Fond funciar

Decizie 837 din 27.05.2011


Prin decizia civila nr. 837/27.05.2011 tribunalul respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta reclamanta C M, împotriva sentintei civile nr. 156 din 16.02.2011 pronuntata de Judecatoria T M, în contradictoriu cu intimatii pârâti C E, Comisia Locala I si Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, tribunalul a retinut:

Prin actiunea civila de fond funciar înregistrata, la Judecatoria T M,sub nr.1570/329/2010 din 4 iunie2010 reclamanta C M, a chemat în judecata pe pârâtii C E, Comisia Judeteana T pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si Comisia Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, solicitând instantei ca prin hotarârea ce va pronunta sa dispuna constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr. 300280 din 26.11.2002 emis de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a comunei I, în sensul diminuarii din cuprinsul acestuia a suprafetei de 2075 mp din totalul de 3075 mp situat în comuna I, sat M, tarlaua 23, parcela 2 din rubrica „teren intravilan”.

În motivarea actiunii reclamanta a aratat ca prin titlul de proprietate nr. 300280/26.11.2002 emis pe numele numitului C E  (fiu al defunctei C M) s-a reconstituit acestuia  dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 1,2500 ha, situata în comuna I,  sat M, jud. T.

Arata ca în mod nelegal, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 0,3075 ha, în tarlaua 23, parcela 2. Suprafata corecta care ar fi trebuit sa-i fie reconstituita era de 0,1000 ha – diferenta de 0,2075 ha nefiind neînscrisa în rolul defunctei C M, ci la rolul defunctului C I, tatal sau, frate cu pârâtul C E,  fapt ce rezulta din adeverinta nr. 2242/3.09.1992, emisa de Consiliul Local al comunei I. Potrivit acesteia, C I figura în registrul agricol, vol. 2 , fila 35 pe anii 1956-1958, astfel: 1956-2,87 ha, 1957-2,87 ha, 1958-2,87 ha. Diferenta de 0,75 ha din anul 1958 provine de la mama sa C M.

De asemenea arata ca suprafata de 0,2075 ha este inclusa în cei 0,75 ha cu care tatal sau figura în registrul agricol, prin urmare figurând la rolul tatalui sau nu i se putea reconstitui numitului C E.

Învedereaza instantei faptul ca tatal sau, din anul 1958 si pâna a decedat a avut folosinta acestui teren care desi a fost preluat de C.A.p. i-a fost atribuit ca lot în folosinta, prin urmare beneficia de prevederile art. 25, pct. 1 din Legea 18/1991.

Indica prevederile art. II, pct.1, lit. a din legea 169/1997 si arata ca  atâta timp cât suprafata de teren de 0,2075 ha teren intravilan nu figura la rolul defunctei C M, pârâtul C E nu era persoana îndreptatita  nici ca autor nici ca mostenitor sa i se reconstituie dreptul de proprietate pentru acest teren.

 În dovedirea actiunii a solicitat proba cu înscrisuri si a depus la dosar copii de pe titlurile de proprietate nr. 300280/26.11.2002 si nr.0300049/10.09.1996 emise de Comisia Judeteana T pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, adeverinta nr. 2242/03.09.1992 emisa de Consiliul local al comunei I, acte de stare civila, sentinta civila nr. 1152/2007a Judecatoriei Turnu Magurele, precum si proba cu expertiza tehnica topo.

La data de 9 septembrie 2010 pârâtul C E, prin procurator C E a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata.

În aparare, pârâtul a aratat ca a mostenit de la tatal sau C C, conform testamentului si certificatului de mostenitor nr. 529/1978 imobilul compus din un loc de casa în suprafata de 2500 mp .

De asemenea, arata ca niciodata tatal reclamantei nu a avut în proprietate suprafata de teren în cauza, iar în anul 2009 reclamanta a distrus semnele de hotar, ocupând abuziv si cultivând pe o suprafata din teren.

În concluzie a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata si a depus la dosar în copie  testamentul legalizat sub nr.  1790/13.01.1933 de catre Notariatul de Stat Craiova, certificatul de mostenitor nr.  529/1978 eliberat de Notariatul de Stat T M, procesul verbal de punere în posesie  nr. 247/1992 emis de Comisia locala de aplicare a Legii nr. 18/1991 a fondului funciar a comunei I, sat M, sentinta civila nr. 86/2008 a Judecatoriei T M si încheierea de carte funciara nr. 18371/2008 a OCPI Teleorman.

