Luare de mită, instigare la fals intelectual, abuz în serviciu

Dosar nr. 1715/89/2011

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ  Nr. 144

Şedinţa publică de la 25 Iunie 2013

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul DNA – Serviciul  Teritorial Iaşi

Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpaţii:

1) M S, trimis în judecată în stare de libertate, pentru săvârşirea a:

două infracţiuni de luare de mită, în forma pretinderii, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art.254 alin. 1 şi 2 Cod penal,

două infracţiuni de instigare la fals intelectual, săvârşite în realizarea scopului urmărit prin comiterea unei infracţiuni de corupţie, prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 289 Cod penal cu referire la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin.1 din Legea nr.78/2000,

două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal,

două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 246 Cod penal, totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi lit. b) Cod penal;

2) H M, trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea a:

două infracţiuni de instigare la fals intelectual, săvârşite în realizarea scopului urmărit prin comiterea unei infracţiuni de corupţie, prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 289 Cod penal, cu referire la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin.1 din Legea nr. 78/2000,

două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal,

două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 246 Cod penal, totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi lit. b) Cod penal,

infracţiune de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cod penal, totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi lit. b) Cod penal;

3) P D, trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea a:

două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la pronunţare, au lipsit părţile.

Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în şedinţa din data de 31 mai 2013, fiind consemnate în încheierea de la acea dată şi care face parte integrantă din prezenta  hotărâre, iar la cererea apărătorilor  inculpaţilor s-a amânat pronunţarea la data de 7 iunie 2013, apoi din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunţarea la data de 14 iunie 2013, 19 iunie 2013, 21 iunie 2013 şi 25 iunie 2013, după deliberare dându-se hotărârea de faţă

TRIBUNALUL ,

…………………………………………………………………..

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine:

În drept

a) Activitatea infractională inculpatului MS, care, in calitate de subprefect al Judetului Vaslui urmarind sa dobandeasca, in conditii avantajoase, suprafete de teren in locatii care il interesau, in ziua de 23 octombrie 2007, a pretins, de la martorul BD M, vanzarea la pretul de 1.700 RON/ha a suprafetei de 9 ha teren agricol asupra caruia numitului BT (tatal acestuia) urma sa i se reconstituie dreptul de proprietate (teren a carui valoare de piata era de 251.073 RON), in scopul de a-si incalca atributiile de serviciu, in sensul reconstituirii dreptului de proprietate pe un amplasament favorabil lui (in localitatea natala si de domiciliu) si de a facilita si urgenta desfasurarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, inclusiv cu privire la suprafata de 32 ha teren forestier, intruneşte, sub toate aspectele, elementele constitutive ale infractiunii de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 254 al.1 si 2 C.pen.

b) Activitatea infractională a inculpatului MS, care, in calitate de subprefect al Judetului Vaslui urmarind sa dobandeasca, in conditii avantajoase, suprafete de teren in locatii care il interesau, in toamna anului 2007, a pretins, de la martorul S M, prin intermediul martorului U V, vanzarea la pretul de 1.700 RON/ha  a suprafetei de 9 ha teren agricol asupra caruia numitei S M urma sa i se reconstituie dreptul de proprietate(teren a carui valoare de piata era de 352.064 RON), in scopul de a-si incalca atributiile de serviciu, in sensul de a facilita si urgenta desfasurarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, intruneşte, sub toate aspectele, elementele constitutive ale infractiunii de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 254 al.1 si 2 C.pen.

Expresia „alte foloase”, inserata fara alte distinctii, precizari ori limitari de legiuitor in textul de incriminare, inglobeaza orice fel de avantaj, de natura patrimoniala ori nepatrimoniala, pe care subiectul activ al infractiunii de luare de mita il pretinde, primeste, accepta ori nu il respinge atunci cand îi este oferit.

In sfera acestei notiuni sunt incluse, fara indoială, astfel cum s-a apreciat, in mod corect, in doctrina si practica judiciara, actele de vanzare-cumparare si orice alte tranzactii avantajoase pentru functionar.

Sfera de cuprindere a foloaselor pe care subiectul activ al infractiunii urmareste sa-l dobandeasca este una foarte larga, modalitatile de concretizare a acestora, ca obiect al mitei fiind foarte variata, in functie de situatiile specifice, nevoile functionarului si resorturile psihologice ale acestuia, de modul in care acesta intelege sa-si foloseasca functia pentru a dobandi anumite avantaje care nu i s-ar cuveni.

Chiar in situatia in care inculpatul ar fi pretins vanzarea terenurilor la un pret „corect”, acst aspect nu ar fi avut vreo relevanţă in privinţa existentei infractiunii de luare de mita, atat timp cat folosul este necuvenit – nedatorat in mod legal. Astfel, orice tranzactie, act, generator de raporturi juridice are la baza dorinţa satisfacerii unei nevoi, indiferent de natura acesteia. Actul juridic incheiat reprezinta tocmai convergenţa si materializarea, concretizarea, vointelor partilor, fiecare fiind interesata sa dobandeasca contraprestatia celeilalte parti. Astfel, cel ce urmareste sa dobandeasca un teren, in schimbul unei sume de bani si cel ce urmareste sa obtina o suma de bani in schimbul unui teren urmaresc urmaresc un folos (bani, respectiv teren). Pentru existenţa infractiunii de luare de mită, in cazul in care folosul pentru dobandirea caruia subiectul activ isi foloseste atributiile de serviciu consta in incheierea unui act de vanzare cumparare, relevant este nu pretul ridicat sau redus al bunului vandut (conventia fiind validă, din punct de vedere al dreptului  civil, atat timp cat pretul nu este derizoriu, vadit disporoportionat fata de valoarea bunului), ci actul juridic civil in sine, care constituie o modalitate de satisfacere a unei nevoi, a unui interes, pentru realizarea caruia functionarul foloseste atributiile sale de serviciu, oferindu-i mituitorului, de exemplu, in schimbul terenului, atat o suma de bani, cat si indeplinirea, neindeplinirea ori intarzierea indeplinirii unui act privind atributiile sale de serviciu ori efectuarea unui act contrar acestora.

