Înşelăciunea (art. 215 C.p.)

Dosar nr. 1952/109/2008

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA PENALĂ

 SENTINŢA PENALĂ NR. 268

Şedinţa publică de la 16 Iulie 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE M. N.

Grefier E. E. C.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş este reprezentat de procuror D. T.

S-a luat în examinare, pentru soluţionare în primă instanţă, cauza penală privind pe inculpatul  C. I. N. fiul lui (...), născut la data de (...) în (...), domiciliat în oraşul (...), trimis în judecată prin rechizitoriu Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş nr. 84/P/2008 pentru săvârşirea infracţiunii prev.şi ped. de art. 215 alin. 1-3 şi 5 Cod pen,  parte civilă fiind SC M. MG S.R.L, iar părţi responsabile civilmente S.C. S. I. SRL şi S.C. R. S. SRL

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile de fond asupra cauzei de faţă au avut loc la data de 07 iulie 2009 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentinţă penală.

T R I B U N A L U L

Prin rechizitoriul cu nr 84/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul  C. I. N. , pentru săvârşirea infracţiunii prev de art 215 alin 1-3 şi 5 Cod penal .

S-a reţinut în cuprinsul actului de sesizare a instanţei că,  SC. M. MG. S.R.L.  Câmpulung  a formulat plângere penală  împotriva  societăţilor  SC. S. I. SRL  ,  SC. R. S. SRL  Braşov  şi a învinuitului  C. I. N. ,administrator la ambele societăţi  întrucât în relaţiile comerciale cu partea vătămată a completat  şi predat fila CEC (...), în valoare  de 500 mii RON, proviziune pe care  nu o avea la momentul scrierii , nici la scadenţă , aspect necunoscut de partea  vătămată care nu ar fi făcut prestaţia ce i-a provocat prejudiciul.

În fapt , s-au stabilit următoarele :

În anul 2004,  SC. M. MG. S.R.L. Câmpulung , achiziţionând  fabrica de matriţe a fostei SC A. SA ,  a continuat activitatea de profit  principală , constând în executarea de scule de ambutisare pentru industria  automobilelor, de regulă pentru beneficiarii externi (Italia), activitatea de comerţ  exterior desfăşurându-se practic  prin intermediul unui " exportator " ,  SC. S. I. Braşov , care identifica beneficiarul, aviza calitatea mărfii, făcea expediţia şi achita preţul producătorului .

În perioada 2004-2005 , relaţiile  comerciale dintre  SC. M. MG. S.R.L. . Câmpulung şi  SC. S. I. Braşov s-au desfăşurat  în baza contactului de prestări servicii nr. 32/2004 şi practicii vechi existente , însă  exportatorul a rămas dator producătorului  importante sume de bani din livrări  anterioare, motivul  invocat fiind acela că beneficiarul italian nu ar fi achitat integral mărfurile livrate .

La 27  şi 28.01.2005, între  SC. M. MG. S.R.L. . Câmpulung şi  SC. S. I. Braşov se încheie anexele 9 şi 10 la contractul nr. 32/2004 , pentru confecţionarea de ştanţe şi matriţe, utilizator fiind două firme italiene , urmând ca  produsele să fie confecţionate  până la finele anului 2005, însă solicitând predarea  acestora la  SC. S. I. Braşov, sub pretextul reverificării  tehnice, învinuitul a fost refuzat de reprezentanţii  SC. M. MG. S.R.L. . Câmpulung pentru neachitarea datoriilor mai vechi.

În consecinţă, acesta a conceput un plan de inducere în eroare a părţii  vătămate şi sub motivul că  în acel moment "  are problemele cu Finanţele Publice" ,împreună cu reprezentanţii  SC. M. MG. S.R.L. . Câmpulung au convenit şi întocmit  procesul verbal  de compensare  nr. 17.01.2006 ( fila 28)  ,din care rezultă că  SC R.  S. S.R.L. Braşov, unde era administrator unic , va achita  către  SC. M. MG. S.R.L. . Câmpulung  suma  de 500 mii RON, pentru  SC. S. I. Braşov, cu fila CEC (...), cu termen  scadent la 25.01.2006.

