Judecarea cauzei cu procedura de citare neîndeplinită. Limitele aplicării termenului în cunoştinţă.

Decizie 159/Ap din 20.09.2007


Judecarea cauzei cu procedura de citare neîndeplinită. Limitele  aplicării termenului în cunoştinţă. Neprezentarea inculpatului în instanţă. Consecinţele arestării preventive a inculpatului care are termen în cunoştinţă. Necitarea acestuia după punerea sa în libertate

Prin sentinţa penală nr. 606/s/16.11.2006 Tribunalul Braşov în baza art 215 alin 1,2,3,4,5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal - 3 acte materiale - a condamnat pe inculpatul M.C. la o pedeapsă de 12 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71- 64 rit a teza  II , b şi c Cod penal.

În baza art. 65 alin 2 Cod penal cu aplicarea art. 215 alin 5 teza finală Cod penal s-au interzis inculpatului M.C.  drepturile prev. de art. 64 lit a teza II, b şi c Cod penal, relativ la art. 64 lit. c Cod penal, fiind vorba de interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator la o societate comercială, pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat graţiată pedeapsa anterior indicată, aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 84  pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

S-au pus în vedere inculpatului M.C. dispoziţiile art. 7 din Legea 543/2002 a căror nerespectare are ca urmare revocarea graţierii.

În baza art 215 alin 1,2,3 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul B.N. la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a , teza II, b, c Cod penal.

În baza art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 a fost condamnat inculpatul T.V. la o pedeapsă de 6 luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit conform art 82 alin 1 Cod penal.

În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, s-a constatat graţiată pedeapsa anterior indicată, aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 84 pct. 3 din legea nr. 59/1934.

În baza art. 120 alin 2 Cod penal s-a redus termenul de încercare la 2 ani.

S-au pus in vedere inculpatului T.V. dispoziţiile art. 83 Cod penal, dar şi ale art. 7 din Legea nr 543/2002.

S-a reţinut art. 13 Cod penal cu privire la neaplicarea pedepsei accesorii relativ la inculpatul T.V.

În baza art. 14 Cod procedură penală şi art. 346 Cod procedură penală cu aplicarea art. 998 şi următoarele Cod civil, au fost obligaţi inculpaţii M.C. şi B.N. în solidar cu partea responsabila civilmente SC "K.I." SRL Oneşti, la plata sumei de 700.000.000 ROL către partea civilă SC "E.G." SRL Bucureşti, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale.

În baza art 14 Cod procedură penală şi art. 346 Cod procedură penală cu aplicarea art. 998 - 999 Cod civil a fost obligat inculpatul M.C. la plata următoarelor sume de bani:

- 826.192.566 ROL către partea civilă SC "L.D." SRL cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale;

- 1.136.598.215  ROL către partea civilă SC "D.O." SRL cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale;

În baza art. 118 lit. b Cod penal s-au confiscat de la inculpatul M.C. 4 ştampile ( 2 dreptunghiulare şi 2 rotunde) aflate actualmente la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Braşov.

În baza art. 7 din legea nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea unei copii de pe sentinţa nr. 606/2006 a Tribunalului Braşov, la rămânerea definitivă a acesteia, la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bacău  şi de pe lângă Tribunalul Braşov pentru a se efectua menţiunile corespunzătoare.

În baza art 191 alin 1,2,3 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul M.C. - în solidar cu părţile responsabile civilmente SC „K.I.” SRL la plata către stat a sumei de 9.000.000 ROL, inculpatul B.N. tot în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "K.I." SRL - la plata către stat a sumei de 5.000.000 ROL, iar inculpatul T.V. la plata către stat a sumei de 1.500.000 ROL, toate aceste sume cu titlu de cheltuieli judiciare.

2. Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

La începutul anului 2002 inculpatul B.N. - care pe parcursul timpului  a deţinut calitatea de administrator şi director la mai multe societăţi comerciale, calităţi care l-au "determinat" să săvârşească mai multe fapte penale pentru care a fost condamnat definitiv - l-a cunoscut pe administratorul SC "E.G." SRL, cu care a negociat o relaţie "comercială", urmare căreia a obţinut suma de 700.000.000 ROL pe care inculpatul B.N. trebuia să o returneze într-o perioadă de 30 de zile.

Negocierile au fost purtate de inculpatul B.N. în calitate de director al SC "K.I." SRL, iar convenţia scrisă încheiată între părţi a fost semnată de numitul B.I., ca reprezentant al SC "K.I." şi de P.M. din partea "E."SRL.

Instanţa a reţinut că suma de 700.000.000 ROL obţinută de către inculpatul B.N. a fost virată ulterior către societăţile indicate de către respectivul inculpat, adică SC "C.I." SRL Braşov şi SC "T." SRL Braşov, iar iniţial inculpatul B. a predat reprezentanţilor părţii civile o filă CEC emisă de SC "SCAS" SRL Brăila şi girată către SC "K.I." SRL.

Instanţa a mai reţinut că doar ulterior primirii banilor de la SC "E." SRL, inculpatul B.N. a recunoscut în faţa reprezentanţilor părţii civile că fila CEC iniţial înmânată acestora nu are acoperire în bancă, sens în care a propus reprezentanţilor SC "E." SRL să le remită o altă filă CEC care are provizoriul necesar în bancă.