Astfel, incheierea unui act juridic cu titlu oneros, chiar daca actul este marcat de o echivalenţă valorica a prestatiilor partilor, genereaza un folos pentru fiecare dintre acestea, o realizare a dorintei, vointei, nevoii, interesului de a obtine ceva.

Astfel, satisfacerea unei nevoi prin dobandirea unui bun pe care o persoana il doreste reprezinta, fara indoiala, un folos pentru aceasta. Prin folosirea functiei sale, functionarul nu trebuie sa urmareasca neaparat obtinerea cu titlu gratuit a unui bun, ci poate urmari doar sa gaseasca persoana care sa fie dispusa sa incheie acel act, pe care o determina sa-l incheie tocmai prin atributiile sale de serviciu. Nu este astfel de neglijat faptul ca nu intotdeauna este usor sa se gaseasca un cumparator ori un vanzator pentru un bun, o persoana ale carei interese sa coincida cu cele ale functionarului si sa conduca la incheierea tranzactiei dorite de acesta. Eventuala disporoportie dintre prestatiile partilor (cumpararea la un pret redus fata de valoarea bunului sau chiar dobandirea cu titlu gratuit a acestuia), imprima, fara indoiala, un o gravitate sporita infractiunii de luare de mită, aspect ce trebuie avut in vedere, in mod just, alaturi de celelalte criterii prevazute de lege, la aprecierea gradului de pericol concret al faptei si la alegerea si individualizarea pedepsei.

Esential pentru existenţa infractiunii de luare de mita este folosirea functiei, a atribuţiilor de serviciu concrete ale subiectului activ, in scopul obtinerii, realizarii respectivului folos.

Desi legiuitorul foloseste sintagma „pretinde, primeste, ….in scopul de a efectua….”, este evident ca scopul urmarit de catre subiectul activ este obtinerea folosului respectiv, acesta fiind interesat de ceea ce va obtine ca urmare a promisiunii de a-si indeplini sau nu atributiile de serviciu. Ceea ce doreste sa dobandeasca autorul este tocmai obiectul mitei (banii, bunurile ori alte foloase), nu neaparat sa-si indeplineasca sau sa-si incalce atributiile de serviciu (acest lucru il poate face si fara sa ceara mita). Infractiunea consta astfel in folosirea atributiilor de serviciu drept un mijloc pentru obtinerea foloaselor. Cu alte cuvinte, efectuarea ori neefectuarea actului privind atributiile de serviciu nu reprezinta un scop in sine, pe care functionarul sa-l urmareasca, ci tocmai mijlocul, instrumentul prin care urmareste sa obtina un folos. Ultilizarea expresiei „in scopul de a efectua…..” reprezinta, din punct de vedere al tehnicii legislative, impunerea conditiei ca functionarul sa actioneze cu intentie directă, avand reprezentarea (factorul intelectiv al vointei) ca isi foloseste atributiile de serviciu pentru obtinerea folosului si dorind, urmarind sa faca acest lucru, avand libertatea de vointa si actiune.

In prezenta spetă, este dovedit dincolo de orice dubiu faptul ca inculpatul M S a pretins de la B D M si de la S M (prin intermediarul U V) incheierea actelor de vanzare cumparare, cu privire la suprafetele de teren pe care acestia urmau sa le dobandeasca, la pretul dorit de el, in scopul de a transfera terenurile in localitatea sa de domiciliu, scop pe care invinuitul l-a urmarit de la inceput, de cand a planificat detaliile activitatii sale. In plus fata de aspectele generice expuse mai sus, referitoare la infractiunea de luare de mita, in speta, „mutarea terenurilor” si urgentarea reconstituirii, prin incalcarea atribuţiilor sale de serviciu, in sensul reconstituirii pe un amplasament la care nu ar fi avut dreptul, a constituit si un scop in sine, fara de care nu ar fi putut fi realizat folosul urmarit, Astfel, inculpatul trebuia sa-si incalce atributiile de serviciu si sa realizeze reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri situate in Huşi (locatia acestora neprezentand relevanta pentru vanzatori, ci doar pentru el, fiind lasata la libera sa alegere). Acest scop al urgentarii reconstituirii dreptului de proprietate, prin „transferul” terenurilor in Municipiul Husi, pentru sporirea valorii si aducerea acestora cat mai aproape de locuinţa inculpatul ui MS, a fost urmarit, dorit si, in final, realizat de catre acesta.

c)Activitatea inculpatului M S, care, in calitate de subprefect al judetului Vaslui si membru al Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Vaslui:

-A votat, in calitate de preşedinte al Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Vaslui pentru validarea propunerilor comisiilor locale Negresti si Alexandru Vlahuţă, de radiere din anexa despagubiri si inscriere in anexa 30 a numiţilor B T si S M, in sedinţele din zilele de 16.11.2007 si 30.11.2007 si a semnat procesele verbale de sedinţă, ştiind ca anterior convenise cu U V si B D M cumpararea terenurilor, urmarind sa obtina reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri din Municipiul Huşi. Nefiind posibila reconstituirea pe vechiul amplasament, era necesara parcurgerea procedurii prevazute de art. 10 din HG 890/2005 (comisiile locale Negresti si Alexandru Vlahuţă nu se adresasera insa nici ADS, nici vreunei alte comisii, nu se propusese transferul de anexe de la o localitate la alta)

-L-a determinat pe H M sa indice numitelor MD si S (fosta J) C (cu privire la activitatea carora avea atributii de control), pentru a fi inserate in cuprinsul hotărârilor 664/16.11.2007 si 669/30.11.2007, ale Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Vaslui, menţiunile privind acordarea terenurilor „de la SC V SA Huşi” deşi cunoştea faptul ca respectiva suprafaţa de teren era destinata reconstituirii dreptului de proprietate al celor 18 cetăţeni, potrivit hotărârii nr. 307/2007 a Comisiei judeţene si procesului verbal de delimitare întocmit pentru executarea acesteia si deşi cunoştea faptul ca in cadrul şedinţelor comisiei nu se discutase nimic referitor la acordarea terenului de la SC V SA Huşi, determinând astfel inserarea unor menţiuni nereale in cuprinsul hotărârilor respective, care au reflectat astfel aspecte care nu fusesera discutate si hotarate de comisie – acordarea terenului de la respectiva societate, pe raza Municipiului Husi, astfel cum urmărea, inca de la inceput, invinuitul (nu se propusese si nici nu se hotarase in sedinta Comisiei transferul persoanelor respective de pe anexa 30 a localitatilor Negresti si Alexandru Vlahuţă pe cea a Municipiului Huşi).

