Contract de ipotecă.Nulitate

Sentinţă comercială 1530 din 04.07.2011


Contract de ipotecă.Nulitate

Într-adevăr, constatarea nulităţii absolute a Hotărârii nr.xxx/2007, ulterior încheierii contractului de ipotecă, conduce la concluzia inexistenţei consimţământului SC R SA de a fi reprezentată la  încheierea contractului sus-menţionat, potrivit regulii quod nullum este, nullum producit effectum(ceea ce este nul, nu produce efecte).

În speţă însă, ne aflăm în prezenţa unui principiu care înlătură această regulă, şi anume a principiului validităţii aparenţei în drept-error commnis facit ius, ceea ce înseamnă că  nulitatea actului este înlăturată într-o situaţie de eroare comună, obştească.

În concret ne aflăm în prezenţa unui mandat aparent încheiat cu un terţ de bună-credinţă, contractul de ipotecă fiind valabil încheiat, întrucât banca a avut convingerea, lipsită de orice îndoială şi de orice culpă, că persoana cu care a tratat, şi anume GM, a primit împuternicire din partea societăţii mandante de a încheia respectivul act.

În acest fel, se ajunge ca persoana care nu a consimţit să fie reprezentată, în cauză societatea SC R SA, să fie angajată faţă de un terţ de bună-credinţă, şi anume pârâta PB ROMANIA SA.

Buna-credinţă a băncii pârâte rezultă din faptul că la încheierea actului, GM, ce deţinea calitatea de director, s-a prezentat cu procură specială autentică de a încheia contractul de ipotecă, procură emisă în baza Hotărârii nr.xxx/2007, în cadrul adunării acţionarilor fiind stabilită persoana ce urma să reprezinte societatea pentru încheierea contractului de ipotecă.

Prin urmare, nu era necesară forma autentică a hotărârii adunării generale, atâta timp cât mandatarul a fost împuternicit direct de către adunarea acţionarilor să reprezinte societatea, la data încheierii contractului acesta primind procură specială, în formă autentică, prezentată băncii, de a încheia contractul.

Sentinţa nr. 1530 din 04 Iulie 2011 Tribunalul Vâlcea-Secţia comercială

La data de 29.01.2009 reclamantele  TE şi  PE în contradictoriu cu pârâtele SC R SA RM VÂLCEA- prin administrator judiciar SIA  şi  PB ROMANIA SA, a solicitat instanţei să constate nulitatea absolută a contractului de ipotecă de rang I încheiat la data de 22.11.2007 autentificat de către BNP B C-M, prin Încheierea din 22.11.2207 şi radierea dreptului de ipotecă şi a interdicţiei de înstrăinare şi grevare cu sarcini instituită prin Încheierea OCPI Vâlcea din 22.11.2007 pentru terenul proprietatea SC R SA situat în Rm.Vâlcea, str.Cerna  în suprafaţă de 280,05 mp.

În motivare s-a arătat că la data de 27.01.2009 în AGEA a SC R SA administratorul societăţii, PC a informat acţionarii în legătură cu ipotecarea unui teren, proprietatea societăţii conform Hotărârii Extraordinare a AGA nr.xxx/19.11.2007 şi contractului de ipotecă de rang I încheiat la 22.11.2007 autentificat de BNP B C-C pentru obţinerea unui credit bancar de către SC M C SRL, care nu are şi nu a avut în mod absolut nicio legătură cu SC R SA.

S-a arărar că reclamantele au solicitat administratorului prezentarea hotărârii sus-menţionate şi a contractului de ipotecă, întrucât acestea nu aveau cunoştinţă de ele, iar după prezentarea lor , acestea au constatat că semnăturile cuprinse în Hotărârea AGEA erau realizate de altcineva în locul reclamantelor.

Cu toate că administratorului i-au fost solicitate dovada publicării în Monitorul oficial, a existenţei unui proces-verbal şi a convocării acţionarilor, aceste înscrisuri nu au putut fi prezentate, cu trimitere spre directorul economic D M, care s-a arătat că ar fi asigurat secretariatul şedinţei.

Faţă de cele arătate, reclamantele au înţeles să solicite, pe cale separată, constatarea nulităţii absolute a Hotărârii AGEA, cerere ce face obiectul altui dosar.

În cadrul acţiunii de faţă s-a arătat că nevalabilitatea consimţământului în calitate de acţionari a reclamantelor, prin lipsa totală a acestuia duce la nulitatea absolută a contractului de ipotecă.

S-a menţionat că a avut loc şi încălcarea ordinii publice, conform art.1361 din Legea nr.31/1990, deoarece exercitarea drepturilor trebuie făcută cu bună-credinţă şi cu respectarea drepturilor celorlalţi acţionari, drepturile şi interesele reclamantelor fiind încălcate grav, având în vedere că s-a dispus asupra unui teren din patrimoniul societăţii, iar ipotecarea lui nu a asigurat nici un avantaj patrimonial pentru SC RSA.

