Recurs masuri preventive

Decizie 63/R din 22.01.2010


Decizia penala  nr. 63/R

Recurs masuri preventive.

Persistenta motivelor plauzibile de a banui persoana arestata de comiterea unei infractiuni este o conditie sine qua non de regularitate a mentinerii in detentie a unei peroane. Dupa un anumit timp, existenta acestor motive plauzibile nu mai este suficienta pentru a justifica detentia preventiva ci este necesar ca instanta sesizata cu judecata cauzei in fond verificand legalitatea si temeinicia acestei masuri sa cerceteze daca celelalte motive suplimentare, avute in vedere la momentul arestarii, subzista in continuare.

 Deliberand asupra recursului penal de fata retine urmatoarele:

Prin Incheierea Sedinta Camerei de Consiliu din data de 21.01.2010,pronuntata in dosar penal nr.1579/197/2009, Judecatoria B., in baza art.139 al.1 Cod procedura penala a dispus  inlocuirea masurii  arestarii preventive a inculpatilor MID, MI, ORM, MBF, SI, MC si GA  cu masura prevazuta de art. 145 Cod procedura penala, constand in obligatia de a nu parasi localitatea de domiciliu, respectiv municipiul S. decat cu acordul instantei de judecata, iar in baza art. 145 al. 1/1, al. 1/2 Cod procedura penala pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, inculpatii fiind obligati sa respecte urmatoarele:- sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori sunt chemati; sa se prezinte la organul de politie, respectiv Politia municipiului S. conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori sunt chemati; sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura; sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arme, sa nu i-a legatura unul cu celalalt.

 A atras atentia inculpatilor ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii sau a obligatiilor care le revin, se va lua fata de acestia masura arestarii preventive.

Intrucat temeiurile care au stat la baza arestarii preventive nu au incetat sa existe instanta a respinge cererile de revocarea a masurii arestarii preventive formulate de aparatorii inculpatilor.

Pentru a pronunta aceasta solutie judecatoria a retinut urmatoarele

 Analizand, n baza dispozitiilor art. 300/1 Cod procedura penala, legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive privind pe  inculpatii MID, MI, MBF, SI, MC, ORM si GA,instanta a retinut ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria B. din data de 19 .01.2010, inregistrat la aceasta instanta sub dosar nr.  1579/197/2010, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a  inculpatilor MID pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev de art 208 alin1, 209 alin1 lit a , g si i alin 4 Cod penal  cu aplicarea art 37 lit b Cod penal, MI pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev de art 208 alin1,209 alin1 lit a,g si i alin 4 Cod penal, MBF pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev de art 208 alin1, 209 alin1 lit a, g si i alin 4 Cod penal, SI pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev de art 208 alin 1, 209 alin1 lit a, g si i alin 4 Cod penal, MC pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev de art 208 alin1, 209 alin1 lit a,g si i alin 4 Cod penal  cu aplicarea art 37 lit b Cod penal, ORM pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev de art 208 alin1, 209 alin1 lit a,g si i alin 4 Cod penal si folosire fara drept a unui instrument de plata electronic prev de art 27 alin1 din Legea nr 365/2002 cu aplic art 33 lit a Cod penal si GA pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev de art 208 alin1, 209 alin1 lit a,g si i alin 4 Cod penal si folosire fara drept a unui instrument de plata electronic prev de art 27 alin1 din Legea nr 365/2002 cu aplic art 33 lit a Cod penal.

 Ca starea de fapt s-a retinut ca, in noaptea de 21/22.11.2008 , in jurul orelor 23,00,inculpatii MID,MI,MBF,SI,MC,ORM si GA au patruns  in sediul SC BI SRL, situat in municipiul Sacele, str ….., de unde au  sustras  casa de bani aflata in sediul societatii. Tot prin actul de sesizare s-a retinut in sarcina inculpatilor GA si ORM ca in aceea noapte, dupa ce au sustras impreuna cu ceilalti inculpati casa de bani din incinta SC BI SRL, au utilizat fara drept un card gasit in interiorul casei de bani  sustrase.

