Trafic de persoane

Dosar nr. 239/89/2012

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ Nr. 154

Şedinţa publică de la 19 Septembrie 2012

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE:

Grefier:

Ministerul Public reprezentat de procuror

din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Vaslui

Pe rol se află pronunţarea în cauza penală privind pe inculpaţii:

1.)R C, trimis în judecată în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 şi 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 678/2001, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal;

2.)A M, trimis în judecată în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 şi 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 678/2001, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal şi art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 12 septembrie 2012, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, la solicitarea apărătorului inculpatului R C pentru a depune concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru astăzi 19 septembrie 2012, când a hotărât următoarele;

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele;

Prin rechizitoriul întocmit la data de 19.12.2011 în dosarul nr. 70/D/P/2008 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Vaslui s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor R I, R C şi A M, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane în formă calificată şi continuată prev. de art. 12 pct.2 lit. a) din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal şi trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 678/2001, ambele infracţiuni aflate în concurs real conform art. 33 alin. 1 lit. a) Cod penal.

Pentru inculpatul A M s-a reţinut în plus şi starea de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal  în care s-au săvârşit faptele întrucât prin sentinţa penală nr. 1606 din 02.06.2006 a Judecătoriei Vaslui, a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Prin sentinţa penală nr. 19 din 25 ianuarie 2012 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.1, alin. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul R I la pedeapsa de la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal.

Prin aceeaşi sentinţă penală s-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii R C şi A M, formându-se, la data de 25.01.2012, un nou dosar înregistrat la Tribunalul Vaslui sub nr. 239/89/2012.

În fapt în perioada septembrie 2007-mai 2009 inculpatul A M care are domiciliul stabil în …a recrutat, mai multe persoane din oraşul N şi din zonele limitrofe cărora le-a prezentat o situaţie nereală în ceea ce priveşte asigurarea unui loc de muncă în Spania, bine plătit, cazare, masă, transportul fiind de asemenea asigurate, scopul urmărit fiind acela de a obţine un profit. Inculpatul A M avea o înţelegere prealabilă cu inculpaţii R C şi R I în ceea ce priveşte găsirea unor persoane care doreau să-şi găsească un loc de muncă în străinătate. Persoanele vătămate au fost transportate în Spania de către inculpatul A M, şi acolo predate sau mai bine spus vândute de A M care primea câte o sumă de bani pentru fiecare persoană pe care o recruta şi o transporta în Spania şi pe care apoi o preda învinuiţilor R C şi R I care le exploatau prin muncă.

 Inculpaţii R C şi A M nu au fost interogaţi întrucât aceştia nu s-au prezentat la instanţă.

Părţile vătămate s-au prezentat în instanţă şi au precizat că se constituie părţi civile în cauză cu sumele arătate în declaraţiile date la urmărirea penală.

Inculpatul R C a trimis la instanţă un memoriu prin care a arătat că lucrează în Spania cu contract de muncă şi că a fost rugat de A M să îl găzduiască o vreme împreună cu rude de-ale lui însă nu cunoaşte unde au lucrat persoanele respective, nu a exploatat pe nimeni prin muncă şi nu a exercitat violenţe asupra niciunei persoane. La cererea inculpatului R C  a fost admisă proba cu audierea părţilor vătămate.

Au fost audiaţii……... Părţile vătămate au relatat că au fost contactate de inculpatul A M şi transportate în Spania pentru a lucra în agricultură unde au fost cazaţi de inculpatul R C care îi transporta în fiecare zi la locul de muncă, contravaloarea serviciilor fiind încasată de acesta. 

Părţile vătămate l-au recunoscut pe inculpatul R C după fotografie şi au precizat că el este persoana care i-a cazat, i-a adus la locul de muncă, încasând de la patronii spanioli sumele acordate pentru munca depusă.

