Cerere de recalculare a pensiei potrivit o.u.g. nr. 4/2005 şi h.g. nr.1550/2004 formulată după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010.

Sentinţă civilă 271F din 07.02.2012


Prin cererea înregistrata pe rolul acestui tribunal  la data de 03.01.2012 reclamantul D.O. a chemat în judecata pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII IALOMITA, solicitând obligarea acesteia sa-i recalculeze drepturile de pensionare în functie de un stagiu complet de  cotizare de 25 ani, corespunzator grupei II de munca si acordarea diferentei de pensie actualizata cu rata inflatiei pâna la data platii efective începând cu luna decembrie 2008.

In motivarea cererii sale,  reclamantul a aratat ca a fost pensionat în anul 1996, iar la data pensionarii avea o vechime în munca, în grupa a II - a de peste 27 de ani, 4 luni si 29 de zile , fiind pensionat prin decizia nr.71329/17.06.1996.

In atare situatie, considera reclamantul ca, urmare a aplicarii OUG nr. 4/2005 si a recalcularii drepturilor de pensionare potrivit principiilor Legii nr. 19/2000, la stabilirea  punctajului mediu anual, stagiul complet de cotizare ce trebuie folosit este cel de 25 ani prevazut de art. 14 din Legea nr. 3/1977.

In sustinerea acestei afirmatii, reclamantul invoca dispozitiile HG nr. 1550/2004 precum si Decizia nr. 40/2008 a Sectiilor Unite ale I.C.C.J. care ar statua ca pentru cei care s-au pensionat în perioada 01.07.1977 – 31.03.2001  si care au lucrat în grupele I si a II-a de munca stagiul de cotizare utilizat  la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat  de art. 14 din Legea nr. 3/1977, în cazul reclamantului de 25 ani corespunzator grupei a II-a de munca.

In dovedirea cererii sale, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri.

In drept, reclamantul si-a întemeiat  cererea sa pe disp. H.G. nr. 1550/2004, art. 2, Legea nr. 3/1977, art. 14, Constitutia României, art. 16 (1) si Decizia nr. 40/20008 a I.C.C.J..

Cererea este legal scutita de taxa de timbru potrivit art. 157 din Legea nr. 263/2010.

Legal citata, pârâta Casa Judeteana de Pensii Ialomita a depus întâmpinare prin care solicita respingerea actiunii ca inadmisibila având în vedere ca OUG nr. 4/2005 a fost abrogata în momentul aparitiei Legii nr. 263/2010 si ca nelegala si netemeinica  motivat de faptul ca disp. art. 14 din Legea nr. 3/1977 nu se refera la reducerea stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei, el fiind cel de 30 de ani.

Sustine pârâta  ca  stadiul  complet de  cotizare  folosit  la recalcularea  drepturilor  sale  de  pensie  este  cel  prevazut de  Legea nr.3/ 1977, întrucât  drepturile  de  pensionare ale reclamantului  au  fost  deschise  anterior  datei de  01.04.2001.

Se  invoca de  asemenea  faptul ca ar  fi  discriminatoriu  sa se  foloseasca  stagiul  de  cotizare  de  25 de  ani,  asa  cum  pretinde  reclamantul, în  conditiile  în  care  pentru cei  ai  caror  drepturi de  pensionare  se  deschid  dupa  data  de 1 aprilie 2001 un  astfel de  stagiu de  cotizare  se  foloseste strict  numai pentru  cei  ce  au  desfasurat  activitate  în  conditii  speciale,  situatie  în  care  nu  se  încadreaza  reclamantul.

În drept întâmpinarea este întemeiata pe dispozitiile Legii nr. 263/2010, H.G. nr. 1150/2004, O.U.G. nr. 4/2005.

Din actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele:

Drepturile de pensionare ale reclamantului au fost deschise potrivit deciziei nr. 71329/17.06.1996.

Potrivit înscrisurilor  cuprinse  în  decizia  aflata  la  dosarul  cauzei (fila 5),  rezulta  ca  acesta ar fi  desfasurat  activitate  în  grupa a II-a de munca pe  o  perioada de  27 de ani, 4 luni si 29 de zile.

Pretentiile  reclamantului ca în conditiile O.U.G. nr.4/2005 si cu respectarea Normelor Metodologice aprobate prin H.G. nr. 1550/2004,  sa  se procedeze la recalcularea pensiei sale potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000,  cu  luarea  în  considerare a  unui  stagiu complet de  cotizare de 25 de  ani  sunt  neîntemeiate,  pentru  cele  ce  le  vom dezvolta  mai  jos .

Potrivit continutului  cererii  introductive  rezulta  ca  reclamantul solicita  recalcularea  drepturilor  sale  de  pensie,  urmare a  aplicarii  dispozitiilor  Legii nr.19/2000, H.G.R. nr.1550/2004.