Prin incheierea nr.141/25.11.2009 a Judecatoriei B. s-a dispus in baza art.148 lit. d si f Cod procedura penala arestarea preventiva a inculpatilor MID, ORM, MI, iar in baza art.148 lit. f Cod procedura penala a inculpatului GA, pe o durata de 30 zile, incepand cu data de 25.11.2009 si pana la 23.12.2009 inclusiv.

 Prin incheierea nr.144/27.11.2009 a Judecatoriei B. s-a dispus in baza art.148 lit.f Cod procedura penala arestarea preventiva a inculpatului SI pe o durata de 30 zile, pana la data de 26.12.2009 inclusiv.

 Prin incheierea nr.148/03.12.2009 a Judecatoriei B. s-a dispus in baza art.148 lit.f Cod procedura penala arestarea preventiva a inculpatului MBF pe o durata de 30 zile, pana la data de 01.01.2010 inclusiv.

 Prin incheierea nr.133/R/07.12.2009 a Judecatoriei B. s-a dispus in baza art.148 lit. f Cod procedura penala arestarea preventiva a inculpatului MC pe o durata de 30 zile, pana la data de 05.01.2010 inclusiv.

 Prin incheierea  din data de 22.12.2009 in baza art.159 Cod procedura penala raportat la art.155 Cod procedura penala si art.148 lit. d si f Cod procedura penala s-a prelungit masura arestarii preventive a inculpatilor:

* MID detinut in Arestul IPJ B. in baza mandatului de arestare preventiva nr.147/25.11.2009 emis de Judecatoria B.

* MI, detinut in Arestul IPJ B. in baza mandatului de arestare preventiva nr. 148/25.11.2009 emis de Judecatoria B.

* ORM, detinut in Arestul IPJ B. in baza mandatului de arestare preventiva nr. 149/25.11.2009 emis de Judecatoria B. pe o perioada de 30 de zile cu incepere de la data de 24.12.2009 pana la 22.01.2010 inclusiv

In baza art.159 Cod procedura penala raportat la art.155 Cod procedura penala si art.148 lit.f Cod procedura penala, s-a prelungit  masura arestarii preventive a inculpatului:

* GA, detinut in Arestul IPJ B. in baza mandatului de arestare preventiva nr. 150/25.11.2009 emis de Judecatoria B. pe o perioada de 30 de zile cu incepere de la data de 24.12.2009 pana la 22.01.2010 inclusiv

 In baza art.159 Cod procedura penala raportat la art.155 Cod procedura penala si art.148 lit.f Cod procedura penala s-a prelungit masura arestarii preventive a inculpatului:

* SI detinut in arestul I.P.J. B. in baza mandatului de arestare preventiva nr.153/27.11.2009 emis de Judecatoria B. pe o perioada de 30 de zile cu incepere de la data de 27.12.2009 pana la 25.01.2010 inclusiv

In baza art.159 Cod procedura penala raportat la art.155 Cod procedura penala si art.148 lit.f Cod procedura penala, s-a  prelungit masura arestarii preventive a inculpatului

* MBF detinut in arestul I.P.J. B. in baza mandatului de arestare preventiva nr.156/03.12.2009 emis de Judecatoria B. pe o perioada de 30 de zile cu incepere de la data de 02.01.2010 pana la 31.01.2010 inclusiv

In baza art.159 Cod procedura penala raportat la art.155 Cod procedura penala si art.148 lit. f Cod procedura penala s-a prelungit masura arestarii preventive a inculpatului:

* MC detinut in Arestul IPJ B. in baza mandatului de arestare preventiva nr.18/R/07.12.2009 emis de Tribunalul B. pe o perioada de 30 de zile cu incepere de la data de 06.01.2010 pana la 04.02.2010 inclusiv.

La momentul dispunerii si apoi al prelungirii masurii arestarii preventive, s-a apreciat de catre instanta ca sunt indeplinite conditiile legale, existand indicii temeinice in sensul art. 143 Cod procedura penala din care reiese savarsirea de catre inculpati a faptelor pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale si punerea in miscare a actiunii penale. 

