Stabilire program vizitare minor

Decizie 101/A/MF din 02.10.2012


stabilire program vizitare minor

(Tribunalul Mehedinţi – d.c. 101/A/MF/02.10.2012)

Prin cererea formulată la data de 03.11.2011 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin sub nr.14966/225/2011, reclamanta D.C. în contradictoriu cu pârâtul P.G.C., a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie stabilit un program de legături personale cu minora P.A.G., născută la 01.08.2007, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a menţionat că din relaţia de concubinaj cu pârâtul a rezultat minora P.A.G., ulterior minora a fost încredinţată spre creştere şi educare pârâtului, prin sentinţa civilă nr. 431/12.04.2011 pronunţată de Judecătoria Dr. Tr. Severin.

Reclamanta a susţinut că, la pronunţarea hotărârii s-a avut în vedere acordul său să-i fie încredinţată pârâtului spre creştere şi educare minora, întrucât avea condiţii de creştere şi educare pentru minoră, aceasta urmând să plece din ţară pentru a-şi căuta un serviciu. După plecarea din ţară a reclamantei, a păstrat legătura cu minora, trimiţându-i bani necesare creşterii şi luând periodic legătura cu aceasta. Pârâtul împreună cu familia sa nu i-a permis reclamantei să aibă legături personale cu minora, să-şi ia minora la plimbare în parc, să meargă cu aceasta la cumpărături, tot timpul fiind nevoită să fie însoţită de bunicii paterni, fără a fi lăsate o clipă singure, deşi minora era ataşată de reclamantă.

În drept, şi-a întemeiat acţiunea pe disp. art. 401 C. civil.

În dovedirea acţiunii, la dosarul cauzei a fost depuse în copie, următoarele înscrisuri: sentinţa civilă nr. 431/12.04.2011 pronunţată de Judecătoria Dr. Tr. Severin în dosarul nr. 2609/225/2011, certificat de naştere minoră, taxă timbru în cuantum de 8 lei şi timbru judiciar de 0,50 lei, o precizare de acţiune în care se solicită exercitarea autorităţii părinteşti de către aceasta, în prezent minora fiind încredinţată spre creştere şi educare tatălui pârât, un înscris în limba germană şi tradus în limba română din care rezultă că reclamanta are un loc de muncă în Austria şi interogatoriu pentru a fi luat pârâtului.

 Reclamanta a solicitat şi instanţa i-a încuviinţat proba testimonială cu martora C.G.E.D., răspunsurile acesteia fiind consemnate şi ataşate în declaraţia existentă la dosar.

 Pârâtul s-a prezentat în instanţă şi a depus note scrise, iar în dovedirea acţiunii a solicitat încuviinţarea probei cu martorii:B.M. şi A.C. şi interogatoriu pentru a fi luat reclamantei, răspunsurile acestora fiind consemnate şi ataşate în declaraţiile şi interogatoriul existente la dosar.

În cauză, s-a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul părţilor, referatele anchetelor sociale fiind înaintate de Primăria Dr.Tr. Severin prin adresele nr. 22805/22806/21.11.2011 şi nr. 1465/02.02.2012.

Prin sentinţa nr.369/MF/13.04.2012 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta D.C., în contradictoriu cu pârâtul P.G.C., s-a încuviinţat ca mama reclamantă să aibă legături personale cu minora în următoarea modalitate: respectiv pârâtul să-i permită reclamantei să o ia pe minoră la domiciliul său din România, o dată pe lună în prima săptămână de sâmbătă orele 10,00 până duminica orele 16,00,  timp de o lună în timpul vacanţelor şcolare de vară şi o săptămână în cursul vacanţelor de iarnă şi a fost obligat pârâtul la 308 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

 Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut că din probele administrate în cauză rezultă că  reclamanta  a păstrat legătura cu minora,  fiind  ataşată de aceasta, situaţie în care  este în interesul  acesteia  de a păstra o legătură afectivă cu ambii părinţi .

 Împotriva susmenţionatei sentinţe, în termen legal a declarat apel pârâtul P.G.C. arătând că,  minora locuieşte  în cadrul familial al acestuia  şi că luarea minorei  de către intimată  ar fi natură să afecteze dezvoltarea psihică  şi fizică ulterioară  ca efect  emoţional  al schimbării mediului cu consecinţa pierderii  controlului de către ambii părinţi.