La aceeaşi  întâlnire a fost înmânată şi  acea filă CEC , completată integral cu  toate datele şi ştampilată de către SC R. S. S.R.L. Braşov, mai puţin termenul de  scadenţă , prevăzut  însă în protocol.

S-a  urmărit astfel şi s-a realizat introducerea , în relaţiile comerciale dintre cei  doi parteneri , a unei societăţi comerciale (SC R. S. SRL)  care nu  era  parte în contactul comercial  şi evident efectuarea prestaţiei de către partea  vătămată care, de îndată , a făcut şi lucrările solicitate, ceea ce constituia şi scopul urmărit.

Ulterior s-a dovedit că SC S. I. SRL  se află în interdicţie de a emite fila  CEC în perioada 27.04.2005- 27.04.2006  (f.33), societatea era dată în judecată în Italia, pentru că încasase  în avans preţul unor  livrări ce nu se efectuaseră , iar  SC R. S. SRL  avea la 17.01.2006 un  credit de 1,97 RON.

Aceste date evident nu au fost cunoscute de partea vătămată, pentru că nu ar mai fi făcut prestaţia şi nu ar fi încercat prejudiciul în sumă de 500 mii RON, sumă neîncasată nici în prezent .

În perioada următoare  încheierii protocolului, învinuitul le-a cerut reprezentanţilor părţii vătămate să nu introducă fila CEC în bancă , sub pretextul că va achita imediat cu ordin de plată, a reuşit un timp  să-i menţină în această stare , pentru ca în final , la 25.10.2006, când s-a introdus CEC-ul în bancă , să se  constate  că nu exista proviziunea necesară nici la data scrierii CEC-ului şi nici la termenul scadent.

Rezultă aşadar,săvârşirea de către C. I. N. a infracţiunii  prev. de art. 215 alin-1-3  şi 5 C.pen. întrucât a acţionat pentru a induce şi menţine în eroare partenerii de afaceri, în cazul de faţă SC M. SA Câmpulung , cu privire la solvabilitatea şi credibilitatea financiară a societăţii pe care o administra , mijloacele frauduloase folosite fiind protocolul din 17.01.2006 şi fila CEC  mai sus menţionată , în care s-a  înscris  fictiv o proviziune  pe care nu avea , iar inducerea în eroare ţine de esenţa infracţiunii de înşelăciune , în toate formele ei.

Învinuitul  C. I. N.  s-a apărat constant în a susţine că a emis fila  CEC ca o garanţie că va achita contravaloarea mărfurilor livrate şi că partea  vătămată ar fi cunoscut situaţia financiară a firmelor sale, astfel că, potrivit practicii  judecătoreşti , fapta lui s-ar încadra în prevederile art. 84 alin.1 pct.2 din Legea nr. 59/1934.

Apărarea învinuitului  este deconstruită de însăşi  raţiunea formulării  plângerii penale şi care a constituit  şi mobilul neînţelegerilor dintre ele două societăţi , şi anume că,  având datorii  mai vechi , învinuitul  nu mai prezenta credibilitatea pentru a se face alte livrări pe datorie, iar prin  refuzul  livrării mărfurilor s-a urmărit atât  achitarea mărfurilor vechi ,  cât şi plata livrărilor recente.

Pe altă parte , în protocol nu  s-a făcut recuperat nici până în prezent ,deşi prin sentinţa comercială nr. 389/C/05.05.2007 a  Tribunalului Comercial Argeş  ,debitoarea SC S. I. SRL a fost somată să achite suma  restantă.

Examinând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Între SC M. MG SRL şi SC S. I. SRL administrată de inculpat existau relaţii comerciale din anul 2004, încheindu-se în acest sens contractul de prestări servicii nr 32/2004 ( fila 9 vol 1 dosar up ), în baza căruia prima societate livra către cea administrată de inculpatul C. diverse piese pentru industria automobilelor.

Pe parcursul derulării acestui contract  au apărut însă probleme legate de faptul că SC S. I. SRL a rămas restantă în mai multe rânduri la plata livrărilor efectuate de SC M. MG SRL.

