Plângere contravenţională

Prin decizia civila nr. 22 din 19.01.2011 a Tribunalului Arad, pronuntata în dosarul nr. 12903/55/2010, s-a respins recursul declarat de petent împotriva sentintei civile nr. 8938 din  18 octombrie 2010 pronuntata de Judecatoria Arad în dosarul nr. 12903/55/2010.

Astfel, s-a statuat ca just a retinut judecatorul primei instante ca procesul verbal contestat întruneste toate conditiile de forma prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute de art. 17 din OG nr. 2/2001.

Pe de alta parte, a retinut întemeiat ca mentiunile inserate în procesul verbal de contraventie privitoare la fapta contraventionala ce i se imputa petentului au fost dovedite într-o masura suficienta prin dovezile concludente depuse la dosarul primei instante îndeosebi fotografiile radar realizate prin mijloace tehnice omologate si de catre un agent de politie rutiera atestat ca operator al echipamentului de supraveghere video a traficului rutier si de masurare a vitezei de deplasare, în vreme ce petentul nu a administrat contraprobe la dovezile intimatului de natura a evidentia o alta stare de fapt decât cea retinuta de catre agentul constatator.

Cât priveste criticile formulate de catre petent, în recursul declarat în cauza, referitoare la pretinse încalcari ale normelor legale de metrologie, pentru motivele detaliate în calea de atac extraordinara exercitata este lesne de observat ca în plângerea introductiva de instanta aceeasi parte litiganta nu a formulat nici un fel de sustineri din perspectiva aplicarii Ordinului nr. 301 din 23 noiembrie 2005, privind aprobarea Normei de metrologie legala NML 021 – 05 „Aparate pentru masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)” asa încât acestea nu pot fi formulate pentru prima data în fata instantei de recurs fata de prevederile prohibitive ale art. 294 alin. 1 Cod procedura civila, în conformitate cu care în apel nu se pot face alte cereri noi, norme procedurale pe deplin aplicabile si în faza recursului în raport cu normele de trimitere ale art. 316 din acelasi cod, în conformitate cu care dispozitiile de procedura privind judecata în apel se aplica si în instanta de recurs, în masura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în Capitolul I al Titlului V din Codul de procedura civila, precum în speta, neevidentiindu-se, pe de alta parte nici situatiile de exceptie reglementate de catre legiuitor în continuare la acelasi aliniat al art. 294 Cod procedura civila, privitoare la invocarea unor exceptii de procedura ori a altor asemenea mijloace de aparare care sa nu fie considerate cereri noi în sensul legii de procedura.

Singura critica a petentului recurent, ce a fost supusa judecatii si în fata primei instante, este cea referitoare la pretinsa sustinere cum ca nu s-ar fi aflat în localitate la momentul constatarii în sarcina sa a savârsirii faptei contraventionale, aparare care în mod judicios nu a fost primita de catre instanta de fond si reprezinta si un motiv nefondat de recurs în conditiile în care din chiar fotografiile depuse la dosarul primei instante de catre intimat rezulta detalii de ansamblu suficient de relevante pentru a se putea concluziona fara echivoc ca la momentul în care a fost filmat si înregistrat pe caseta video autovehiculul condus de petent se afla în interiorul localitatii, respectiv în localitatea Andrei Saguna, cum rezulta din lucrarile dosarului instantei de fond, putându-se observa si faptul ca la momentul întocmirii procesului verbal mai apoi contestat petentul nu a formulat niciun fel de obiectiuni din acest punct de vedere, limitându-se la a semna procesul verbal de contraventie atât la rubrica de luare la cunostinta de continutul acestuia si la cea vizând înstiintarea de plata, cât si la rubrica „alte mentiuni” semnându-l pentru a treia oara doar cu mentiunea ca „vreau sa vad poza”, obiectiune care nu poate sa împieteze, în contextul dat, asupra legalitatii si temeiniciei procesului verbal de contraventie în sensul preconizat de catre petent si care rezida din demersul judiciar initiat.

Domenii speta

Spete similare