-Cunoscând astfel nelegalitatea hotararilor respective, l-a determinat pe H M sa se ocupe de întocmirea documentaţiei necesare preluării terenurilor de la ADS Bucureşti – procesele verbale de delimitare si schiţele privind amplasarea terenurilor.

-Urmarind finalizarea cat mai rapidă a procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, a discutat cu V C si P I, angajaţi ai OCPI Vaslui, carora le-a cerut sa-i solicite lui F N, angajat al OCPI Vaslui, sa completeze de urgenţă pretitlurile de proprietate (procesele verbale de punere in posesie)

-După întocmirea acestor acte, in realizarea hotărârii sale infracţionale, deşi nu avusese loc punerea in posesie a viitorilor proprietari, l-a determinat pe P D, director al OCPI Vaslui, sa dispună scrierea si sa semneze titlul de proprietate nr. /08.01.2008 pentru B T, respectiv nr. /08.01.2008 pentru S M, pe care M S le-a ridicat apoi personal de la O.C.P.I. Vaslui si le-a depus la Instituţia Prefectului judeţului Vaslui, pentru a fi semnate de către prefectul I C si de subprefectul C C V. Titlurile de proprietate au fost astfel emise, fara sa fi avut loc in prealabil punerea in posesie,

Cu incalcarea dispozitiilor legale incidente, astfel cum au fost explicate mai sus,

Actionand apoi pentru intabularea dreptului de proprietate si intocmirea contractelor de vanzare-cumparare, astfel cum s-a arătat mai sus,

Avand ca rezultat:

- vatamarea intereselor legale ale persoanelor cu privire la care, prin hotararea 307/2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Vaslui se hotarase validarea propunerii  Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Huşi, de inscriere a acestora in anexa 30 prevazuta de HG 890/2005, cu acordarea terenului din rezerva ADS Vaslui..

- Dobandirea de catre numitii B D M (moştenitor al numitului B T, care decedase intre timp, la data de 18.11.2007) si S M a unui avantaj patrimonial – dreptul de proprietate asupra acelor suprafete de teren, cu valori superioare celor ale terenurilor de pe vechile amplasamente (39.800 RON, respectiv 189.104 RON) situate in extravilanul Municipiului Huşi, asupra carora nu puteau deveni proprietari fara a fi fost respectata procedura de reconstituire prevăzuta de lege si cu privire la care existau deja înţelegeri verbale de vânzare, la preţuri deja stabilite, valorificarea imobilelor si realizarea intereselor acestora de a le vinde fiind facil si foarte rapid realizate. (Ulterior, in urma vânzării terenurilor, aceştia au obţinut sumele de 15.300 RON (B DM) si 19.200 RON (S M).

- Obtinerea unui avantaj patrimonial si pentru numiţii L V M (fratele soţiei învinuitului), in cuantum de 235.773 RON, precum si D F (un apropiat al învinuitului si văr primar al soţiei numitului I C, prefect al judeţului Vaslui in acel moment), in cuantum de 332.864 RON, care au cumpărat la suprafeţe de teren in Municipiul Huşi, la preturile de 1700 si respectiv 1600 RON/ha, întruneşte elementele constitutive a doua infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, daca funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prev. de art. 132 din Legea 78/2000, raportat la art. 246 C.pene).

Activitatea infractionala a inculpatului MS constand in determinarea, cu intentie, prin intermediul invinuitului H M, a numitelor M D si S (fosta J) C (cu privire la activitatea carora avea atributii de control), sa insereze in cuprinsul hotărârilor 664/16.11.2007 si 669/30.11.2007, ale Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Vaslui, menţiunile privind acordarea terenurilor „de la SC V SA Huşi” deşi cunoştea faptul ca in cadrul şedinţelor comisiei nu se discutase nimic referitor la acordarea terenului de la SC V SA Huşi, si ca acest lucru nu reprezinta voinţa membrilor comisiei, stabilita prin vot potrivit legii, in scopul de a realiza reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Municipiul Huşi, a caror vanzare la un pret redus o pretinsese si o stabilise in prealabil, intruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de instigare la fals intelectual, savarsita in realizarea scopului urmărit prin comiterea unei infracţiuni de corupţie, prev. de art. 25 C.pen. rap. la art. 289 C.pen. rap. la art. 17 lit.c) si la art. 18 al.1 din Legea 78/2000. inculpatul  cunoştea circuitul firesc al actelor, ştia faptul ca hotărârile respective vor fi tehnoredactate de către funcţionarele din cadrul Biroului Fond Funciar si apoi prezentate la mapă pentru semnare prefectului si Subprefectului  si a acţionat in acest scop, urmărind sa direcţioneze procedura de reconstituire a dreptului de proprietate in sensul dorit de el, pentru stabilirea proprietatii asupra terenului de la SC V SA Husi.

Incalcarea atributiilor de serviciu ale inculpatului trebuie analizata prin prisma dispozitiilor legale, pe care acesta trebuia sa le respecte, in calitate de membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Vaslui, de subprefect al judetului si de functionar public.

Dispozitiile legale speciale, pe care inculpatul trebuia sa le respecte si a caror aplicare corecta trebuia si putea sa o controleze, sunt cele incidente in materia reconstiturii dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe care inculpatul le-a incalcat cu intentie directa, in realizarea scopului urmarit. Acestea au fost expuse mai sus, cu ocazia prezentarii situatiei de fapt.