Au fost audiaţi martorii din lucrări, martori care au confirmat faptul că inculpatul A M a recrutat mai multe persoane pentru a merge la muncă în Spania, promiţându-le că vor avea condiţii bune de muncă şi că vor câştiga sume importante de bani din munca astfel prestată.

Partea vătămată Z I a depus la dosar un memoriu prin care a solicitat a se lua act că şi el a fost exploatat prin muncă în Spania şi că nu a fost citat. Memoriul a fost pus în discuţie la termenul din data de 13 iunie 2012 când s-a apreciat că în cuprinsul actului de sesizare a instanţei este descris şi faptul de recrutare a lui Z I care însă din eroare, în dispozitivul rechizitoriului nu a fost trecut ca parte vătămată. Acesta a fost inclus ca parte vătămată şi parte civilă în cauză având în vedere faptul că aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de 1620 euro reprezentând contravaloarea a 27 zile de muncă şi care nu i-au fost achitate de către inculpatul R C.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele;

Activitatea infracţională s-a desfăşurat în două etape şi anume un prim act material a avut loc în luna septembrie 2007 când inculpatul A M a recrutat pe numiţii ….pe care i-a transportat în Spania şi au fost predaţi şi exploataţi prin muncă de către R I. Un al doilea act material a avut loc în luna mai 2008 când au fost recrutaţi şi transportaţi în Spania de către inculpatul AM părţile vătămate…..

Şi în anul 2009 inculpatul A Mn, la revenirea în ţară, a încercat să mai recruteze alte persoane, scopul urmărit fiind acelaşi.

Inculpatul A M încă din anul 2005 lucrează în Spania iar în anul 2007 i-a cunoscut pe fraţii R C, R I, R G, cu care a şi o locuit o vreme în acelaşi imobil.

În luna septembrie 2007, la revenirea din Spania, în România, inculpatul A M a început să caute persoane care nu aveau loc de muncă, aveau probleme financiare şi cărora le-a promis că le poate asigura un loc de muncă în agricultură, transportul, cazarea şi masa fiind asigurate, în schimbul unui comision ce urma a fi plătit de către aceştia în sumă de 1000 euro.

Inculpatul A M, personal, s-a deplasat la locuinţele părţilor vătămate pe care le-a convins că oferta sa de locuri de muncă este serioasă. Astfel au fost recrutaţi în luna septembrie 2007 părţile vătămate …. Înţelegerea era ca după încasarea primului salariu, A M să primească acel comision de la fiecare dintre părţile vătămate.

Victima B V a declarat în timpul urmăririi penale că inculpatul AM i-a spus că „are relaţii cu nişte patroni spanioli care au nevoie de oameni la munca în agricultură, plătesc circa 70 euro pe zi...insă daca vreau să merg la muncă trebuie să plătesc un comision de 1000 euro, bani care îmi vor fi reţinuţi din salariu, iar în acest sens prima lună voi lucra gratuit.”

Toate victimele recrutate de către inculpat aveau probleme financiare, în sensul că nu obţineau nici un venit în ţară, locuiau în case ce nu erau racordate la reţeaua de electricitate, unii dintre ei aveau condiţii improprii de locuit. Victima M N a relatat că locuia cu soţia şi cu cei 4 copii minori într-o casă cu două camere.

Încrederea victimelor în inculpatul A M a fost sporită şi de faptul că acesta mergea pe anumite perioade de timp în Spania, situaţie care a fost determinantă în luarea hotărârii victimelor de a-l însoţi pe acesta în străinătate, presupunerea fiind că acesta avea posibilitatea de a găsi locuri de muncă.

Astfel, la o perioadă scurtă de timp de la discuţiile pe care inculpatul le-a avut cu părţile vătămate, cu un mijloc de transport care a venit special în oraşul N la comanda lui AM, fapt recunoscut de către acesta din urmă cu ocazia declaraţiei date în cursul urmăririi penale.

