Exceptia nelegalei sesizari a instantei

Sentinţă penală 224 din 03.06.2011


Sentinta penala nr. 224/2011

Data :03 iunie 2011

Autor: Nita Constantin

Domeniu asociat:

Asupra exceptiei  nelegalei sesizari a instantei, invocata de inculpata I. V. prin avocat D.G., exceptie la care au achiesat si ceilalti inculpati, prin aparatori sens în care au sustinut-o în cauza, la termenul din 31.05.2011, concluziile acestora fiind consemnate în încheierea de sedinta de la acea data .

În motivarea exceptiei invocate, avocat D. G., pentru inculpata I. V., a aratat  ca inculpata a fost lipsita de dreptul la aparare, deoarece a fost asistata de  numitul P. G.I., potrivit  împuternicirii  avocatiale nr.0501060/30.11.2007, aflata la fila 137 Vol. III dosar urmarire penala, care figureaza înscris în  tabloul avocatilor din Baroul  Constitutional "Bota Pompiliu " la pozitia 1310, ca avocat definitiv  din data de  29.06.2006, si nu într-un barou care sa faca parte din U.N.B.R. , asa cum prevede legea .

Totodata a mai aratat ca organele de urmarire penala aveau obligatia sa îi asigure inculpatei I.V. asistenta juridica si sa verifice daca persoana care asista inculpatul îndeplineste conditiile conform Legii nr.50/1995. Precizeaza ca o persoana care nu îndeplinea conditiile legale s-a substituit unui avocat a vatamat interesele inculpatei I. V.  si respectiv interesele  cauzei.

Astfel, potrivit dispozitiilor C.E.D.O., Constitutiei României,  art.6 si art.171 Cod  proc.penala , dreptul la  aparare este un drept fundamental  care trebuie respectat , iar organele de urmarire penala si instanta au obligatia  sa aduca la cunostinta inculpatului  existenta acestui drept.

Ori, în cauza de fata , inculpata I. V. a solicitat acordarea unui termen de judecata pentru angajarea unui aparator ales, înaintea  efectuarii oricarui act.

A precizat ca , în opinia sa, este vorba despre exceptia nulitatii absolute a urmaririi penale.De asemenea a aratat ca  prin  Decizia nr.27/16.04.2007, publicata în M.O.  partea I  nr.772/14.11.2007,  Înalta Curte de Casatie si Justitie- Sectiile Unite , s-a pronuntat în legatura cu aceasta problema, tinând seama ca exista câteva solutii  date de catre organele de cercetare  penala din tara , astfel ca si Procurorul General al României a  formulat Recurs în Interesul Legii , motive pentru care considera ca problema de drept este lamurita.

Astfel, orice alta entitate care îsi aroga un drept în legatura cu exercitarea profesiei de avocat  este  neavenita în  fata instantei, iar aceasta problema este supusa atentiei instantei, si anume daca persoana care si-a arogat calitatea de avocat avea acest drept.

Pentru motivele expuse, tinând seama ca este  a fost încalcat un drept fundamental, si anume dreptul la aparare potrivit disp.art.197 alin.2,4 Cod proc.penala , a solicitat instantei sa pronunte o solutie.

Reprezentantul Ministerului Public a  pus concluzii de respingere a exceptiei nelegalei sesizari a instantei, invocata de inculpata I.V., prin aparator, ca neîntemeiata, întrucât în cauza de fata, asistenta juridica nu era obligatorie iar inculpata nu a suferit nici o vatamare.

A solicitat a se observa ca împuternicirea avocatiala a fost emisa pentru  studiu dosar si depunere acte la data de 30.11.2007 iar în decembrie 2007 avocatul a depus cerere de retragere iar inculpata a fost asistata de avocati R.L. si D. G.. A mai  aratat ca inculpata a dat mai multe declaratii în prezenta aparatorului, a formulat cereri, a propus probe, iar prezentarea materialului de urmarire penala a fost facuta inculpatei în prezenta  avocat D..

Tinând seama ca nu s-a facut dovada unei vatamari a solicitat respingerea  exceptiei ca neîntemeiata.

Avocat C., pentru inculpatul N. V., a aratat ca în anul 2007 a disparut conditia  asistentei juridice pentru o pedeapsa mai mica de 5 ani , însa, rechizitoriul ca act de sesizare a instantei poate fi  afectat de vicii, de nulitate , iar nulitatea iradiaza în rechizitoriu.