Generic, scopul principal al functiei de subprefect (inalt functionar public, conform art. 12 lit.e) din Legea 188/1999), indeplinita de inculpat este acela de a-l ajuta pe prefect in indeplinirea atribuţiilor si prerogativelor ce îi revin (art.9 al.1 din Legea 340/2004, dispozitile preluata si in fisa postului inculpatul ui). Potrivit art. 1 al.3 din Legea 340/2004, prefectul este garantul respectarii legii si a ordinii publice la nivel local. In lipsa prefectului inculpatul era cel desenmnat sa exercite atributiile specifice functiei.

In calitate de subprefect inculpatul avea si atributii in ceea ce priveste aplicarea actelor normative cu caracter reparatoriu (printre care si cele din materia fondului funciar) – art. 2 lit.p) din HG 460/2006, preluata si in fisa postului. Acesta era membru al comisiei judetene de fond funciar si a si prezidat, in lipsa prefectului, sedintele din zilele de 16 si 30 noiembrie 2007.

In plus, potrivit legii si fisei postului inculpatul avea atributii de control cu privire la activitatea personalului din cadrul Institutiei Prefectului. De asemenea, potrivit art. 43 din Legea 188/1999:

Funcţionarii publici au obligaţia să îşi îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici.

Funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.

Funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională şi civică prevăzute de lege.

Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate are un caracter complex, presupunand desfasurarea mai multor etape si implicarea reprezentantilor mai multor institutii ale statului, potrivit competentelor stabilite de lege. Toata procedura se desfasoara sub controlul prefectului (sau al subprefectului care il substituie atunci cand lipseste).

Potrivit Legii fondului funciar, in termeni generali, procedura reconstituirii dreptului de proprietate parcurge şase etape:

1.depunerea cererii şi a înscrisurilor de către solicitant la Comisia

locală de fond funciar;

2.verificarea lor de către comisie sub aspectul pertinenţei,

verosimilităţii, autenticităţii şi concludenţei (art. 6 din Legea nr. 1/2000 şi art. 5 din H.G. nr. 890/2005), urmată de soluţionarea cererii, fie prin admiterea şi înaintarea ei către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, fie prin respingerea acesteia;

3.analiza de către Comisia judeţeană a propunerii de validare care

presupune verificarea documentelor ca şi în etapa a 2-a. Soluţiile adoptate în final pot fi de admitere ori respingere a propunerii.

4.punerea în posesie, etapă în cursul căreia se pot întâlni două

situaţii. Astfel, dacă a fost validată propunerea iar restituirea pe vechiul amplasament este posibilă, persoana a cărei cerere a fost aprobată este pusă în posesie pe vechiul amplasament. În caz contrar, Comisia judeţeană stabileşte un alt amplasament în conformitate cu art. 10 din H.G. nr. 890/2005, modificată prin H.G. nr. 1832/2005. Dacă terenul asupra căruia s-a orientat comisia este situat în perimetrul unei instituţii sau autorităţi publice care îl administrează, se încheie un protocol de predare – primire între acea entitate publică şi comisia locală. Acest protocol ca şi planul de parcelare trebuie să preexiste momentului punerii în posesie de către comisia locală.

5.încheierea procesului – verbal de punere în posesie;

6. emiterea titlului de proprietate, moment în care solicitantul

devine titularul acestui drept.

In speta, etapa a treia a cunoscut doua modalitati de desfasurare (initial au fost validate propunerile comisiilor si solicitantii au fost inscrisi in anexele privind acordarea de despagubiri, iar apoi, numai ca urmare a interventiei inculpatului, au fost depuse cereri in numele acestora si s-a validat, in mod nelegal, inscrierea acestora in anexa 30)

Se poate observa că dobândirea dreptului de proprietate, în limitele acestei proceduri, presupune parcurgerea ei în întregime, prin punerea în mişcare a unui mecanism în care rolurile solicitantului şi cel al funcţionarilor publici legal antrenaţi (membrii comisiilor locale şi judeţene) sunt esenţiale.

În această desfăşurare lineară a procedurii, subiecţii oficiali au atribuţii proprii calităţii de autor al infracţiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 doar cu referire la segmentul ce le-a prilejuit exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Incalcarea, pe un anumit segment, al atributiilor de serviciu de catre un functionar, privita in mod individual, separat de restul activitatilor ilicite ale celorlalati nu este apta sa produca rezultatul socialmente periculos (acesta fiind unic), fiind necesara conjugarea  tuturor activitatilor ilicite ale acestora pentru producerea acestui rezultat. Este necesara identificarea acelor activitati care au o legatura de cauzalitate cu rezultatul produs, potrivit teoriei „sine qua non”. De asemenea, aspectul subiectiv al infractunii, gradul de cunoastere si prevedere ori urmarire a producerii rezultatului sunt chestiuni relevante pentru stabilirea vinovatiei si antrenarea raspunderii penale a autorilor.

Intenţia inculpatului a fost aceea de a intra în proprietatea terenurilor care îi fusesera prezentate de către F N si H M şi care era singurele  suprafete fără investiţii, relativ mari, de pe raza municipiului Huşi. Pe raza localităţii există şi alte suprafeţe de teren aflate în administrarea A.D.S., însă toate celelalte au investiţii, în special viţă-de-vie, terenuri care, conform disp. art. 4 din Legea nr. 1/2000 modificată, nu pot fi vândute decât investitorilor, respectiv persoane care au cumpărat investiţia respectivă de la stat în condiţiile legii. În această situaţie şi faţă de aceste dispoziţii legale, suprafaţa de 24 ha, delimitată pentru prima oară la 16 iulie 2007 pentru a pune în executare Hotărârea nr. 307/2007 a Comisiei judeţene de fond funciar, era singura de care inculpatulul era interesat si putea sa o obtina pe raza municipiului Huşi.