La 27.01.2005  şi 28.01.2005, s-au  întocmit anexele 9 şi 10 la contractul nr. 32/2004 , ( filele 15,16 dosar up)  în vederea confecţionării de ştanţe şi matriţe, utilizator fiind două firme italiene ,  produsele urmând a fi  confecţionate  de SC M. MG SRL până la finele anului 2005.

Deoarece  SC. S. I. SRL avea datorii către producător, acesta din urmă a refuzat predarea produselor menţionate în anexele 9 şi 10 la contractul nr. 32/2004 ,iar motivul a fost adus la cunoştinţă exportatorului.

Pentru a determina societatea producătoare să livreze acele produse, inculpatul s-a angajat să achite din datoriile restante şi totodată să facă plata pieselor ce urmau a fi livrate, fiind întocmit în acest sens un  protocol de compensare în data de 17.01.2006 (fila 30 vol 1 dosar up).

În acest protocol s-a prevăzut că SC R. S. SRL,  firmă administrată de inculpat, urma să preia datoria pe care SC S. o avea către SC. M. MG. S.R.L.  datorie ce avea să fie achitată printr-o filă cec emisă de inculpatul Ciorbă ,pentru suma de 500.000. lei, filă completată integral cu  toate datele şi ştampilată de către SC R. S. S.R.L. Braşov, mai puţin termenul de  scadenţă , prevăzut  însă în protocol ca fiind 25.01.2006. Fila cec a fost înmânată de inculpat reprezentanţilor  SC. M. MG. S.R.L. .

S-a recurs la această modalitate de plată deoarece la acea dată SC S. era în interdicţie bancară, conform adresei de la fila 35 dosar up.

Totodată în agreementul din data de  6.02.2006, prin care s-a constatat plata pentru livrarea produselor executate de SC M. conform anexelor 9,10, ( fila 27 dosar up), s-a consemnat că diferenţa de 70400 euro  din datoria restantă urmează a fi acoperită cu fila CEC emisă de SC R. S. SRL.

În perioada următoare  încheierii protocolului,  s-a încercat de către reprezentanţii SC Montana recuperarea acestei creanţe, însă inculpatul le-a cerut acestora să nu introducă fila CEC în bancă , sub pretextul că va achita imediat cu ordin de plată iar în final , la 25.10.2006, când s-a introdus cecul în bancă , să se  constate  că nu exista proviziunea necesară nici la data scrierii cecului şi nici la termenul scadent.

Faţă de situaţia de fapt reţinută tribunalul apreciază că încadrarea juridică corectă a faptelor inculpatului este cea prev. de art 215 alin 1,3,4,5 Cod penal, aşa încât va dispune în baza art 334 Cod pr pen schimbarea încadrării juridice a faptei .

Astfel în speţa de faţă este vorba  de o acţiune de inducere în eroare exercitată de către inculpatul C. N.  asupra reprezentanţilor părţii civile, pentru a-i determina pe aceştia să îi livreze marfa produsă în baza celor două anexe la contractul iniţial, pentru a o livra mai departe beneficiarului extern,  in scopul obţinerii  unui folos material.

Inducerea in eroare s-a concretizat prin aceea ca inculpatul s-a angajat să achite datoriile restante pe care le avea faţă de această societate,  ştiind că numai în acest mod va determina partea civilă să livreze produsele respective, alegând ca modalitate de plată a acestora emiterea unei file cec, cunoscând că în acel moment nu are disponibil suficient în cont, aspect ce nu a fost adus la cunoştinţă reprezentanţilor părţii civile.

.Susţinerea inculpatului în sensul că fila cec a fost lăsată ca şi garanţie nu poate fi primită, în contextul în care producătorul a condiţionat livrarea pieselor de plata imediată a datoriilor restante, situaţie de care inculpatul a ştiut să profite din plin.