A mai precizat ca este vorba în cauza de  o nulitate absolut iradianta având în vedere ca rechizitoriul se sprijina pe acte, respectiv actul de  începere a urmaririi penale, actele ce configureaza învinuirea, acte procedurale potrivit art.257 rap.la art.250 si art.254 Cod proc.penala.

Ori, la momentul initial, când inculpatei I.  i s-au adus la cunostinta învinuirile, nu a fost asistata de un avocat. A mai aratat ca inculpata I.  putea sa îsi angajeze, sau nu, un  avocat , dar a ales sa îsi angajeze avocat, care a sfatuit-o, fiind îndeplinite acte, ori, acele acte  sunt nule si iradiaza în rechizitoriu.

Apreciaza ca rechizitoriul a fost întocmit fara respectarea principiului legalitatii , astfel ca  exista viciul nulitatii absolute.

A precizat  ca reprezentantul Ministerului Public ar putea solicita  un termen de judecata pentru remedierea acestui viciu, însa considera ca dosarul trebuie restituit la parchet potrivit disp.art.332 Cod proc.penala si trebuie trase concluzii în acest sens.

Nu în ultimul rând a invocat art.197 alin.penultim Cod  proc.penala si a mentionat ca Înalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca un avocat din Baroul Bota nu este aparator.

Totodata a aratat ca tribunalul poate invoca  din oficiu  exceptia nulitatii relative.

În opinia  acestuia este vorba despre exceptia nulitatii absolute care a afectat  toti inculpatii din cauza de fata.

Având în vedere ca s-au încalcat drepturile relative la aparare a solicitat  potrivit disp.art.332 alin.2 Cod proc.penala  restituirea cauzei la parchet pentru refacerea actelor viciate si  actului de sesizare a  instantei.

Avocat P., pentru inculpatul O.D., fata de pozitia procesuala a reprezentantului Ministerului Public, a considerat ca încalcarea dreptului la aparare a adus atingere inculpatului O.

A mentionat ca procesul penal este guvernat de principiul  oficialitatii, motiv pentru care în faza de urmarire penala si în faza de judecata trebuie facuta  verificarea reprezentantului legal. A precizat ca  în România asistenta juridica este reglementata de Legea nr.51/1995, iar Baroul Constitutional este în afara legii .

Astfel, când actele de urmarire penala efectuate de procuror sunt efectuate în prezenta unui aparator necalificat, în afara legii, i se încalca si drepturile  inculpatului O.  fata de care s-a dispus începerea urmaririi penale.

A precizat ca  dreptul la aparare este un drept fundamental , garantat de dispozitiile C.E.D.O., Constitutiei României, Codul de Procedura Penala , ori, fiind încalcat acest drept în cauza de fata, a apreciat ca trebuie dispusa  refacerea urmaririi penale.

Avocat V., pentru inculpatul S.C., a aratat  ca rechizitoriul a fost întocmit de procuror , care nu a verificat actele avocatului inculpatei Ionita.

Mai arata ca rechizitoriul a fost confirmat în lipsa procurorului sef, ca procurorul  avea obligatia ca verificarea legalitatii actului sa fie facuta pentru fiecare persoana , inclusiv avocati, iar D.N.A. stia ca  exista dosar penal  pentru avocatul care a asistat inculpata Ionita.

Pentru  motivele aratate considera ca instanta trebuie sa dispuna restituirea dosarului la parchet pentru refacerea urmaririi  penale potrivit dispa.art.332 Cod proc.penala.

Conform art.197 alin.2 Cod proc.penala nulitatea relativa, în opinia sa, se rasfrânge  asupra tuturor partilor din proces.

Avocat M. I. având cuvântul pentru D. V. , solicita potrivit disp.art.332 Cod proc.penala restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmaririi penale , întrucât si  clientul sau este afectat .

În alta ordine de idei arata ca este întemeiata si sustinerea conform careia confirmarea rechizitoriului nu s-a facut de catre  procurorul competent .

Avocat P., având cuvântul pentru inculpata V. T., sustine exceptia invocata si solicita admiterea exceptiei si restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmaririi penale.

Avocat S. L., având cuvântul pentru inculpatii S. M., T. P. si S. S., sustine exceptia invocata, solicita admiterea exceptiei si restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmaririi penale.

