Deschiderea procedurii insolvenţei

Prin Sentinta comerciala nr. 203 /08.02.2010  pronuntata de Tribunalul Arad în Dosar nr.4460/108/2009  a fost admisa  în parte cererile formulate de creditoarea SC U. L. C. SA si de creditoarea SC M. L. SA ,  împotriva debitoarei SC Z. C. SRL  , pentru deschiderea procedurii insolventei, potrivit dispozitiilor Legii nr.85/2006 si în temeiul art. 1, alin. 2, lit. e) si art. 3 pct.25 raportat la art. 33 si 34 si art.107 alin 1 paragraf A lit. a din Legea privind procedura insolventei,  a fost deschisa  procedura simplificata fata de debitoare.

Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut  ca, creditoarele au dovedit partial creantele lor, astfel, creditoarea SC U. L.IFN SA a avut încheiate cu debitoarea doua contracte de leasing, având ca obiect diferite utilaje agricole.

Ambele contracte au fost reziliate la data de 22.04.2009 ca urmare a neachitarii la scadenta a ratelor, utilajele fiind preluate de societatea creditoare de la debitoare.

Potrivit art. 15 din OG nr. 51/1997”Daca în contract nu se prevede altfel, în cazul în care locatarul/utilizatorul nu executa obligatia de plata integrala a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, calculate de la scadenta prevazuta în contractul de leasing, locatorul/finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat sa restituie bunul si sa plateasca toate sumele datorate, pâna la data restituirii în temeiul contractului de leasing.”

Astfel cum se poate observa, beneficiarul contractului de leasing este obligat, în caz de reziliere, sa restituie finantatorului bunul si sa plateasca toate sumele datorate pâna la momentul restituirii bunului, daca în contract nu se prevede altfel.

Potrivit contractelor sus mentionate, partile au convenit ca, în caz de încetare a contractului din culpa utilizatorului acesta sa plateasca finantatorului daune-interese, însa acestea nu pot sa fie mai mari decât prejudiciul efectiv creat finantatorului, potrivit art. 1084-1089 cod civil.

Creditorul nu a dovedit aceste daune-interese presupuse, ci a adaugat, la valoarea datoriilor acumulate pâna la data rezilierii, ratele stabilite prin contract pâna la finalul perioadei de finantare, valoarea reziduala si accesoriile calculate la acestea, fara sa fi dovedit efectiv prejudiciul, potrivit disp. art. 1169 cod civil. Mai mult, prin preluarea bunului si obligarea debitorului la plata tuturor sumelor, practic, creditorul încalca principiul îmbogatirii fara just temei, iar clauza de plata a acestor sume este lovita de nulitate , fiind o veritabila clauza leonina, astfel cum rezulta, de altfel si din considerentele Deciziei nr. 162/2003 a Curtii Constitutionale.

Judecatorul sindic mai constata ca clauza din art. 4.2 lit.B din contractele de leasing este o clauza penala stipulata conform art. 1066 si 1087 C.civ.

Libertatea contractuala consacrata de art.969 C.civ. nu înseamna ca partile au o libertate absoluta sau discretionara de a contracta, adica de a-si stabili legea în afara unui cadru legal.

Forta juridica deplina este recunoscuta doar conventiilor care respecta ordinea publica si bunele moravuri. Un contract are putere de lege între parti, întrucât este prezumat a fi dominat de buna-credinta si utilitate pentru partile contractante. Regula ireductibilitatii clauzei penale consacrata de dispozitiile art.1087 C.civ. priveste o clauza penala stabilita în conditiile legii si cu respectarea principiilor Codului civil, iar nu o clauza abuziva stabilita cu încalcarea exigentelor echitatii, bunei-credinte, a echilibrului între prestatii si prin care s-ar ajunge la îmbogatirea fara just temei a unei parti, în dauna celeilalte.

Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori exclude de la domeniul ei de aplicare contractele în care apar ca parti persoane juridice, cu toate acestea se poate retine definitia data de aceasta lege pentru calificarea unei clauze ca fiind abuziva.

În acest sens o clauza care nefiind direct negociata cu utilizatorul, este de natura sa rupa  în mod semnificativ echilibrul contractual  dintre parti în detrimentul utilizatorului contrar cerintelor bunei-credinte si care determina în cele din urma un dezechilibru între drepturile si obligatiile partilor, este abuziva. Clauzele contractului de leasing fie sunt acceptate fie nu se încheie conventia, ceea ce înseamna ca rolul negocierii este foarte limitat în ceea ce-l priveste pe utilizator.

Clauza litigioasa care da dreptul finantatorului sa încaseze întreaga valoare a conventiei desi utilizatorul restituie bunul închiriat înainte de termen,  contractul fiind reziliat,  este abuziva, oricum prejudiciul finantatorului constând în  ratele neachitate se acopera prin încasarea lor inclusiv prin perceperea dobânzii aferente acestora plus a cheltuielilor privind închiderea contractului.