Pentru a capta bunăvoinţa reprezentanţilor părţii civile, inculpatul B.N. a discutat cu inculpatul M.C. - preşedinte al Uniunii Europene Patronale - care a fost de acord cu eliberarea unei file CEC către  SC "K.I."SRL, deşi între cele două entităţi economice nu existau nici un  fel de relaţii comerciale, iar UEP era in interdicţie bancară, toate cele expuse având loc cu acordul inculpatului M. C., care avea cunoştinţă despre activitatea"comercială" a coinculpatului B.N..

Instanţa a reţinut şi că fila CEC emisă de inculpatul M.C. pe seama URP a fost înaintată reprezentanţilor SC "E." SRL , prin gir, însă la momentul introducerii în bancă a fost refuzată la plată urmare a interdicţiei bancare în care se afla UEP, finalmente fiind cauzat un prejudiciu de 700.000.000 ROL în patrimoniul părţii civile SC "E.G."SRL.

Tribunalul a reţinut că, în aceeaşi perioadă de la începutul anului 2002, inculpatul M.C. , folosindu-se de calităţile sale de administrator la SC "I " SRL Braşov , dar şi de preşedinte la Asociaţia "patronală" ce avea titulatura de "Uniunea Europeană Patronală", a negociat şi achiziţionat de la Sucursala Braşov a SC "'L." SRL produse petroliere, sens in care a încheiat şi o convenţie cu nr. 11/03.04.2002 în temeiul căreia a înmânat reprezentanţilor SC "L." o filă CEC şi anume BC 33800006026, relativ la care însă nu a completat menţiunile obligatorii.

Astfel, inculpatul M.C. a achiziţionat iniţial motorină în valoare totală de 588.102.610  ROL care a fost comercializată în înţelegere cu B.N., către alte societăţi, iar banii obţinuţi au fost folosiţi în alte scopuri decât plata debitului înregistrat la SC "L." SRL.

Tribunalul a mai reţinut că inculpatul M.C. în colaborare cu inculpatul B.N. a iniţiat un circuit financiar tip "suveică" prin care au încercat să acopere prejudiciile cauzate "E." şi "L." prin transferarea debitelor către alte societăţi comerciale drept pentru care l-au contactat şi pe inculpatul Trufaş Victor, administrator la SC " R.I." SRL căruia i-au prezentat o situaţie nereală, precum circuitul financiar extins în care un rol "deosebit" îl are "Uniunea Europeană Patronală"condusă de inculpatul M.C..

Inculpatul Trufaş Victor a fost atras de perspectivele deosebite ce i-au fost prezentate de către inculpaţii M.C. şi B.N., drept pentru care în cadrul obiectului de activitate al "R.I." a inclus şi comercializarea de produse petroliere, şi-a deschis cont bancar şi a ridicat de la bancă mai multe file CEC.

Tribunalul a mai reţinut că, la îndemnul şi sub coordonarea inculpaţilor M.  şi B. , inculpatul T.G. s-a deplasat la reprezentanţii sucursalei Braşov ai SC "L." SRL, iar la data de 08.05.2002, a semnat contractul de vânzare cumpărare nr 5 prin care achiziţiona produse petroliere pentru a căror plată "garanta" cu o filă CEC - semnată de inculpatul T.V. - care nu cuprindea, însă, menţiunile obligatorii şi relativ la care nu exista disponibilul bănesc în contul bancar.

Reprezentanţii SC "L." SRL nu au permis părăsirea depozitului, deşi marfa achiziţionată de către SC "R.I." fusese încărcată până în momentul în care debitul iniţial al inculpatului M.C., reprezentant al SC „I" SRL nu era achitat, drept pentru care inculpatul T.V. a completat mai multe chitanţe care atestau că ar fi primit contravaloarea produselor petroliere de la SC "H." SRL, cumpărătorul produselor achiziţionate de SC "R.", pe care le-au remis martorului P.I. ce s-a deplasat la Bacău de unde a preluat contravaloarea motorinei şi anume suma de 826.192.556 ROL ce finalmente au ajuns la inculpatul M.C. , care a putut să îşi execute obligaţia asumată iniţial către SC "L." SRL , iar marfa SC "R." a putut părăsi depozitul.

Urmare a faptelor anterior descrise, a fost cauzat un prejudiciu în cuantum de 826.192.566 ROL în patrimoniul SC "L." SRL, fila CEC emisă de inculpatul Trufaş Victor, la solicitarea coinculpatului M.C., neavând acoperire bancară.

Tribunalul a mai reţinut că în luna iunie a anului 2002, inculpatul M.C., însoţit de P.I., s-a deplasat la SC "R.I." SA unde, folosindu-se de calitatea sa de preşedinte al Uniunii Europene Patronale, a căpătat atenţia şi încrederea reprezentaţilor SC "R.", sens in care s-a încheiat contractul nr 377/25.07.2002, ce avea ca obiect achiziţionarea de produse petroliere.