Avocat P., având cuvântul pentru partile civile G. I. si G. B. L., achieseaza la concluziile reprezentantului Ministerului Public, întrucât considera ca inculpata I. trebuia sa  depuna diligente referitor la  calitatea  persoanei pe care a ales-o ca aparator , respectiv numitul P. Referitor la încalcarea dreptului la aparare al inculpatei I. de catre parchet, solicita a se observa ca procurorul a acordat inculpatei I., la solicitarea acesteia, termen pentru a-si angaja aparator ales.

Nu în ultimul rând arata ca la termenul de judecata la care avocat D.  a invocat exceptia  nelegalei sesizari a instantei acesta a precizat ca numitul P. a fost trimis în judecata, ori, din cuprinsul relatiilor comunicate de catre D.N.A. si depuse la dosar , rezulta ca acesta a fost trimis în judecata pentru alte fapte.

Pentru motivele aratate arata ca, în opinia sa, este vorba despre  nulitate relativa care nu ar trebui admisa, motiv pentru care solicita respingerea exceptiei nelegalei sesizari a instantei, invocata de inculpata I. S. prin aparator.

Avocat N. A., având cuvântul din oficiu pentru inculpatii  R. S., S. S. M.,  D. G., D. V.,  D.M. , solicita admiterea exceptiei si restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmaririi penale.

Avocat D.G., având cuvântul în replica, arata ca, potrivit disp. art.20, 148,154 din Constitutia României, exista principiul  preeminentei dreptului international . Mentioneaza ca art.6 din C.E.D.O. face parte din dreptul intern si are preferinta fata de orice alta dispozitie în ceea ce priveste dreptul la aparare. Astfel, asistenta juridica este obligatorie , în opinia sa, ori de câte ori un acuzat  cere sa fie asistat. În cauza de fata  este vorba despre  nulitatea absoluta în ceea ce priveste dreptul la aparare .

Daca  inculpatei I. i se  asigura asistenta  juridica profesionala conform legii  nu se ajungea în situatia de fata.

Tribunalul acorda cuvântul  cu privire la  aspectul referitor la confirmarea rechizitoriului .

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul,  considera ca rechizitoriul  a fost legal verificat, având în vedere ca  pentru Procurorul sef, care se afla în concediu a semnat  altcineva .

Avocat P. pentru inculpatul O., depune la dosar  acte  si arata ca exista  Decizia nr.9/2008 a Î.C.C.J.-Sectiile Unite, prin care a fost admis R.I.L. declarat de Procurorul General al României , care a stabilit ca aplicarea disp.art.264 alin.3 Cod proc.penala trebuie respectata sub regimul sanctionator al  nelegalei sesizari a instantei.

Mentioneaza ca la data de 23.12.2008 au fost  redactate: rechizitoriul - care contine 183 pagini, opisul - care contine 18 pagini ,  la aceeasi data este înaintat rechizitoriul pentru  verificarea potrivit disp.art.264 Cod proc.penala iar procurorul  superior îl confirma, toate aceste  acte fiind efectuate  doar în 24 ore, ori, în opinia sa, nu este nevoie de formalism, ci de o activitate reala de urmarire penala.

Precizeaza ca  în opinia sa actul de sesizare a instantei este nelegal.

Avocat V., având cuvântul pentru inculpatul S.C. arata ca instanta trebuie sa analizeze daca procurorul care a confirmat rechizitoriul  a avut mandat pentru semnarea acestui act de urmarire penala.

Avocat D., având cuvântul pentru inculpata I., considera ca  solutionarea exceptiei lipsei dreptului la aparare  face inutila alta exceptie, dar  întelege sa sustina concluziile  avocatilor prezenti.

Avocat P., având cuvântul pentru partile civile G., arata ca prin Decizia nr.9/2008 se arata ca pentru lipsa mentiunilor referitoare la verificarea  legalitatii si temeiniciei  confirmarii rechizitoriului este necesar un singur termen de judecata în vederea complinirii acestora.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arata ca exista mentiuni pe rechizitoriu cu privire la  verificarea legalitatii si temeiniciei acestuia.

Pentru solutionarea exceptiei  au fost solicitate relatii de la D.N.A.- Sectia de  Combatere a Coruptiei,  Baroului Bucuresti si  Uniunii Nationale a Barourilor din România .