Instanta a apreciat ca sunt indeplinite conditiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedura penala avand in vedere ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de furt este inchisoarea mai mare de 4 ani si inculpatii  prezinta pericol concret pentru ordinea publica raportat la natura infractiunii de furt precum si la circumstantele personale ale acestora  care au avut o atitudine nesincera pe parcursul  urmaririi penale.

De asemenea, instanta a apreciat ca  fata de inculpatii MID, MI, ORM sunt indeplinite conditiile prev. de art. 148 lit.d Cod procedura penala avand in vedere savarsirea unei noi infractiuni dupa punerea in miscare a actiunii penale pentru o alta infractiune.

 Analizand legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive, conform art. 300 ind. 1 al. 1 Cod procedura penala, instanta a constatat ca in mod intemeiat s-a retinut existenta unor date si indicii temeinice in sensul dispozitiilor art. 143 Cod procedura penala, ca o conditie prealabila pentru a justifica arestarea preventiva a unei persoane si, totodata, ca o garantie impotriva unei privari arbitrare de libertate. Astfel, conform interpretarii date art. 5 par. 1 lit. c. din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Curtea a considerat ca existenta unor motive verosimile de a banui ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala presupune  fapte sau informatii de natura a convinge un observator obiectiv ca persoana in cauza a  putut comite infractiunea pentru care este arestata (CEDH, 30 august 1990, Fox, Campbell et Hartley, c./ Royaume- Uni). De asemenea, art. 68/1 Cod procedura penala, referindu-se la indiciile temeinice, arata ca pot fi retinute in situatia in care „din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana a savarsit fapta”.

Instanta constata ca aceste indicii astfel cum au fost retinute la momentul luarii arestarii preventive si prelungiri arestarii- raport informativ (f.73 d.u.p.),depozitia martorului “ Costel “,procesul verbal intocmit de organele de cercetare penala ( f.77 d.u.p. ), raportul de Constatare Tehnico –stiintifica  nr 1067313/16.10.2009, procesele verbale intocmite de organele de cercetare penala (f. 78-82 d.u.p. ), exista in continuare .

Raportat la acestea, instanta considera ca indiciile la care face referire art. 143 Cod procedura penala subzista, neintervenind nici o modificare cu privire la acest aspect.

 Cu referire la conditiile impuse de art. 148 Cod procedura penala  pentru a se putea lua masura arestarii preventive, instanta apreciaza ca acestea au existat la momentul dispunerii acesteia.

 Astfel inculpatilor  MID, MI, MBF, SI si MC sunt cercetati pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev de art 208 alin1, 209 alin1 lit a , g si i alin 4 Cod penal,iar inculpatii ORM si GA sunt cercetati pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev de art 208 alin1 , 209 alin1 lit a , g si i alin 4 Cod penal si folosire  fara drept a unui instrument de plata electronic prev de art 27 alin1 din Legea nr 365/2002 cu aplic art 33 lit a C.p infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani.

 In ceea ce priveste pericolul concret pe care l-ar putea reprezenta lasarea in libertate a inculpatilor , instanta considera ca, in mod intemeiat, s-au avut in vedere, la momentul arestarii preventive, circumstantele personale si gradul de pericol social al faptei.

 De asemenea, instanta a apreciat ca, fata de inculpatii MID, MI, ORM sunt indeplinite conditiile prev. de art. 148 lit.d Cod procedura penala avand in vedere savarsirea unei noi infractiuni dupa punerea in miscare a actiunii penale pentru o alta infractiune. 

La acest termen de judecata , procedand la verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive a inculpatilor, instanta apreciaza ca la momentul in care aceasta a fost dispusa si raportat la probele administrate pana in acel moment, existau temeiuri care sa impuna privarea de libertate a  acestora. Insa, instanta apreciaza ca aceste temeiuri s-au modificat, devenind incidente dispozitiile art. 139 al. 1 Cod procedura penala  care prevad ca „masura preventiva se inlocuieste cu alta masura preventiva cand s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii”.