Toate părţile vătămate conform înţelegerii s-au întâlnit în ziua plecării în sat, la locuinţa inculpatului A M de unde au plecat spre Spania cu un microbuz ce fusese comandat de către inculpat. Inculpatul A M a fost cel care a comandat mijlocul de transport şi a însoţit victimele până în Spania în localitatea Rueda situată în apropierea localităţii Medina Del Campo. În această localitate victimele au fost aşteptate de către inculpatul R I acesta fiind persoana care a plătit şoferului contravaloarea transportului victimelor în Spania.

Când au ajuns la imobilul unde urmau să fie cazate, părţile vătămate au constatat că cele promise de către inculpatul A M la plecarea din România, cu privire la condiţiile de cazare, nu erau reale. Astfel părţile vătămate au fost cazate într-un imobil insuficient pentru a fi cazate 20 persoane şi au fost puse să doarmă pe jos. Partea vătămată M N a declarat că dormeau într-o casă cu saltele aşezate pe sol, pe holuri sau afară.

Partea vătămată B V a declarat că atât la locul de cazare cât şi în timpul cât munceau erau supravegheaţi de către R I, R C şi A M. Şi partea vătămată S C a relatat în cursul urmăririi penale că în timpul liber erau supravegheaţi pentru a nu pleca şi pentru a nu discuta cu poliţia şi, de fiecare dată când mergeau să-şi cumpere alimente, erau însoţiţi de un membru al familiei R dar, de cele mai multe ori, de A M.

Deoarece nu mai suportau condiţiile în care erau cazaţi şi cele în care munceau, dar şi faptul că nu primeau nicio sumă de bani pentru munca prestată, părţile vătămate au început să se revolte şi chiar, la un moment dat, s-a iscat un scandal datorită condiţiilor în care locuiau între aceştia şi R I şi A M, fapt pentru care la faţa locului au sosit organele de poliţie spaniole.

Pentru a nu le fi descoperită de către autorităţile spaniole activitatea infracţională, inculpaţii, a doua zi după incident, i-au trimis în ţară pe ….

Faptul că inculpatul A M a avut o înţelegere anterioară cu numitul R I a fost demonstrat şi de verificările efectuate în baza de date ale BRD privind tranzacţiile derulate prin sistemul Western Union, care a demonstrat că R I i-a trimis lui A M la data de 24.09.2007 suma de 281,76 USD, înainte de a pleca în Spania cu părţile vătămate.

Deşi cunoştea condiţiile improprii de cazare, masă precum şi condiţiile de muncă, inculpatul A M când s-a reîntors în ţară în primăvara anului 2008, a început din nou să recruteze persoane sub promisiunea falsă a unui loc de muncă bine plătit, cazare şi masă gratuite, în condiţii bune. Inculpatul A M căuta persoane cu acelaşi profil ca cele recrutate anterior, în sensul că erau uşor influenţabile datorită situaţiei în care se aflau şi anume nu aveau locuri de muncă, aveau o situaţie materială precară, doreau să-şi găsească un loc de muncă pentru a obţine venituri. Sub aceste promisiuni, inculpatul A M, în luna mai 2008, i-a recrutat pe numiţii P L V, care la acel moment avea vârsta de 17 ani, M C S, B I şi C I I.

Activitatea de recrutare a inculpatului a fost bine evidenţiată de către partea vătămată P L V, parte vătămată care în acea perioadă era minoră şi care, pentru a putea părăsi ţara, avea nevoie de o împuternicire din partea părinţilor cum că erau de acord să plece. Despre acest fapt avea cunoştinţă şi inculpatul însă l-a asigurat pe minor că nu va fi nicio problemă la punctul de trecere al frontierei de stat, în sensul că vor trece fără a fi nevoie de procură. De asemenea, inculpatul cunoştea că minorul se afla în întreţinerea bunicii sale, martora P R, care nu era de acord ca nepotul său să plece la muncă în Spania.