Astfel, acesta a fost cel care a orchestrat intreaga activitate, profitand de faptul ca s-a aflat practic la conducerea Institutiei Prefectului, fiind principalul factor de decizie in acea perioada, neexistand nicio persoana care sa se opuna demersurilor sale ilicite (prefectul fiind desemnat in aceasta functia din luna septembrie 2007). A planificat in detaliu si a realizat reconstituirea frauduloasa a dreptului de proprietate asupra terenurilor din Municipiul Huşi, potrivit rezolutiei sale infractionale, folosindu-se si de alti functionari, carora, fie prin prisma functiei sale si a raporturilor de subordonare ierarhica (S C, M D), fie prin cea si a conjuncturilor specifice, a influentei sale in mediul local (H M, P D), a avut posibilitatea sa le ceara sa-şi incalce atribuţiile de servicu, incalcari care, alaturi de incalcarea propriilor atributii de serviciu ale inculpatului, au avut ca urmare producerea rezultatului unic, in cazul fiecarei infractiuni de abuz in serviciu.

Activitatea infractionala a inculpatului H M, care in calitate de angajat al ADS - reprezentanta teritoriala Vaslui, de membru al Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vaslui si al colectivului tehnic de lucru ce functiona pe langa aceasta Comisie, care, cunoscând faptul ca inculpatul M S doreşte sa obtina pentru sine cele doua suprafeţe de teren si ca dorea ca amplasamentul acestora sa fie stabilit pe raza Municipiului Huşi, pe terenul exploatat de SC VSA Huşi si cunoscând, de asemenea, ca fusese întocmit procesul verbal de delimitare a acelui teren pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate cetăţenilor la care se referea hotararea 307/2007 a Comisiei judetene de fond funciar, la solicitarea inculpatului MS,

- a indicat numitelor M D si S (fostă J) C această locaţie, determinand astfel inserarea in cuprinsul hotărârilor 664/16.11.2007 si 669/30.11.2007, ale Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Vaslui, a menţiunilor privind acordarea terenurilor „de la SC V SA Huşi”, desi acest aspect nu fusese discutat si stabilit de catre membrii comisiei si nu reflecta voinţa acestora.

- a întocmit procesele verbale de delimitare a acelor terenuri si schitele acestora, cunoscând faptul ca subprefectul doreşte sa le obtina pentru sine si ca anterior refuzase sa semneze procesul verbal de delimitare întocmit in vederea preluarii terenului de la ADS pentru reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea celor 18 cetateni din Municipiul Huşi,

Incalcand astfel dispozitiile art. 5 lit.c) si 6 lit.e) din Regulamentul anexa la HG 890/2005, care statueaza ca hotararile se iau de catre comisii, iar acestea nu pot sa valideze decat ceea ce propun comisiile locale, ale art. 10 din HG 890/2005 (comisiile locale nu se adresasera ADS, prin intermediul celei judetene, pentru a li se pune la dispozitie inventarul suprafetelor disponibile), ale art.3 al.3 din Legea 1/2000 si ale normelor obligatorii ale ADS nr. 33600/08.06.2007, fara a fi avut loc transferul de anexe, fara a fi fost inscrisi solicitantii in  anexa 30 a Municipiului Huşi de catre Comisia municipala de fond funciar Huşi, desi in tabelele de inventar mentionase ca terenurile urmau sa fie predate Comisiilor locale Negresti si Alexandru Vlahuţă,

Vatamand interesele legale ale persoanelor cu privire la care, prin hotararea 307/2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Vaslui se hotarase validarea propunerii  Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Huşi, de inscriere a acestora in anexa 30 prevazuta de HG 890/2005, cu acordarea terenului din rezerva ADS Vaslui si cu privire la care se intocmise procesul-verbal de delimitare,

Obţinand astfel pentru B D M si S M cate un avantaj patrimonial (39.800 RON, respectiv 189.104 RON) -  reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri la care nu aveau dreptul, cu o valoare superioara celei a vechilor amplasamente,

Intruneşte elementele constitutive ale ale infractiunilor de de  abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, daca funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prev. de art. 132 din Legea 78/2000, raportat la art. 246 C.pen.

Activitatile de determinare a celor doua functionare sa falsifice continutul hotararilor, descrise mai sus, constituie si acte materiale ale infractiunilor de instigare la fals intelectual, savarsite in realizarea scopului urmărit prin comiterea unei infracţiuni de corupţie, prev. de art. 25 C.pen. rap. la art. 289 C.pen. rap. la art. 17 lit.c) si la art. 18 al.1 din Legea 78/2000,

De asemenea, refuzul nejustificat sa semneze procesul verbal de delimitare procesul verbal de delimitare întocmit, înregistrat la Primăria Municipiului Huşi sub numărul 21166 din data de 16.07.2007, semnat de primarul S T, de reprezentantul SC V SA Husi, L D si de reprezentantul OCI, C M, prin care a fost identificata si delimitata suprafaţa de 24,54 ha teren, in vederea reconstituirii dreptului de proprietate al cetăţenilor vizaţi de hotărârea nr. 307/2007 a Comisiei Judeţene de Fond Funciar, in conditiile in care nu exista nici un motiv legal in acest sens, nefiind atribuţia sa să găsească criterii de departajare a respectivelor persoane, ci a Comisiei Locale de Fond Funciar Huşi, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C.pen. Ca urmare si a acestui refuz, interesele legale ale cetăţenilor au fost vătămate, procedura de reconstituire a dreptului de proprietate fiind tergiversata.

Apararea formulata de inculpat, in sensul ca acea suprafata disponibila la SC V SA Huşi nu ajungea pentru reconstituirea dreptului de proprietate al tuturor persoanelor, nu poate fi primita, intrucat se puteau delimita si alte suprafete de teren, chiar afectate de investiţii. Daca terenul era liber, inculpatul nu putea refuza delimitarea sa. Stabilirea amplasamentului era atributia Comisiei locale, iar acceptarea sau respingerea sa era atributul exclusiv al solicitantului.