Urmare a acestui contract, inculpatul M.C. a ridicat de la SC "R.I." SA produse petroliere in valoare totală de 822.048.225 ROL ce a fost vândută ulterior tot de către SC "H.", pentru care a emis o filă CEC şi anume BC 33800006028, care a fost introdusă la plată, însă a fost refuzată de către bancă (finalmente cauzându-se un prejudiciu în cuantum de 1.136.598.215 ROL, părţii civile SC "R.I." SA.

3. Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii M.C., B.N. şi T.V. S-a solicitat desfiinţarea sentinţei şi  trimiterea cauzei pentru rejudecare la Tribunalul Braşov, cu motivarea că inculpatul B.N a lipsit la unele termene de judecată, la care nu a fost legal citat şi nu s-a putut prezenta pentru că se afla în stare de arest. În subsidiar, inc. T.V. a solicitat achitarea sa.

Judecarea cauzei în apel s-a amânat la mai multe termene din cauză că inculpatul M.C. a fost bolnav şi starea de sănătate nu a putut permite prezenţa în instanţă, aşa cum s-a stabilit prin expertiză medico-legală.

4.Apelurile sunt fondate, pentru motivele care se vor arăta în continuare.

Înainte de a se proceda la examinarea sentinţei şi a întregii cauze cu privire la modul de soluţionare a fondului, curtea este datoare să verifice dacă judecata s-a desfăşurat cu procedura de citare îndeplinită pentru inculpatul B.N., respectiv dacă acestuia i-a fost dreptul la apărare.

Potrivit actelor de la dosar rezultă că inculpatul B.N. s-a aflat în stare de detenţie, în două rânduri, în cursul judecării cauzei în primă instanţă, fără a fi arestat preventiv în prezentul dosar.

Astfel, la termenele cuprinse între 13 mai 2004 şi  28.04.2005 instanţa avut cunoştinţă de faptul că inculpatul B.N. se află în stare de arest, l-a citat la locul de deţinere şi la penitenciarele la care a mai fost transferat între timp, fiind amânată judecata ori de câte ori acesta nu a fost adus în instanţă. În aceste condiţii se constată că procedurile au fost corect îndeplinite şi nu s-au efectuat acte  de cercetare judecătorească în lipsa inculpatului B.N..

La termenul din 26 mai 2005 inc. B.N., aflat la acel moment în stare de libertate,  a fost prezent şi a primit termen în cunoştinţă. Ca urmare, prima instanţă  nu a mai citat pe acest inculpat până la soluţionarea cauzei.

Între timp, inculpatul a fost arestat preventiv într-o altă cauză, împrejurare care a rămas necunoscută primei instanţe.Din acest motiv, la termenele din 7 septembrie 2006 şi 5 octombrie 2006, inculpatul a figurat cu termen în cunoştinţă deşi era arestat preventiv, aşa cum rezultă din comunicarea făcută de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, de la fila 103 din dosarul de apel.

La cele două termene s-a dispus amânarea judecării cauzei însă, ca urmare a stării de arest, inculpatului B.N. nu îi mai erau aplicabile dispoziţiile privitoare la termenul în cunoştinţă.

Ca urmare, era din nou necesară citarea  acestui inculpat, pentru ca procedura să fie îndeplinită pentru termenul  din  2 noiembrie 2006, dată la care au avut loc dezbaterile. Deşi, între timp,  la 26.10.2006,  inculpatul fusese pus în libertate, ne fiind citat  nu a cunoscut termenul din 2 noiembrie 2006 şi nu a fost prezent la judecată.

Situaţia care s-a creat nu este imputabilă instanţei, pentru că  nu a avut informaţii despre arestarea inculpatului, dar nici inc. B.N., faţă de care dezbaterile au avut loc fără ca procedura de citare să fie îndeplinită.

Din acest motiv inculpatul a fost împiedicat să participe la dezbateri, să-şi facă propriile apărări, chiar dacă avea apărător ales, pentru că şi apărarea proprie constituie o componentă a dreptului la apărare şi nu şi-a exercitat dreptul la ultimul cuvânt. Tot astfel, nu a cunoscut nici despre data pronunţării.

5. Aşa fiind, în temeiul art. 379 pct.2 lit. b Cod procedură penală apelurile urmează să fie admise întrucât judecarea cauzei a avut lor cu procedura neîndeplinită pentru inc. B.N., împrejurare care atrage sancţiunea nulităţii şi este de natură să afecteze grav dreptul la apărare al acestui inculpat şi, implicit, aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, în sensul celor prevăzute de art. 197 alin.4 teza finală.

Ca o consecinţă a sancţiunii nulităţii, sunt nule actele de procedură realizate cu ocazia dezbaterilor şi – pe cale de consecinţă – sentinţa pronunţată e prima instanţă, fiind necesară trimiterea cauzei la Tribunalul Braşov pentru reluarea dezbaterilor şi pronunţarea unei hotărâri. Totodată, tribunalul are posibilitatea de a efectua şi orice  alte acte de procedură pe care le consideră necesare şi utile în soluţionarea cauzei.

Decizia penală nr. 159/Ap din 20 septembrie 2007 – A.V.