Inculpatul A M le-a promis părţilor vătămate că locurile de muncă vor fi bine plătite, pentru fiecare zi de muncă vor primi 50 euro, iar transportul, cazarea şi masa vor fi gratuite. În schimbul acestor servicii pe care le oferea inculpatul acesta trebuia să primească de la fiecare parte vătămată suma de 1.000, cu titlu de comision. Încrederea în spusele inculpatul a fost sporită şi de faptul că acesta le-a precizat părţilor vătămate că nu este la primul transport de persoane în Spania, deşi cunoştea nemulţumirea primelor persoane recrutate şi transportate în Spania, cu privire la faptul că cele promise în ţară nu corespundeau realităţii.

Toate părţile vătămate recrutate de către inculpatul A M aveau aproape aceeaşi situaţie materială precară, nu aveau locuinţe sau locuri de muncă şi promisiune acestuia le-au determinat să aibă încredere în inculpat şi să accepte să plece în Spania. Astfel, însoţite de către inculpatul A M, părţile vătămate,  la data de 23.05.2011 au plecat din N spre B, iar de aici au plecat cu un microbuz cu destinaţia Spania. Inculpatul A M, prin mijloace nelegale a reuşit să îl scoată din ţară pe minorul PL V.

De această dată, părţile vătămate au fost preluat în Spania de către fratele numitului R I, respectiv de inculpatul RC. După ce părţile vătămate au fost predate inculpatului R C, inculpatul A M s-a cazat într-un alt imobil, separat de acesta. Părţile vătămate au fost cazate într-un imobil locuit de inculpatul R C, care i-a deposedat de documentele de identitate şi le-a adus la cunoştinţă că urmează să presteze munci în folosul său pentru a-i plăti şi comisionul de 1.000 euro, comision datorat pentru faptul că au fost transportaţi în Spania şi  li s-a asigurat un loc de muncă. Încă din momentul în care au văzut condiţiile de cazare, părţile vătămate i-au reproşat inculpatului A M că le-a prezentat o situaţie nereală la plecarea din ţară şi i-a indus în eroare cu privire la condiţiile de cazare, masă, precum şi cele de muncă.

Atât comportamentul inculpaţilor R C şi A M, cât şi condiţiile de cazarea pe care le-au găsit în Spania, au ajutat părţile vătămate să înţeleagă că, de fapt, inculpatul A M „i-a vândut” coinculpatului R C. A doua zi după ce au ajuns în Spania, părţile vătămate au fost transportate la diferite plantaţii aparţinând cetăţenilor spanioli, inculpatul R C fiind cel care le-a asigurat transportul dar şi cel care îi supraveghea în timp ce aceştia munceau. În cazul în care părţile vătămate îşi exprimau nemulţumirea, R C îi ameninţa şi chiar pe unii dintre ei i-a lovit.

Sumele de bani pe care le plăteau cetăţenii spanioli pentru munca prestată de părţile vătămate erau încasate de către R C la sfârşitul fiecărei zile de muncă, bani care nu ajungeau şi la părţile vătămate, motivat de faptul că aceştia trebuiau să-şi plătească datoria. După circa o lună de muncă în folosul inculpatului R C, partea vătămată M C S, speriat de ameninţările inculpatului, a reuşit să fugă şi să se reîntoarcă în ţară. Celelalte părţi vătămate au muncit în folosul lui R C fără să primească nicio sumă de bani între 1 şi 5 luni, timp în care au locuit în condiţii mizere, erau supravegheaţi permanent, nefiind lăsaţi să ia contact cu alte persoane sau cu membrii familiei.

Martora PR, bunica părţii vătămate P L V a declarat că era sunată mereu de către nepot, în general noaptea şi se ruga să meargă să reclame la poliţie şi să întreprindă demersuri pentru a-l aduce în ţară, relatându-i că este ameninţat cu moartea, fiindu-i teamă de inculpaţi.