În cauza, la cererea reclamantei, a fost încuviintata proba cu expertiza tehnica de specialitate topografica, raportul de expertiza fiind efectuat si depus la dosar la data de 12.01.2011.

La data de 19.12.2011, pârâtul C E, prin procurator C E, a depus la dosar note precizatoare prin care a adus obiectiuni raportului de expertiza aratând ca nu a fost convocat la masuratori.

Fata de obiectiunile aduse raportului de expertiza,  instanta a dispus refacerea raportului de expertiza din care sa rezulte dovada convocarii partilor.

Din oficiu, instanta a solicitat comisiei judetene documentatia în baza careia a fost emis titlul de proprietate atacat.

Prin sentinta civila nr. 156/ 16.02.2011, Judecatoria T M a respins ca nefondata actiunea.

Pentru a hotarî astfel, instanta a retinut  ca reclamanta desi avea vocatie succesorala, nu a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate  pe terenul ce a apartinut bunicii sale C M, o astfel de cerere  fiind adresata doar de pârâtul C E, caruia i s –a atribuit terenul. A retinut  instanta ca asupra modului de reconstituire al dreptului de proprietate pentru pârât nu au fost contestatii, astfel ca,  sustinerile reclamantei în sensul ca suprafata de 0,2075 ha a apartinut tatalui sau C I, decedat, fiul defunctei C M, nu puteau fi verificate decât în cursul derularii procedurii de emitere a propriului sau titlu de proprietate si nu a titlului emis pentru o terta persoana.

Prin sentinta civila nr. 221 / 23.03. 2011, instanta  a admis cererea pârâtului C E de completare a dispozitivului sentintei civile nr. 156 /2011 si a respins ca nefondata cererea acestuia de declinare a competentei  instantei în solutionarea  cauzei,  sentinta irevocabila.

Împotriva sentintei civile nr. 156 / 16.02. 2011 , a declarat recurs în termen si legal motivat reclamanta C M, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Astfel, a sustinut recurenta în motivele de recurs ca, a facut dovada în fata primei instante ca, suprafata de 2075 mp teren, a fost atribuita unei persoane  neîndreptatite la o astfel de reconstituire, în sensul prevederilor art . II pct. 1 lit. a din Legea 169/1997.

A reluat în motivarea recursului , considerentele pentru care a formulat actiunea solutionata  de prima instanta, sustinând  ca, din evidentele agricole pe anii 1956 – 1958, se poate aprecia ca diferenta de la 2,87 ha , cu cât C I figura în 1956- 1957 , în aceste  evidente, la 3,62 ha cu cât este înscris în 1958, respectiv de 0,75 ha provine de la mama acestuia, C M, iar suprafata de 2075 mp supusa judecatii , este inclusa în cei 0,75 ha cu care C I figureaza la rol, deci nu i se putea reconstitui dreptul de proprietate pârâtului pe acest teren.

În drept s –au invocat prevederile art . 304 pct. 8 si 9 C.p.c.

În recurs s –a depus în copie certificatul de deces al defunctului C I (f. 11) .

La 27.05.2011 (f. 12 ) , intimatul prin mandatar a depus aceeasi întâmpinare depusa la fond, solicitând respingerea recursului .

Verificând legalitatea si temeinicia sentintei atacate, tribunalul constata ca recursul este nefondat.

În conditiile în care, autorul recurentei, C I,  decedat la 23.07. 2007 , nu a formulat cerere în baza Legii 18/ 1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu pentru care i s –a eliberat titlul de proprietate intimatului la 26.XI.2002 , nu poate recurenta- fiica a defunctului sa promoveze o actiune în desfiintarea partiala a acestui titlu de proprietate  nejustificând un interes în acest sens.

În mod corect a retinut instanta ca verificarea  sustinerii ca suprafata de 2075 mp teren apartinând lui C I putea fi analizata doar în procedura speciala de emitere a titlului sau de proprietate si nu pe calea actiunii în nulitate promovata de recurenta – reclamanta.

Întrucât nu exista nici unul din motivele de nelegalitate si netemeinicie invocate în temeiul art . 312 alin. 1 C.p.c recursul va fi respins ca nefondat .