Clauza abuziva este o clauza ilicita fiind contrara legii,  bunelor moravuri si ordinii publice conform art. 968 C.civ.

Clauza penala trebuie sa aiba ca scop conform art.1066 C.civ. repararea prejudiciului cauzat creditorului prin neexecutarea unei obligatii din partea debitorului aceasta finalitate realizându-se prin plata ratelor scadente cu dobânda si restituirea bunurilor si nicidecum prin plata întregului contract care nu se mai executa fiind încetat.

Clauza litigioasa nu este obscura pentru a necesita vreo interpretare, ci ea este ilicita.

Prin urmare, judecatorul sindic constata ca creanta creditorului a fost dovedita ca certa, lichida, exigibila, potrivit art. 3, punctul 6 din Legea nr. 85/2006 doar pentru suma de 126.705,02 lei reprezentând cvl. facturilor emise si neachitate mentionate în petitul cererii (filele 6,7), restul de 281.069,58 lei nefiind dovedita ca având caracteristicile cerute de Legea nr. 85/2006.

Judecatorul sindic mai constata ca între creditoarea SC M. L.IFN . SA  si debitoare a fost încheiat Contractul de leasing financiar nr., reziliat de plin drept în baza pactului comisoriu de gradul IV prevazut de art. 7, alin. 4 si 8 din contract, pentru neachitarea la scadenta a ratelor de leasing.

Pentru considerentele de mai sus, judecatorul sindic constata ca debitoarea nu a dovedit daunele interese potrivit art. 1169 cod civil, astfel încât va constata ca creditoarea detine o creanta certa, lichida, exigibila fata de debitoare în suma  12.047,15 lei debite facturate si neachitate, reprezentând rate de leasing scadente,  2.590,69 lei, la facturile emise la care s-au adaugat penalitati de întârziere calculate conform contractelor de leasing, aceste sume fiind conforme cu cerintele art. 3, punctul 6 din Legea nr. 85/2006.

De asemenea, judecatorul sindic constata ca daunele interese si celelalte cheltuieli nu au fost dovedite, în conditiile art. 1169 cod civil.

Judecatorul sindic mai constata ca creantele celor doua creditoare sus mentionate, pe lânga caracterul cert, lichid, exigibil, îndeplinesc,  însumate,  si conditiile prev. de art. 3, punctul 6 si 12, în sensul ca sunt mai vechi de 30 de zile si într-un cuantum superior valorii-prag de 30.000 lei.

Prin Decizia civila nr.600/10.05.2010, a Curtii  de Apel Timisoara  a fost admis  recursul formulat de creditoarea SC U. L.C.  SA împotriva sentintei comerciale nr. 203/8.02.2010, pronuntata de Tribunalul Arad în dosar nr. 4460/108/2009, a fost modificata  hotarârea recurata, în sensul ca înlatura din dispozitivul hotarârii recurate sintagma „în parte” si admite în tot cererile având ca obiect deschiderea procedurii insolventei fata de debitoarea SC Z. C. SRL.

Pentru a hotarî astfel, Curtea a retinut  ca potrivit dispozitiilor art. 11 lit. a) din Legea nr. 85/2006, una din principalele atributii ale judecatorului sindic consta în pronuntarea motivata a hotarârii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare în faliment atât prin procedura generala, cât si prin procedura simplificata.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 31 alin. 3 din aceeasi lege: „daca între momentul înregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori împotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrarii, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora si va stabili îndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, în raport cu valoarea însumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevazute de prezenta lege.”

Asadar, în baza dispozitiilor legale mai sus enuntate, judecatorul sindic nu are printre atributii decât pe aceea de a se pronunta asupra admiterii sau respingerii cererilor creditoarelor, având ca obiect deschiderea procedurii insolventei, daca acesta constata ca sunt sau nu îndeplinite conditiile prevazute de art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/206, respectiv fiecare creditoare sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila, scadenta de mai mult de 30 de zile.

Cu privire la valoarea prag a creantei sunt incidente dispozitiile art. 31 alin. 3 din lege enuntate anterior, potrivit carora valoarea creantelor însumate a celor 2 creditori care au formulat în cauza cereri de declansare a procedurii trebuia sa fie în cuantum de minim 30.000 lei si nu a fiecaruia dintre acestia, iar în afara de constatarea îndeplinirii acestei cerinte, judecatorul sindic nu avea atributia de a aprecia cu privire la cuantumul creantei ce urmeaza a fi admisa, aceasta împrejurare urmând a fi apreciata de catre lichidatorul judiciar.

Domenii speta

Spete similare