Într-una din zile, P L V a reuşit să intre în posesia actului său de identitate şi să fugă din locuinţa în care locuia şi s-a prezentat la sediul Consulatului General al României din Sevilla, unde a sesizat faptul că a fost recrutat în ţară de către A M care l-a indus în eroare cu privire la găsirea unui loc de muncă şi că a fost exploatat de către coinculpatul R C. În acest sens, autorităţile spaniole au confirmat existenţa unei sesizări formulată de către P L V, cu precizarea că mai existau sesizări împotriva celor doi inculpaţi, cu privire la fapte de acelaşi gen.

Părţile vătămate au reuşit să se întoarcă în ţară, pe rând, imediat ce fiecare a reuşit să scape de sub supravegherea inculpaţilor R C şi AM.

Inculpaţii au recunoscut prezenţa părţilor vătămate în Spania, precum şi celelalte aspecte legate de transport, cazare, însă nu au confirmat nemulţumirea acestora cu privire la condiţiile de cazare, de muncă, dar nici faptul că i-au determinat, prin ameninţare şi constrângere fizică, să muncească în folosul lor.

În luna mai 2009, al reîntoarcerea în ţară, inculpatul A M a încercat să recruteze alte persoane de pe raza judeţului Vaslui, scopul urmărit fiind acelaşi, de a le exploata prin muncă, astfel fiind identificaţi martorii, cărora inculpatul A M le-a promis un loc de muncă în Spania şi aceleaşi condiţii precum  cele menţionate anterior, însă aceştia au refuzat întrucât aflaseră condiţiile reale de cazare, masă şi muncă, dar şi faptul că nu ar fi primit nicio sumă de bani corespunzătoare muncii prestare.

Este evident că inculpaţii au desfăşurat o activitate conjugată de recrutare a victimelor cărora li s-a prezentat în mod insistent şi mincinos o altă situaţie privind condiţiile de transport, muncă, remuneraţie şi cazare decât cea pe care urmau să o găsească în Spania. Modul în care victimele au fost forţate să muncească în Spania constituie o formă de exploatare a muncii lor. Trebuie avut în vedere atunci când se face această apreciere faptul că toţi cei care au fost duşi la muncă în Spania nu cunoşteau ţara, limba, nu se puteau descurca singuri în această ţară, nu aveau bani sau alte mijloace care să le asigure independenţa faţă de cei care i-au preluat şi i-au folosit la muncă. Împotriva lor s-a folosit violenţa fizică şi ameninţarea. Cei care îi foloseau la muncă erau înarmaţi şi foloseau adesea forţa pentru a-i determina să meargă la muncă. Condiţiile de cazare erau subumane, victimele fiind obligate să locuiască mai multe persoane, în camere dotate doar cu paturi care aveau numai saltele, fără lenjerie. Pentru hrană li s-au asigurat sume minime, care le permiteau doar să îşi cumpere, la câteva zile, numai strictul necesar traiului. Nu li s-au încheiat contracte de muncă, fiind nevoite deseori să se ascundă atunci când autorităţile spaniole făceau controale în zonele respective. Programul de lucru depăşea cu mult orice program normal, victimele fiind nevoite să lucreze zilnic, cel puţin 10 ore şi lucrau inclusiv sâmbăta şi duminica. Pentru munca prestată nu au fost plătite. Încercările unora dintre părţile vătămate de a obţine plata muncii lor sau de a pleca de pe plantaţiile respective au fost întâmpinate cu ameninţări şi violenţe exercitate de inculpatul R C şi persoanele apropiate acestuia. Inculpatul A M cunoştea situaţia în care părţile vătămate urmau să lucreze, însă le-a înşelat pe acestea atunci când le-a recrutat şi a beneficiat de un comision din partea inculpatului R C şi a celor din zona lui de influenţă, beneficiind de un tratament preferenţial faţă de părţile vătămate.

Inculpatul R C a cunoscut situaţia părţilor vătămate, inclusiv faptul că partea vătămată PLV era minor, având în vedere faptul că actele de identitate ale părţilor vătămate au fost oprite şi păstrate de către inculpat pe perioada prestării muncii forţate.