In privinţa laturii subiective a infractiunilor retinute in sarcina inculpatului H M, se constata faptul ca acesta a cunoscut foarte bine atat situatia juridica a celor doua suprafete de teren, cat si scopul ilicit urmarit de inculpatul M S – acela de a dobandi terenurile, inlaturand persoanele la care se referea hotararea 307/2007 a Comisiei judetene de fond funciar si „mutand” amplasamentul terenurilor in Municipiul Huşi. Astfel, cunostea faptul intocmirii procesului verbal de delimitare, pe care a refuzat sa-l semneze, îi aratase inculpatului M S terenurile libere de investitii de la SC Vidişamp SA Huşi, era tinut sa respecte legislatia fondului funciar, stiind ca era necesar ca hotararile sa fie luate de comisie si nu de catre M S, ca respectiva comisie nu putea sa valideze decat ceea ce propunea comisia locala, ca terenurile nu puteau fi predate comisiei locale Huşi, atat timp cat aceasta nu inscrisese solicitantii in anexa 30  a acestei localitati si nu ceruse, prin intermediul comisiei judetene, predarea terenului de la ADS.

Astfel, inculpatul a actionat cu scopul bine conturat de a-l ajuta pe MS sa dobandeasca terenurile de la Huşi, retinandu-se in sarcina sa intentia directa, ca forma a vinovatiei, acesta urmarind obtinerea unui avantaj pentru MS.

Reţinând vinovăţia inculpaţilor instanţa urmează a dispune condamnarea acestora.

La individualizarea sancţiunilor, instanţa se va raporta la dispoziţiile art.72 alin.1 şi art.52 Cod penal, precum şi la circumstanţele personale privitoare la persoana şi conduita fiecărui inculpat.

Inculpatul M S a ocupat funcţia de subprefect al judeţului Vaslui din anul 2005 şi până în anul 2008, în această perioadă deţinând şi calitatea de membru al Comisiei judeţene Vaslui de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Inculpatul H M a lucrat în cadrul Biroului teritorial Vaslui al Agenţiei Domeniilor Statului din anul 2000 şi a fost membru în Comisia judeţeană Vaslui de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, reprezentand Agenţia Domeniilor Statului.

Inculpatul  M S este născut la,  la data săvârşirii faptelor ocupa funcţia de subprefect al judeţului Vaslui, a efectuat stagiul militar, nu are antecedente penale.

Inculpatul H M este născut la, a avut calitatea de inginer în cadrul A.D.S. – Biroul teritorial Vaslui, nu are antecedente penale.

Faţă de cele reţinute, în considerarea pericolului concret ridicat al faptelor de corupţie şi a finalităţii preventive a sancţiunii penale stabilite prin art. 52 C. pen., instanţa apreciază că nu se impune reţinerea circumstanţelor atenuante în situaţia niciunui inculpat..

Instanţa va condamna inculpaţii la pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special şi cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei ce se va obţine prin contopire, apreciind că astfel se asigură o justă individualizare, în considerarea împrejurărilor că inculpaţii nu au mai fost condamnaţi până in prezent, ca au avut o conduita pozitiva in societate si deci prezinta posibilitati insemnate de integrare in societate si un risc infractional pentru viitor scazut.

În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa va avea în vedere considerentele menţionate anterior, astfel că raportat la natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, împrejurările cauzei, persoana fiecărui inculpat, apreciază că aceştia sunt nedemni în exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a şi lit.b) Cod penal, fiind justificată îndepărtarea lor de la activităţi ce presupun încrederea publică ori exerciţiul autorităţii.

In baza art. 86 ind. 1 alin. 2 Cod penal se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere si se va stabili un termen de încercare , îndeplinite fiind condiţiile legii

Conform art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării executarii pedepsei sub supraveghere se va suspenda si executarea pedepselor accesorii .

Pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie sa se supună următoarelor masuri de supraveghere:

-sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui, desemnat organ de supraveghere;

-sa anunţe in prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţa si orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum si întoarcerea;

-sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

-sa comunice informaţiile de natura a-i putea fi controlate mijloacele de existenta.

 Cu privire la infracţiunea abuz în serviciu contra intereselor publice, instanţa consideră că aceasta nu poate coexista cu infracţiunea abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, întrucât se discută drepturile asupra unei singure suprafeţe de teren.

 Prejudiciul ar exista fie în patrimoniul statului (A.D.S.), fie în patrimoniul celor 18 persoane, deoarece terenul aflat în administrarea A.D.S. ar fi trebuit să ajungă în patrimoniul celor 18 persoane (în ipoteza rechizitoriului). Terenurile nu pot aparţine în acelaşi timp şi proprietăţii publice si proprietăţii private a cetăţenilor, astfel încât sa se poată vorbi despre coexistenta celor două infracţiuni.

A.D.S. nu are cum sa fie prejudiciat pentru ca obligaţia acestei autorităţi consta in predarea terenurilor catre comisiile locale fără a avea atribuţii în stabilirea persoanelor care vor fi împroprietărite de comisie; altfel spus, nu interesează A.D.S. (statul) căror persoane li se vor atribui in natura terenurile pe care le-a avut in administrare, astfel ca terenurile ieşeau oricum din administrarea A.D.S.

În consecinţă, in aceste condiţii , nu poate fi reţinuta infracţiunea prav. si ped. de art. 248 Cod penal cata vreme infracţiunii ii lipseşte latura obiectiva nefiind tulburat bunul mers al unei instituţii de stat si neexistând nici un prejudiciu creat unei astfel de instituţii.

Urmează a se dispune achitarea inculpaţilor M S, H M şi P D pentru două infracţiuni infracţiunii „abuz în serviciu contra intereselor publice” prev şi ped de art. 13 ²  din Legea 78/ rap la art. 248 Cod Penal, în temeiul dis part. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit. d Cod Procedură Penală.

În latură civilă,  se constată că Statul român, prin Agentia Domeniilor Statului se constituie parte civilă cu suma de 228.904 RON, reprezentand diferenţa de valoare dintre terenurile ce reprezentau vechile amplasamente ale  terenurilor si cele asupra carora a fost recostituit nelegal dreptul de proprietate.