De altfel în protocolul de compensare ca şi în agreementul din 6.02.2009 se consemnează că fila CEC urmează să achite datoriile restante şi nu este lăsată ca şi garanţie aspect confirmat şi de martorii F. C. , B. G. , Ţ. I. L. ( f 53 , 54, 69 dosar  instanţă)

Un alt argument în sensul că fila cec nu a fost lăsată ca o garanţie îl constituie faptul că infracţiunea prev de art 215 alin 4 Cod penal se comite între subiecţi calificaţi, vizând comerţul şi activitatea bancară. Derularea acestor activităţi presupune bună credinţă şi încredere între parteneri, corelată cu respectarea scopului în care a fost creat şi reglementat cecul, ca instrument de plată care suplineşte operaţiunile în numerar, în mod contrar  creându-se posibilitatea utilizării cecului ca instrument de garanţie şi de fraudare, deşi el a fost conceput ca mijloc de plată.

Împrejurarea că datoria nu a putut fi achitată din cauza beneficiarilor externi nu poate fi , în opinia instanţei ,cauză exoneratoare de răspundere, în condiţiile în care textul de lege incriminează emiterea unui CEC în condiţiile în care emitentul ştie că la acea dată nu are suficient disponibil în cont . De altfel, inculpatul ştia că firmele pe care le administrează au probleme financiare, SC S. aflîndu-se în interdicţie bancară iar SC Romp Stamp având o sumă infimă în cont la data emiterii cecului, aceste cauze fiind deci preexistente protocolului din 17.01.2006 şi nu ulterioare acestui moment.

Singura martoră care confirmă susţinerile inculpatului, în sensul că fila cec a fost lăsată drept garanţie este S. K., martor care nu a fost de faţă la discuţiile purtate de inculpat cu reprezentanţii societăţii producătoare şi doar a relatat cele spuse de C. N.

De asemenea, se constată că inculpatul a indus în eroare pe reprezentanţii SC M. cu prilejul executării contractului nr 32/2004, asigurându-i că plata datoriilor restante şi a unei părţi  a mărfurilor confecţionate conform anexelor nr 9, 10 ale acestui contract este garantată, emiţând o filă cec în condiţiile mai sus arătate, fără această eroare producătorul nu ar mai fi executat contractul ,în sensul că ar fi refuzat livrarea produselor, condiţii în care fapta inculpatului se încadrează şi în disp art 215 alin3 cod penal

Având în vedere cuantumul sumei cu care a fost prejudiciată partea civilă instanţa constată ca fapta se încadrează şi în disp art 215 alin 5 Cod penal.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică dată de procuror se constată că aceasta este eronată

Astfel nu au fost reţinute disp art 215 alin  4 Cod penal, deşi era vorba despre emiterea unui cec fără acoperire, în schimb s-au reţinut disp art 215 alin 2 Cod penal care prevăd înşelăciunea săvârşită prin nume sau calităţi mincinoase ori alte mijloace frauduloase.

Din acest text de lege reiese că pentru existenţa acestei forme  agravante este necesar ca fila cec să fi fost emisă de către o persoană care nu este legal împuternicită să semneze un asemenea instrument de plată , să nu aibă nicio calitate în societatea în numele căreia a fost emisă fila cec etc, ceea ce nu este cazul în speţă deoarece inculpatul, fiind administrator al SC R. S., avea dreptul de a emite file cec. Împrejurarea că nu avea disponibil suficient în cont la data emiterii cecului, nu conduce la concluzia că acest instrument de plată este un mijloc fraudulos, alin4 referindu-se la cu totul alte situaţii ( ex folosirea unui înscris fals, exercitarea fără drept a unei profesii, emiterea unui cec fără acoperire ce fusese anterior declarat de titular ca fiind furat, etc)

Având în vedere că instrumentul de plată este valabil, fiind emis cu respectarea dispoziţiilor Legii 59/1934 , constituind de altfel şi titlu executoriu, instanţa nu poate dispune anularea acestuia, neexistând o falsificare totală sau parţială a acestuia iar în prezenta cauză el este titlu valabil.

Pentru aceleaşi motive nu se poate reţine, aşa cum a făcut procurorul prin rechizitoriu, că protocolul din 17.01.2009 este un mijloc fraudulos, deoarece  acesta cuprinde şi manifestarea de voinţă a reprezentanţilor societăţii partenere ,în sensul că sunt de acord ca plata datoriilor restante să fie plătite cu cecul emis de inculpat.