Faptele inculpaţilor AM şi R C de a recruta si transporta victimele arătate mai sus in Spania, in vederea exploatării prin munca, prin inducerea în eroare a acestora cu privire la condiţiile de muncă, salarizare, sănătate si securitate, activitate prin care s-au încălcat drepturile si libertăţile fundamentale ale persoanei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 şi 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 678/2001, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal. În sarcina inculpatului A M se vor reţine şi dispoziţiile art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal privind săvârşirea faptelor în stare de recidivă postcondamnatorie.

Pentru infracţiunile săvârşite inculpaţilor li se va stabili câte o pedeapsă la care vor fi avute în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, contribuţia efectivă a fiecărui inculpat la derularea activităţii infracţionale, datele privind persoana inculpaţilor şi atitudinea acestora în timpul procesului penal, în sensul că aceştia s-au sustras de la judecată, existând indicii că intenţionează să se sustragă şi de la executarea pedepselor.

Li se va aplica inculpaţilor şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal. Este evident că natura şi gravitatea faptelor comise îi fac pe inculpaţi nedemni de a fi aleşi în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi a de ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul A M, întrucât acesta a comis faptele ce fac obiectul prezentei cauze înainte de împlinirea termenului de încercare a pedepsei de 1 an aplicată prin sentinţa penală nr. 1606 din 02.06.2006 a Judecătoriei Vaslui, în baza art. 83 Cod penal se va revoca suspendarea condiţionată pentru această pedeapsă, ce va fi cumulată cu pedepsele aplicate în prezenta cauză.

Dată fiind modalitatea de săvârşire a faptelor, rezultatul produs şi atitudinea inculpaţilor în timpul procesului penal, tribunalul apreciază că singura modalitate de executare a pedepselor aplicate, care poate asigura realizarea scopului acestora este executarea în regim de detenţie.

Pe durata executării pedepselor li se va interzice inculpaţilor AM şi R C exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal  în condiţiile art. 71 Cod penal.

În baza art. 88 alin. 1 Cod penal se va deduce din pedeapsa stabilită inculpatul A M durata reţinerii de 24 ore din ziua de 06.10.2009.

În acest context, tribunalul apreciază că victimele au suferit atât un prejudiciu moral cât şi material şi pretenţiile acestora sunt justificate. Prejudiciul moral constă în suferinţele cauzate părţilor vătămate care au fost obligate să presteze o muncă nenormată, neplătită şi în condiţii de stres deosebit fiind într-un mediu în care nu cunoşteau limba, nu aveau mijloace materiale şi financiare şi erau, de asemenea, lipsite de posibilitatea de a comunica cu cei de acasă.

 În baza art. 346 raportat la art. 14 Cod procedură penală  se vor admite acţiunile civile formulate în cadrul procesului penal de părţile civile . Va fi obligat inculpatul A M, în solidar cu persoana condamnată R I să achite părţilor civile ND suma de 6.000 euro cu titlu de daune materiale şi 4.000 euro cu titlu de daune morale, D G, suma de 10.000 euro cu titlu de daune materiale, N A, suma de 3.000 euro cu titlu de daune materiale, M N, suma de 2.000 euro cu titlu de daune materiale, SC, suma de 2.500 euro daune materiale, B V, suma de 700 euro cu titlu de daune materiale, T M O suma de 2.500 euro cu titlu de daune materiale, O V suma de 6.000 euro cu titlu de daune materiale şi suma de 500 euro cu titlu de daune morale, sume calculate în lei, având în vedere cursul BNR la data plăţii.

Va fi obligat inculpatul AM, în solidar cu inculpatul R C să plătească părţilor civile P L V suma de 6.000 euro cu titlu de daune materiale, M C S suma de 750 euro cu titlu de daune materiale, B I suma de 2.500 euro cu titlu de daune materiale, C I I suma de 6.000 euro cu titlu de daune materiale şi Z I suma de 1.620 euro cu titlu de daune materiale, sume calculate în lei, având în vedere cursul BNR la data plăţii.