Analizand temeiurile retinute la momentul dispunerii acestei masuri, instanta constata ca, astfel cum reiese din incheierile  Judecatoriei Brasov mentionate mai sus, au fost avute in vedere ca sunt indeplinite conditiile prev. de art. 143 Cod procedura penala, precum si cele art. 148 lit.d si f Cod procedura penala pentru inculpatii MID, MI, ORM, iar pentru inculpatii IS, GA, MC si MBF cele prev. de art. 148 lit.f Cod procedura penala

Cu privire la temeiul prevazut de art. 143 Cod procedura penala , instanta considera ca acesta nu a suferit nici o modificare. In acest sens, instanta constata ca probele, astfel cum au fost administrate in cursul urmaririi penale,  confirmand situatia de fapt retinuta la momentul arestarii preventive.

In ceea ce priveste temeiul prevazut de art. 148 lit. f Cod procedura penala, cu referire la teza a II-a, respectiv pericolul concret pe care inculpatii  l-ar prezenta in situatia lasarii in libertate, instanta considera ca acesta a suferit modificari.

Instanta isi bazeaza aceasta apreciere pe considerentele de fapt avute in vedere la momentul arestarii preventive si apoi al  prelungirii arestarii preventive, respectiv pericolul faptei raportat la modalitatea concreta de savarsire precum si circumstantele personale ale inculpatilor (uni dintre acestia fiind la primul contact cu legea penala ).In raport de acestea, instanta remarca faptul ca pericolul reprezentat de  inculpati a fost analizat ca derivand in special din impactul  social pe care il au  comiterea unor astfel de fapte in randul comunitatii. Instanta apreciaza ca aceste elemente, suficiente pentru luarea masurii arestarii preventive, nu mai sunt suficiente pentru mentinerea sa la acest moment. Astfel, desi intervalul de timp in care o persoana este lipsita de libertate nu reprezinta prin el insusi un motiv pentru inlocuirea masurii arestului preventiv, instanta apreciaza ca acest element are relevanta indeosebi cu privire la impactul social pe care savarsirea unor fapte de natura penala il are in randul opiniei publice.  Instanta a avut in vedere ca inculpatii au fost arestati la cca 1 an de zile de la comiterea faptei, au fost arestati aproximativ 2 luni iar urmarire penala este finalizata, inculpatii fiind trimisi in judecata. Fata de acestea, instanta considera ca la acest moment judecarea in stare de libertate nu ar avea consecinte deosebite pe plan social.

De asemenea, instanta va avea in vedere circumstantele personale ale inculpatilor MI , ORA, IS, GA, si MBF care  nu sunt cunoscuti cu antecedente penale. Raportat la aceaste imprejurari, avand in vedere ca nu au mai fost privati de libertate pana in acest moment, instanta apreciaza ca o perioada de 2 luni de detentia este de natura a-i determina pe inculpati sa-si reevalueze comportamentul si sa adopte unul care sa fie in concordanta cu normele de convietuire sociala. 

Raportat la considerentele expuse, instanta considera ca pericolul concret pe care inculpati  il prezinta pentru ordinea publica s-a diminuat intr-o masura in care arestarea preventiva nu se mai justifica.

Instanta constata ca la momentul arestarii s-au avut in vedere, ca si temeiuri, si prevederile literei  d ale art. 148 Cod procedura penala. Dupa cum a analizat in cuprinsul incheierilor anterioare, incidenta acestor texte de lege s-a retinut in cauza in mod legal si temeinic. Insa, in acelasi timp, instanta apreciaza ca ele nu sunt suficiente pentru a justifica mentinerea starii de arest preventiv pentru intreaga durata a procesului penal. Avand in vedere ca cele doua temeiuri nu sunt susceptibile de modificare, fiind aplicate ca urmare a retinerii unor situatii fixe, instanta considera ca incidenta lor ca elemente care justifica mentinerea arestarii se realizeaza in functie de intervalul de timp scurs de la momentul arestarii si apreciat de catre instanta in functie de circumstantele cauzei si persoana inculpatilor. 

Fata de acestea, instanta considera ca temeiul prevazute de  lit  d al art. 148 Cod procedura penala, la acest moment, nu mai justifica mentinerea starii de arest preventiv a inculpatilor ORM , MI si MID .