Prin urmare, încadrarea juridică corectă este cea prev de art 215 alin  1, 3, 4 şi 5 Cod penal.

În ceea ce priveşte cererea  formulată de inculpat, de restituire a cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale, instanţa constată că s-a mai pronunţat cu privire la o astfel de  solicitare la termenul de judecată din data de 14.10.2008.

Aşa cum am arătat, împrejurarea că inculpatul a fost cercetat şi pentru infracţiunea prev de art 84 pct 2,3 din Legea 59/1934 iar trimiterea în judecată a operat doar pentru infracţiunea prev de art 215 alin 1-3, 5 Cod pen, nu  impune trimiterea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale.

În urma cercetărilor efectuate s-a constatat de către procuror,  că  fapta în materialitatea sa se încadrează în disp art 215 ceea ce exclude  reţinerea  în acelaşi timp a infracţiunii prev de art art 84 pct 2,3 din Legea 59/1934, dispunând în consecinţă trimiterea în judecată doar pentru prima infracţiune.

Având în vedere cele mai sus  expuse, instanţa va aplica inculpatului pedeapsa închisorii care să corespundă scopului acesteia , definit prin art 52 din codul penal, prin observarea criteriilor generale de individualizare prev de art 72 Cod penal.

Sub acest aspect, instanţa reţine pericolul social al infracţiunii, reflectat în  limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, conduita bună a inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunii, relevante  fiind în acest sens  lipsa antecedentelor penale ale acestuia, aspecte care îndreptăţesc instanţa să facă aplicarea în cauză a disp art 74-76 Cod penal..

Cât priveşte modalitatea de executare, în raport de criteriile anterior menţionate şi apreciind că scopul pedepsei va putea fi atins  chiar fără executarea acesteia, va dispune, conform art 86/1 Cod penal, suspendarea executării pedepsei aplicate, sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare, pe un termen de încercare de 6 ani stabilit conform art. 862 Cod penal.

În baza art. 86/3 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte lunar la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate, mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 Cod procedură, penală va pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 86/4 Cod penal şi art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Sub aspectul laturii civile se constată că  partea vătămată SC M. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 498.859,48 lei despăgubiri civile reprezentând suma neachitată conform filei cec.

Având în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului va obliga inculptaul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC R. S. la plata sumei de 498.859,48 lei despăgubiri civile. Deşi iniţial s-a dispus introducerea în cauză ca parte responsabilă civilmente a SC S. SRL Braşov se constată că inculpatul a emis cecul în calitate de administrator al SC R. S. aşa încât doar această societate poate fi obligată alături de inculpat, la repararea prejudiciului.

În baza art.191 alin. 1 şi 3 Cod procedură penală va obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 1700 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea formulată de inculpatul  C. I. N. fiul lui (...), născut la data de (...) în (...), domiciliat în oraşul (...) privind restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş în vederea refacerii urmăririi penale.

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. 1-3 şi 5 Cod penal în infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. 1 şi 2 din Legea 59/1934.

În baza art. 334 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptei ce a fost reţinută în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. 1-3 şi 5 Cod penal, în infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. 1, 3, 4 şi 5 Cod penal.

În baza art. 215 alin. 1, 3, 4, 5 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a-c Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 litera a şi alin. 2 Cod penal, condamnă pe inculpatul  C. I. N. , la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal.

În baza art. 86/1 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei aplicate, sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare, pe un termen de încercare de 6 ani stabilit conform art. 862 Cod penal.

În baza art. 86/3 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte lunar la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate, mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 Cod procedură, penală pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 86/4 Cod penal şi art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă SC M. MG SRL şi obligă pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC R. SRL Braşov la plata sumei de 498.859,48 lei despăgubiri civile.

În baza art.191 alin. 1 şi 3 Cod procedură penală obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 1700 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu apel în 10 zile de la pronunţare pentru inculpat, partea civilă şi Ministerul Public şi de la comunicare pentru partea responsabilă civilmente.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 16 Iulie  2009, la Tribunalul Argeş - Secţia Penală.

Preşedinte,

M. N.

Grefier,

E. E. C.

8

Domenii speta

Spete similare