Suma de 753 euro indisponibilizată prin ordonanţa procurorului din 7 octombrie 2009 şi consemnată la CEC Bank - Sucursala Vaslui, cu recipisa de consemnare nr. 388019/1 din 08.10.2009 urmează să fie folosită pentru despăgubirea părţilor civile din prezenta cauză.

În baza art. 191 Cod procedură penală vor fi obligaţi inculpaţii R C şi AM la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Condamnă inculpaţii:

-A M, fiul lui la următoarele pedepse:

-8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal;

-10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1, 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal, ambele infracţiuni cu aplicarea art. 33 alin. 1 lit. a) Cod penal.

În baza art. 83 Cod penal revocă suspendarea condiţionată pentru pedeapsa de 1 an închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 1606 din 02.06.2006 a Judecătoriei Vaslui, pe care o cumulează cu pedepsele de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal  şi 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal, rezultând două pedepse de 9 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal  şi 11 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal.

În  baza art. 33 alin. 1 lit. a), art. 34 şi art. 35 alin. 3 Cod penal contopeşte cele două rezultante în pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal, pe care inculpatul o va executa.

-R C, fiul lui, la următoarele pedepse:

-8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;

-9 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1, 2 din Legea nr. 678/2001, ambele infracţiuni cu aplicarea art. 33 alin. 1 lit. a) Cod penal.

În  baza art. 33 alin. 1 lit. a), art. 34 şi art. 35 alin. 3 Cod penal contopeşte cele două pedepse în pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal, pe care inculpatul o va executa.

Pe durata executării pedepselor interzice inculpaţilor drepturile prev. de art.  64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal în condiţiile art. 71 Cod penal.

În baza art. 88 alin. 1 Cod penal deduce din pedeapsa stabilită inculpatul Afloarei Marian durata reţinerii de 24 ore din ziua de 06.10.2009.

 În baza art. 346 raportat la art. 14 Cod procedură penală admite acţiunile civile formulate în cadrul procesului penal de părţile civile. Obligă inculpatul A M, în solidar cu persoana condamnată R I să achite părţilor civile N D suma de 6.000 euro cu titlu de daune materiale şi 4.000 euro cu titlu de daune morale, D G, suma de 10.000 euro cu titlu de daune materiale, N A, suma de 3.000 euro cu titlu de daune materiale, M N, suma de 2.000 euro cu titlu de daune materiale, S C, suma de 2.500 euro daune materiale, B V, suma de 700 euro cu titlu de daune materiale, T M O suma de 2.500 euro cu titlu de daune materiale, O V suma de 6.000 euro cu titlu de daune materiale şi suma de 500 euro cu titlu de daune morale, sume calculate în lei, având în vedere cursul BNR la data plăţii.

Obligă inculpatul A M, în solidar cu inculpatul R C să plătească părţilor civile P L V suma de 6.000 euro cu titlu de daune materiale, MC S suma de 750 euro cu titlu de daune materiale, B I suma de 2.500 euro cu titlu de daune materiale, C I I suma de 6.000 euro cu titlu de daune materiale şi Z I suma de 1.620 euro cu titlu de daune materiale, sume calculate în lei, având în vedere cursul BNR la data plăţii.

Suma de 753 euro indisponibilizată prin ordonanţa procurorului din 7 octombrie 2009 şi consemnată la CEC Bank - Sucursala Vaslui, cu recipisa de consemnare nr. 388019/1 din 08.10.2009 urmează să fie folosită pentru despăgubirea părţilor civile din prezenta cauză.

Obligă inculpatul AM la plata sumei de 8.000 lei şi R C la plata sumei de 7.500 lei cheltuieli judiciare din care suma de 2.250 lei reprezentând onorarii pentru apărători din oficiu asiguraţi părţilor civile şi inculpatului A M la judecată va fi avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 septembrie 2012.

PREŞEDINTE,GREFIER,

Domenii speta

Spete similare