Partea vătămată C M s-a constituit parte civilă cu 63 000 lei reprezentând valoarea producţiei de struguri pe care ar fi obţinut-o de pe terenul la care ar fi fost îndreptăţit  şi cu o sumă între 1 euro şi 1 miliard de euro reprezentând daune morale pentru nepunere în posesie(fila 90).

Părţile vătămate D M şi R E  (fila 127 dosarul instanţei) s-au constituit părţi civile cu contravaloarea terenului  la care ar fi fost îndreptăţite şi cu suma de 5000 Euro reprezentând daune materiale şi morale, fără a le defalca . Părţile vătămate au subliniat că drumurile , telefoanele, la autorităţie statului, discuţiile şi aşteptările le-au cauzat umilinţe şi  suferinţe.

Partea vătămată P M s-a constituit parte civilă cu suma de 8000 Euro reprezentând valoarea terenului la care ar fi fost îndreptăţită şi 5000 lei euro daune morale, reprezentând prejudiciu de imagine.

Părţile vătămate A G, F M, D V au precizat că se constituie părţi civile , fără însă a cuantifica pretenţii şi a  le justifica.

Părţile vătămate S A şi S A au solicitat recuperarea suprafeţelor la care ar fi fost îndreptăţite.

Celelalte părţi vătămate nu s-au constituit părţi civile.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă promovată de ADS aceasta urmează să fie respinsă, consecinţă a considerentelor achitării inculpaţilor, întrucât nu poate fi reţinut faptul că statul ar fi fost prejudiciat prin faptele inculpaţilor. Suprafeţele respective de teren ar fi ieşit oricum din patrimoniul statului si ar fi intrat in patrimonial unor persoane fizice.

Persoanele fizice vătămate, cărora li se validase reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, neavând un drept de proprietate asupra terenului respectiv, aveau insa o vocaţie, o speranţă legitimă (in sensul art 1 protocolul 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului) sa-l dobândească, având astfel un interes legitim legat de terenurile libere de pe raza Municipiului Huşi, mai ales in conditiile in care vechile amplasamente ale autorilor lor erau in acea vreme detinute de SC V SA Huşi. De asemenea, aveau, in mod evident, un interes legitim ca procedura de reconstituire a dreptului lor de proprietate sa se desfăşoare in termenele prevăzute de lege, fara intervenţii care sa tergiverseze obţinerea drepturilor lor.

În consecinţă, instanţa va admite în parte acţiunile civile promovate de părţile civile şi va obliga la plata despăgubirilor cu titlul de daune morale , după cum urmează :

Va obliga în solidar pe inculpaţii M S, acesta în solidar cu partea responsabilă civilmente  Prefectura Vaslui,  şi H M,  acesta în solidar cu partea responsabilă civilmente  Agenţia Domeniilor Statului, să achite părţilor civile CM şi P M echivalentul în lei la data plăţii  a sumei de 5000 euro şi părţilor civile D M şi  R E echivalentul în lei la data plăţii  a sumei de 4000 euro, sume ce se datorează fiecărei părţi civile. Instanţa consideră că acţiunile inculpaţilor condamnaţi au avut ca rezultat modificarea vieţii fireşti a părţilor vătămate, dat fiind disconfortul psihic generat de incertitudinea  rezultatului demersurilor legale  efectuate, tergiversările soluţionării cererilor legitime. A fost nevoie ca părţile vătămate să consume timp şi energie pentru a obţine satisfacerea intereselor lor legitime..

Nu au fost acordate daune materiale întrucât din actele dosarului rezultă că părţile vătămate au primit sau le-au fost oferite  alte suprafeţe de teren, iar expertizele efectuate în cauză au stabilit valoarea în ansamblu a terenului acordat numiţilor B şi S , nu şi valoarea fiecărei părţi de teren ce ar fi revenit părţilor vătămate.

 Se vor respinge acţiunile civile promovate de părţile civile întrucât aceste persoane nu au precizat cu ce sume se constituie părţi civile şi ce ar reprezenta sumele respective..

Se vor anula titlurile şi pretitlurile de proprietate nr. 145337 şi 145336 emise de Comisia Judeţeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe numele S M, respectiv, B T , precum şi menţiunea „de la SC V SA Huşi” din  cuprinsul hotărârilor 664 din 6.11.2007 şi 669 din 30.11.2007 emise de Comisia Judeţeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

În temeiul disp. art. 191 Cod Procedură Penală vor fi obligaţio inculpaţii condamnaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Conform art. 192 alin 3 Cod Procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat şi care includ şi onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 300 lei, privind pe inculpatul P D, vor fi lăsate în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

 ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Condamnă pe inculpatul M S, necunoscut cu antecedente penale, la următoarele pedepse :

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii „luare de mită” prev şi ped de art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii „luare de mită” prev şi ped de art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal

- 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „instigare la fals intelectual” prev şi ped de art. 25 Cod penal rap la art. 289 Cod Penal, rap la art 17 lit. c) şi la art. 18 alin. 1  din Legea 78/2000

- 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „instigare la fals intelectual” prev şi ped de art. 25 Cod penal rap la art. 289 Cod Penal, rap la art 17 lit. c) şi la art. 18 alin. 1  din Legea 78/2000

- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „abuz în serviciu contra intereselor persoanei” prev şi ped de art. 13 ²  din Legea 78/ rap la art. 246 Cod Penal

- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „abuz în serviciu contra intereselor persoanei” prev şi ped de art. 13 ²  din Legea 78/ rap la art. 246 Cod Penal

În temeiul disp. art. 33, 34 şi 35 Cod Penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatului M S în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal pe o perioadă de 2 ani.

Pe durata executării pedepsei interzice inculpatului MS exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal, în condiţiile art. 71 Cod penal.

In baza art. 86 ind. 1 alin. 2 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere si stabileşte un termen de încercare de 6 ani.

Conform art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se va suspenda si executarea pedepsei accesorie .