De asemenea, s-a invocat fraudarea legii, operaţiunea de garantare neavând legătură cu activitatea şi scopul statutar al societăţii la care sunt acţionare reclamantele, iar potrivit dispoziţiilor art.34 alin.23 din Decretul nr.31/1954 actele juridice care nu sunt făcute în vederea realizării scopului statutar al persoanei juridice sunt nule.

Cu privire la încălcarea Legii nr.31/1990, se menţionează că, potrivit art.111 lit.f) adunarea generală ordinară are competenţa de a hotărî gajarea/ipotecarea unui teren, iar conform art.131 alin.1), un proces-verbal, semnat de preşedinte şi secretar, constată îndeplinirea formalităţilor de convocare, la care se anexează actele referitoare la convocare şi lista celor prezenţi, proces ce se trece în registrul adunărilor generale.

În final, s-a arătat că, potrivit art.131 alin.4), pentru a fi opozabile terţilor, hotărârile adunării generale se depun în termen de 15 zile la oficiul registrului comerţului pentru a fi publicate în Monitorul Oficial.

Reclamantele au invocat Decizia nr.1964/23.05.2007 care a statuat că neautentificarea hotărârii de mandat a reprezentantului garantului ipotecar să încheie un contract de ipotecă echivalează cu lipsa unui mandat special autentic ce determină nulitatea absolută a contractului de ipotecă.

În susţinerea cererii s-a depus Procesul-verbal din 27.01.2009 încheiat în şedinţa AGEA a SC ROVIMET SA şi sentinţa nr.aaaa/11.11.2010 a Tribunalului Vâlcea prin care s-a constatat nulitatea absolută a Hotărârii AGEA nr.xxx/19.11.2007.

Prin întâmpinare, pârâta P B ROMANIA SA a arătat că banca este un terţ de bună-credinţă, căruia îi este opozabilă Hotărârea AGEA, banca neavând posibilitatea de a efectua expertize grafologice pentru fiecare act prezentat de clienţi în vederea încheierii contractelor de ipotecă.

Cu privire la încălcarea ordinii publice şi a fraudării legii, pârâta menţionează că între SC R SA şi SC M SRL s-a încheiat un contract de împrumut, prin care SC M SRL a acordat suma de 231.260 CHF cu acest titlu către SC R SA, contractul de ipotecă garantând acest împrumut.

Referitor la încălcarea dispoziţiilor Legii nr.31/1990, pârâta a precizat că textul art.111 lit.f) priveşte gajarea bunurilor către unităţi ale societăţii, iar art.113 lit.m) vorbeşte despre convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor pentru orice modificare a actului constitutiv, pentru încheierea oricăror contracte neexistând timpul necesar pentru întrunirea adunării generale ordinare.

În ceea ce priveşte opozabilitatea faţă de terţi, pârâta a constatat că reclamantele nu au această calitate, acestea fiind acţionare ale societăţii.

Faţă de necesitatea formei autentice, s-a arătat că art.701 din Legea nr.31/1990 prevede faptul că „Actele de dispoziţie asupra bunurilor unei societăţi comerciale pot fi încheiate în temeiul puterilor conferite reprezentanţilor legali ai societăţii, după caz, prin lege, actul constitutiv sau hotărârile organelor statutare ale societăţii adoptate în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale actului constitutiv al societăţii, nefiind necesară o procură specială şi în formă autentică în acest scop, chiar dacă actele de dispoziţie trebuie încheiate în formă autentică.”

În speţă, pârâta a menţionat că actul a fost încheiat de către G M, în calitate de reprezentant al garantului, în baza unei procuri speciale autentice nr.bbbb/21.11.2007, nicio dispoziţie legală necerând îndeplinirea condiţiei ca hotărârea AGA să aibă formă autentică.

Pârâta SC R SA a înţeles să depună la dosar contractul de ipotecă de rang I, iar prin Notele Scrise depuse la dosar, s-a solicitat admiterea cererii reclamantelor, întrucât contractul de ipotecă este nul absolut, pentru motivele arătate în cerere de către acestea şi pentru faptul că instanţa de judecată, în mod irevocabil, a constatat ca fiind lovită de nulitate absolută Hotărârea AGEA nr.xxx/19.11.2007.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta P B ROMANIA SA a solicitat instanţei suspendarea cauzei, în temeiul dispoziţiilor art.36 din Legea nr.85/2006, având în vedere că pârâta a SC R SA a intrat în procedura insolvenţei, cerere respinsă în şedinţa publică din data de 29 iunie 2011.

Ulterior, aceeaşi pârâtă a înţeles să formuleze cerere de chemare în garanţie a BNP BC, cerere ce nu a fost timbrată aşa cum s-a dispus prin încheierea din data de 18 mai 2011, condiţii în care, faţă de dispoziţiile art.20 alin.3) din Legea nr.146/1997, cererea a fost anulată ca netimbrată.

