel că va fi respinsă.

Domenii speta

Spete similare