Pe durata termenului de încercare, inculpatul M S trebuie sa se supună următoarelor masuri de supraveghere:

-sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui, desemnat organ de supraveghere;

-sa anunţe in prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţa si orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum si întoarcerea;

-sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

-sa comunice informaţiile de natura a-i putea fi controlate mijloacele de existenta.

Atrage atenţia inculpatului MS asupra disp. art. 86 ind. 4 Cod penal privind revocarea măsurii in cazul săvârşirii unei noi infracţiuni in cursul termenului de încercare.

În temeiul disp art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit. d Cod Procedură Penală achită pe inculpatul  M S pentru fiecare din cele două infracţiuni infracţiunii „abuz în serviciu contra intereselor publice” prev şi ped de art. 13 ²  din Legea 78/ rap la art. 248 Cod Penal, cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată

Condamnă pe inculpatul H M,  necunoscut cu antecedente penale, la următoarele pedepse :

- 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „instigare la fals intelectual” prev şi ped de art. 25 Cod penal rap la art. 289 Cod Penal, rap la art 17 lit. c) şi la art. 18 alin. 1  din Legea 78/2000

- 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „instigare la fals intelectual” prev şi ped de art. 25 Cod penal rap la art. 289 Cod Penal, rap la art 17 lit. c) şi la art. 18 alin. 1  din Legea 78/2000

- 3 (trei) închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „abuz în serviciu contra intereselor persoanei” prev şi ped de art. 13 ²  din Legea 78/ rap la art. 246 Cod Penal

- 3 (trei) închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „abuz în serviciu contra intereselor persoanei” prev şi ped de art. 13 ²  din Legea 78/ rap la art. 246 Cod Penal

- 1 an şi 6 luni închisoare  pentru săvârşirea infracţiunii „abuz în serviciu contra intereselor persoanei” prev şi ped de art. 246 Cod Penal

În temeiul disp. art. 33 şi 34 Cod Penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatului H M în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) închisoare .

Pe durata executării pedepsei interzice inculpatului H M exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal, în condiţiile art. 71 Cod penal.

In baza art. 86 ind. 1 alin. 2 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere si stabileşte un termen de încercare de 5 ani.

Conform art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se va suspenda si executarea pedepsei accesorie .

Pe durata termenului de încercare, inculpatul HM trebuie sa se supună următoarelor masuri de supraveghere:

-sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui, desemnat organ de supraveghere;

-sa anunţe in prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţa si orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum si întoarcerea;

-sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

-sa comunice informaţiile de natura a-i putea fi controlate mijloacele de existenta.

Atrage atenţia inculpatului H M asupra disp. art. 86 ind. 4 Cod penal privind revocarea măsurii in cazul săvârşirii unei noi infracţiuni in cursul termenului de încercare.

În temeiul disp art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit. d Cod Procedură Penală achită pe inculpatul  H M pentru fiecare din cele două infracţiuni infracţiunii „abuz în serviciu contra intereselor publice” prev şi ped de art. 13 ²  din Legea 78/ rap la art. 248 Cod Penal, cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată

Achită pe inculpatul P D,  necunoscut cu antecedente penale pentru fiecare din cele două infracţiuni infracţiunii „abuz în serviciu contra intereselor publice” prev şi ped de art. 13 ²  din Legea 78/ rap la art. 248 Cod Penal, cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată, în temeiul disp art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit. d Cod Procedură Penală .

În temeiul disp. art. 14, 346 Cod Procedură penală admite în parte acţiunile civile promovate de părţile civile CM, D M, R E, P M şi obligă la plata despăgubirilor cu titlul de daune morale , după cum urmează :

Obligă în solidar pe inculpaţii M S, acesta în solidar cu partea responsabilă civilmente  Prefectura Vaslui,  şi H M,  acesta în solidar cu partea responsabilă civilmente  Agenţia Domeniilor Statului, să achite părţilor civile C M şi P M echivalentul în lei la data plăţii  a sumei de 5000 euro şi părţilor civile D M şi  R E echivalentul în lei la data plăţii  a sumei de 4000 euro, sume ce se datorează fiecărei părţi civile.

 Respinge acţiunea civilă promovată de partea civilă Agenţia Domeniilor Statului.

 Respinge acţiunile civile promovate de părţile civile.

Anulează titlurile şi pretitlurile de proprietate nr. 145337 şi 145336 emise de Comisia Judeţeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe numele S M, respectiv, B T.

Anulează menţiunea „de la SC V SA Huşi” din  cuprinsul hotărârilor 664 din 6.11.2007 şi 669 din 30.11.2007 emise de Comisia Judeţeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

În temeiul disp. art. 191 Cod Procedură Penală obligă la plata cheltuielilor judiciare, după cum urmează :

- 6350 lei în sarcina inculpatului M S în solidar cu partea responsabilă civilmente  Prefectura Vaslui, din care 350 lei reprezintă onorariu apărător oficiu, avansat iniţial din fondul special al MJ

- 6350 lei în sarcina inculpatului H M în solidar cu partea responsabilă civilmente  Agenţia Domeniilor Statului, din care 350 lei reprezintă onorariu apărător oficiu, avansat iniţial din fondul special al MJ

Conform art. 192 alin 3 Cod Procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat şi care includ şi onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 300 lei, privind pe inculpatul P D, rămân în sarcina statului.

Cu drept de apel în 10 zile de la pronunţare pentru inculpaţii M S, HM şi P Dşi partea civilă CM şi de la comunicare pentru părţile lipsă.

Pronunţată în şedinţa publică din 25 iunie 2013.

Preşedinte,

Grefier,

Proces-verbal

Prin Încheierea de şedinţă din 03.07.2013, pronunţată în dosarul penal nr.1715/89/2011, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta cuprinsul Sentinţei penale nr. 144/25.06.2013 a Tribunalului Vaslui, în sensul că, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul H M, în loc de 3 (trei ) închisoare se va menţiona 3 (trei) ani închisoare. 

Grefier,

Domenii speta

Spete similare