In ceea ce privesc circumstantele persoanele ale inculpatilor MID si MC  instanta constata ca acestia sunt  recidivisti, insa avand in vedere ca de la data liberarii conditionate si pana in prezent  nu s-a stabilit savarsirea unei fapte de natura penala de catre inculpati, instanta considera ca nu se poate justifica retinerea existentei unui pericol concret pentru ordinea publica, neexistand indici ca lasati in libertate , cei doi inculpati vor comite din nou infractiuni .

Instanta va avea in vedere, de asemenea, faptul ca luarea unei masuri preventive trebuie sa fie justificata si prin prisma art. 136 Cod procedura penala  referitoare la scopul luarii unei masuri preventive. In acest sens, instanta retine ca trebuie sa fie avuta in vedere buna desfasurare a procesului penal sau impiedicarea sustragerii inculpatilor de la judecata. 

In speta, avand in vederea necesitatea asigurarii prezentei inculpatilor  la judecata si existenta unui control asupra acestora, instanta a apreciat justificata impunerea unei alte masuri preventive, respectiv obligarea de a nu parasi localitatea prev. de art. 145 Cod procedura penala .

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs Ministerul Public Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov.

Recursul nu este fondat.

Persistenta motivelor plauzibile de a banui persoana arestata de comiterea unei infractiuni este o conditie sine qua non de regularitate a mentinerii in detentie a unei peroane. Dupa un anumit timp, existenta acestor motive plauzibile nu mai este suficienta pentru a justifica detentia preventiva ci este necesar ca instanta sesizata cu judecata cauzei in fond verificand legalitatea si temeinicia acestei masuri sa cerceteze daca celelalte motive suplimentare, avute in vedere la momentul arestarii, subzista in continuare.

Judecatoria, analizand necesitatea mentinerii in continuare a masurii arestarii preventive luata fata de inculpati, a concluzionat corect ca scopul bunei desfasurari a procesului penal se poate atinge si daca inculpatilor li se ofera o mai mare libertate de miscare, intrucat, in acest moment procesual, nu se mai poate justifica retinerea existentei unui pericol concret pentru ordinea publica, neexistand indicii ca lasati in libertate, inculpatii vor comite din nou infractiuni, iar in ceea ce priveste temeiul prev de art 148 lit d Cod procedura penala a retinut ca imprejurarea ca inculpatii au savarsit si alte infractiuni nu este suficienta pentru a justifica mentinerea starii de arest preventiv pentru intreaga durata a procesului penal.

Daca pana la momentul sesizarii instantei cu rechizitoriu, faptele care ar fi putut da nastere unei banuieli legitime  suficienta pentru privare de libertate, nu trebuie sa fie de nivelul celor necesare pentru a sta la baza unei acuzatii impotriva inculpatilor, chiar in situatia legitimitatii lipsirii de libertate, dupa momentul sesizarii instantei este necesar sa analizam existenta unor probe temeinice care sa justifice mentinerea unei astfel de masuri preventive. S-a considerat la momentul privarii de libertate a inculpatilor ca masura arestarii preventive este necesara pentru protejarea unui interes public respectiv desfasurarea in bune conditii a urmarii penale, precum si ca aceasta aparea necesara pentru protejarea publicului de riscul savarsirii de noi fapte penale.

In acest moment procesual ce coincide cu finalizarea urmaririi penale, intocmirea rechizitoriului si sesizarea instantei de judecata, instanta de fond a examinat posibilitatea de a dispune masuri alternative fata de inculpati in locul arestarii preventive, analiza care s-a impus pentru a preveni ca privarea de libertate sa nu devina nejustificata si sa fie redusa la minimul acceptabil.

 In acord cu solutia adoptata de instanta de fond, consideram ca nu se impune mentinerea inculpatilor in stare de arest preventiv, fiind oportuna in acest moment inlocuirea acestei masuri cu una mai putin restrictiva de libertate respectiv aceea a obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu, masura care, prin obligatiile fixate in sarcina inculpatilor este in suficienta pentru a asigura buna desfasurare a procesului penal sau impiedicarea sustragerii inculpatilor de la judecata. 

Pentru motivele expuse, tribunalul urmeaza a respinge recursul declarat de ministerul public, mentinand incheierea atacata.