În  acest sens,  este  de  observat  ca  prin recalcularea  solicitata de  reclamant legiuitorul a  urmarit  trecerea  celor  pensionati anterior  datei de  1 aprilie 2001 potrivit Legii nr.3/1977  în  sistemul de  calcul  al  drepturilor  de  pensionare  potrivit  criteriilor  cuprinse  în Legea nr.19/2000.

Temeiul  juridic  care  a  stat  la  baza  acestei  operatiuni de  recalculare s-a  aflat  în  dispozitiile  O.U.G. nr.4/2005  si  H.G.R.  nr.1550/2004 .

De  observat  ca  prin  aparitia  Legii nr.263/2010,  cu  aplicabilitate  de la 1 ianuarie 2011, potrivit  art.196 lit. n si p,  atat  O.U.G. nr.4/2005  cat  si  H.G.R. nr.1550/2004  au  fost  abrogate,  astfel  încât  cu  aceasta  data  temeiul  juridic  pentru  cererea  de  recalculare a  drepturilor de  pensionare  care  are  la  baza  actele  normative  abrogate  nu  mai  exista.

Este  cunoscut  ca un  act  normativ nu  mai  poate  avea  consecinte  juridice  dupa  momentul  abrogarii  lui,  pentru  ca  ar  însemna  sa  se  aduca  atingere  principiului  fundamental al  activitatii  legii  noi,  principiu  consacrat  si  de  art.15 alin.2  din Constitutie.

Pot  exista  exceptii de  la  acest  principiu  al  aplicarii  imediate  a  legii  noi,  situatie  în  care  se  vorbeste  despre  ultraactivitatea  legii  vechi,  dar aceasta  trebuie  sa  rezulte  prin  dispozitii  legale  exprese.

În  acest  sens, este  de  observat  ca  singurele  norme  tranzitorii  cuprinse  în  Legea nr.263/2010  la  art.174 si 178  nu  fac  sa  ultraactiveze  dispozitiile  legale  abrogate  decât  pentru  cererile  înregistrate  anterior  intrarii  în  vigoare a  acestei  legi,  situatie  în  care  nu se încadreaza  cererea  reclamantului,  care  a  fost  înregistrata pe  rolul  tribunalului  la  data  de  3 ianuarie 2012.

Asadar, pentru  cererile  de  recalculare  potrivit O.U.G  nr.4/2005 si H.G.R. nr.1550/2004  nu  mai  exista  temei  juridic  dupa  intrarea  în  vigoare a  Legii nr.263/2010,  daca  ele  au  fost  introduse  dupa  data  de 1 ianuarie 2011.

Dreptul  reclamantului  la  recalcularea  pensiei  rezulta  din lege,  însa  aceasta  lege produce  efecte atât  timp  cat  este  în  vigoare,  nu  si  dupa  abrogarea  acesteia.

În  acest sens, chiar  daca  nu  constituie  izvor  de  drept,  trebuie  invocat  si  precedentul  judiciar  creat  de  Curtea  de  Apel  Bucuresti,  care  în  decizia civila  nr.5986/06.10.2011,  arata  ca : „Nemaiavând  suport  legal,  vocatia  reclamantului nu se mai  poate  transforma  într-un  drept  subiectiv  care  sa  nasca  în  sarcina  casei  judetene  de  pensii  o  obligatie  corelativa. Practic,  raportul  juridic  necesar nu  mai  poate  fi  creat,  astfel  ca  pretentiile  deduse  judecatii  sunt  lipsite  de  fundament…”

Pentru  aceste  motive,  cererea  de  recalculare  formulata de  reclamant  nu  poate  fi  primita.

În acelasi sens sunt si alte Decizii ale Curtii de Apel Bucuresti, cum ar fi Decizia nr. 8276/14.12.2011 si nr. 8331/15.12.2011.

Mai  mult  decât  atât,  legiuitorul  prin  edictarea  Legii nr.263/2010,  art.100, stabileste  un  nou  sistem,  cel  al  majorarii  punctajelor  lunare  pentru  persoanele  care  au  lucrat  în  grupe  superioare  de  munca,  astfel  încât  si  pentru  acest  motiv,  pe  fondul  cauzei,  cererea  reclamantului  ar  trebui  respinsa.

Asa  fiind,  pentru  considerentele  aratate  mai  sus,  urmeaza a  respinge  ca  neîntemeiata  cererea  formulata de  reclamantul D.O. împotriva pârâtei CASA JUDETEANA DE PENSII IALOMITA.

În temeiul art. 36 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor,  opinia asistentilor  judiciari  este  în  conformitate  cu  considerentele  si  dispozitivul  hotarârii .