S-a susţinut de asemenea că nu a fost luată în considerarea probatoriul administrat  privitor la faptul că  accesul şi întâlnirile minorei cu intimate i-au fost permise întotdeauna fiind evaluată declaraţia martorei C.E.  persoană necunoscută  recurentului.

Hotărârea este criticată şi pentru că instanţa nu a evaluat interogatoriul  şi nu a reţinut că  intimata reclamantă suferă de tulburări psihice.

 Intimata reclamantă a formulat întâmpinare solicitând respingerea  apelului.

 Analizând  legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în raport de  criticile formulate de recurent, de probele administrate în prima instanţă şi de actele normative cu incidenţă în raportul juridic dedus judecăţii se constată următoarele:

Obiectul  litigiului dedus judecăţii îl constituie stabilirea legăturilor personale ale  reclamantei intimate  cu minora P.A.G.rezultată din relaţiile de concubinaj  cu recurentul pârât P.G.C.

Temeiul juridic  al cererii de chemare în judecată pentru ca instanţa de tutelă să decidă asupra modalităţilor  în care părintele  separat de copil poate avea legături cu acesta  este art. 401 C.civ.

Acest text  se află în corelaţie cu disp.art. 488 C.civ., în conformitate cu care  ambii părinţii au îndatorirea  de a creşte copilul, de a coopera cu acesta, de a-i respecta viaţa intimată, privată şi demnitatea,  de-a luat toate măsurile  pentru protejarea şi realizarea  drepturilor copilului .

Legiuitorul a reglementat prin dispoziţii exprese cuprinse  în art.494  şi relaţiile sociale ale minorului  în vârstă de până la 14 ani  prevăzând că părinţii copilului pot numai în baza unor motive temeinicie să împiedice legăturile personale ale copilului.

Legiuitorul în interesul copilului a statuat dispoziţii legale pentru a reglementa  în cazul separării copilului  faţă de unul din părinţi  de o potrivită drepturile părinţilor privind copilul lor minor  dar şi obligaţiile  pe care le au faţă de acesta, ambii fiind răspunzători de modul în care este crescut, educat, format  şi instruit copilul lor.

 Tot în interesul  minorului Codul civil a abordat de o altă manieră în  disp.art.483-487, modul în care este soluţionată situaţia minorului în sensul exercitării autorităţii părinteşti de către ambii părinţi eliminând instituţia încredinţării minorului unuia sau altuia  dintre aceştia  ca sancţiune  potrivit vechii reglementări existente în Codul Familiei.

În relaţiile părinţi-copii potrivit art.8 din CEDO, legătura naturală de rudenie  dintre părinţi şi copiii  trebuie în  mod obligatoriu însoţită de o relaţie de substanţă : „problema  existenţei sau inexistenţei  vieţii de familie este în principal  o problemă de fapt depinzând de existenţa reală, în practică, a unor legături  personale strânse şi extinse.”

În contextul celor arătate, se apreciază că este în interesul exclusiv al minorei să aibă  legături personale  cu mama  sa  reclamanta intimată deoarece numai în acest mod  minora va simţi supravegherea din partea ambilor părinţi.

 Criticile aduse de apelantul pârât în calea de atac exercitată sunt în contradicţie cu reglementările legale  şi respectiv cu interesul minorei.

Schimbarea mediului familial prin luarea minorei de către intimata reclamantă nu poate  afecta dezvoltarea  fizică şi psihică a minorei şi nici nu este de natură să fie pierdut controlul  pe care părintele  la care locuieşte îl are asupra sa.

Instanţa de control judiciar apreciază  în raport cu textele legale în materie, dar şi cu probele administrate că soluţia pronunţată de prima instanţă  este în conformitate cu interesul minorei, cu drepturile şi obligaţiile pe care ambii părinţi le au faţă de minoră şi pe care nu le pot exercita decât prin legături personale cu aceasta.

Aşa fiind, instanţa urmează a dispune  respingerea apelului  şi menţinerea  soluţiei instanţei de  fond.

Văzând şi disp.art. 274 C.pr.civ., apelantul va fi obligat  la plata sumei de 602 lei  cu titlu de cheltuieli de judecată către intimată.