Faţă de actele dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Prin Hotărârea Adunării Extraordinare a Acţionarilor SC R SA nr.xxx /19.11.2007 s-a hotărât garantarea cu terenul de 280 mp situat în Rm.Vâlcea, str.Cerna, proprietatea societăţii, a creditului obţinut de SC MC  SRL de la PB–Sucursala Rm.Vâlcea, cu ducerea la îndeplinire a hotărârii fiind împuternicită DM, director economic al societăţii, iar pentru semnarea ipotecii fiind împuternicit GM, în calitate de director general.

Contractul de ipotecă a fost încheiat  la data de 22.11.2007, contract autentificat sub nr.aaaa, act semnat din partea SC R SA, de GM, în calitate de director, conform Hotărârii Adunării Generale din data de 19.11.2007 şi pe baza procurii  speciale autentice nr.bbbb/21.11.2007.

Conform acestei procuri, GM a fost împuternicit, ca în numele şi pentru societate, să se prezinte şi să reprezinte societatea la biroul notarial, în vederea îndeplinirii tuturor formalităţilor necesare încheierii unor contracte de garanţie imobiliară cu privire la imobilul teren de 280,05 mp situat în municipiul Rm.Vâlcea, str.Cerna, împuternicire dată de administratorul societăţii  PC.

Prin sentinţa nr.aaaa/11.11.2010 Tribunalul Vâlcea, în mod irevocabil, a constatat nulitatea absolută a Hotărârii nr.xxx/19.11.2007, reţinând în considerente că din raportul de expertiză criminalistică – grafoscopică întocmit  a rezultat că semnăturile reclamantelor TE şi PE nu au fost executate de acestea, ci de alte persoane.

Faţă de actele dosarului, instanţa a constatat că acţiunea formulată este neîntemeiată, pentru considerentele următoare:

Într-adevăr, constatarea nulităţii absolute a Hotărârii nr.xxx/2007, ulterior încheierii contractului de ipotecă, conduce la concluzia inexistenţei consimţământului SC R SA de a fi reprezentată la  încheierea contractului sus-menţionat, potrivit regulii quod nullum este, nullum producit effectum(ceea ce este nul, nu produce efecte).

În speţă însă, ne aflăm în prezenţa unui principiu care înlătură această regulă, şi anume a principiului validităţii aparenţei în drept-error commnis facit ius, ceea ce înseamnă că  nulitatea actului este înlăturată într-o situaţie de eroare comună, obştească.

În concret ne aflăm în prezenţa unui mandat aparent încheiat cu un terţ de bună-credinţă, contractul de ipotecă fiind valabil încheiat, întrucât banca a avut convingerea, lipsită de orice îndoială şi de orice culpă, că persoana cu care a tratat, şi anume GM, a primit împuternicire din partea societăţii mandante de a încheia respectivul act.

În acest fel, se ajunge ca persoana care nu a consimţit să fie reprezentată, în cauză societatea SC R SA, să fie angajată faţă de un terţ de bună-credinţă, şi anume pârâta PB ROMANIA SA.

Buna-credinţă a băncii pârâte rezultă din faptul că la încheierea actului, GM, ce deţinea calitatea de director, s-a prezentat cu procură specială autentică de a încheia contractul de ipotecă, procură emisă în baza Hotărârii nr.xxx/2007, în cadrul adunării acţionarilor fiind stabilită persoana ce urma să reprezinte societatea pentru încheierea contractului de ipotecă.

Prin urmare, nu era necesară forma autentică a hotărârii adunării generale, atâta timp cât mandatarul a fost împuternicit direct de către adunarea acţionarilor să reprezinte societatea, la data încheierii contractului acesta primind procură specială, în formă autentică prezentată băncii, de a încheia contractul.

Celelalte susţineri ale reclamantei referitoare la modalitatea de desfăşurare a şedinţei adunării acţionarilor raportat la dispoziţiile Legii nr.31/1990 nu pot fi primite, având în vedere că dispoziţiile art.111 lit.f) şi art.131 privesc condiţii de valabilitate a hotărârii adunării generale, condiţii ce pot fi analizate într-o acţiune în anulare/nulitate promovată în baza prevederilor art.132 din lege.

De asemenea, nici dispoziţiile art.1361 din Legea nr.31/1990 şi cele ale art.34 alin.2 din Decretul nr.31/1954 nu sunt incidente în cauză, aspectele exercitării drepturilor acţionarilor cu bună sau rea-credinţă şi depăşirea scopului stabilit de lege pentru o societate comercială fiind probleme de drept ce pot afecta valabilitatea  hotărârii adunării acţionarilor, iar nu a contractului de ipotecă.

Faţă de cele expuse mai sus, acţiunea principală a fost respinsă ca neîntemeiată, iar cererea de chemare în garanţie a fost anulată ca netimbrată.