Prin adresa 238/P/2007 emisa la data de 24.05.2011, înregistrata la Tribunalul Prahova la data de 27.05.2011 si depusa la fila 70 dosar- Vol.IV,  D.N.A.- Sectia de  Combatere a Coruptiei a comunicat ca  din analiza evidentelor informatizate ale U.N.B.R. rezulta ca la data de 30.11.2007 nu exista înscris  un avocat cu numele de P.G. I.în tabloul avocatilor al vreunui barou  din România, barou component  al Uniunii Nationale a Barourilor din România, care este organizata si functioneaza în baza Legii nr.51/1995, însa, aceasta persoana figureaza înscrisa în  tabloul avocatilor din Baroul  Constitutional "Bota Pompiliu " la pozitia 1310, ca avocat definitiv  din data de  29.06.2006.

În cuprinsul aceleiasi adrese se precizeaza ca numitul P. G. I. nu a fost trimis în judecata în dosarul  nr.238/P/2007 .De asemenea  arata ca numitul P. G. I. a fost trimis în judecata în baza denuntului formulat de numita I. V. , prin rechizitoriul  întocmit în dosarul nr.104/P/2009 din 14.09.2010, pentru savârsirea infractiunii de trafic de influenta, prev.de art.257 Cod penal rap.la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal. Se  mai arata ca numitul P. G. I.a fost trimis în judecata si prin rechizitoriul  întocmit în dosarul nr.88/P/2009 din 17.12.2009, pentru savârsirea a doua infractiuni de trafic de influenta prev.de art.257 Cod penal rap.la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, ambele  cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.

Asadar, este stiut ca, principiul legalitatii, reglementat în cuprinsul art. 2 alin. 1 din Codul de procedura penala, impune cerinta ca procesul penal sa se desfasoare atât în cursul urmaririi penale, cât si în cursul judecatii, în conformitate cu dispozitiile prevazute de lege.

Ca o consecinta fireasca a aplicarii acestui principiu, nerespectarea unei atare cerinte, concretizata în neîndeplinirea ori în îndeplinirea vicioasa a unui act procedural sau procesual atrage nulitatea actului respectiv în conditiile stabilite prin art. 197 din Codul de procedura penala.

În acest sens, este de observat ca, în raport cu prevederile art. 197 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, nerespectarea dispozitiilor referitoare la asistarea învinuitului sau inculpatului de catre aparator, potrivit legii, atrage nulitatea actelor efectuate, fara a putea fi înlaturata în nici un mod.

Atragerea nulitatii actelor procesuale îndeplinite cu nerespectarea cerintelor privind asigurarea apararii învinuitului sau inculpatului pe parcursul procesului penal îsi are temeiul în cuprinsul art. 6 din Codul de procedura penala, prin care se prevede la alin. 1 ca "dreptul la aparare este garantat învinuitului, inculpatului si celorlalte parti în tot cursul procesului penal", iar la alin. 5, ca "organele judiciare au obligatia sa înstiinteze pe învinuit sau inculpat, înainte de a i se lua prima declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un aparator", precizându-se, în continuare, ca "în conditiile si în cazurile prevazute de lege, organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a învinuitului sau inculpatului, daca acesta nu are aparator ales."

Corelativ cu dispozitiile din Codul de procedura penala referitoare la asigurarea dreptului la aparare pentru învinuit sau inculpat, pe întreg parcursul procesului penal, precum si la caracterul absolut al nulitatii de care sunt lovite actele îndeplinite în lipsa aparatorului atunci când prezenta si asistenta juridica ce trebuie acordate de acesta sunt obligatorii, potrivit legii, prin Legea nr. 51/1995, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 255/2004, sunt reglementate conditiile exercitarii profesiei de avocat.

În acest context de ordin normativ este semnificativ ca în art. 1 alin. 2 din Legea nr. 51/1995, modificata si completata prin Legea nr. 255/2004, s-a prevazut ca "profesia de avocat se exercita numai de avocatii înscrisi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din România, denumita în continuare U.N.B.R.", iar prin alin. 3 al aceluiasi articol s-au interzis expres constituirea si functionarea de barouri în afara U.N.B.R., sub sanctiunea nulitatii de drept a acestor acte.

Or, câta vreme dispozitiile din actul normativ aratat, având caracter de lege speciala cu privire la modul de exercitare a profesiei de avocat, contin anumite cerinte imperative, este de la sine înteles ca nu este posibila îndeplinirea unei asemenea profesii în afara cadrului institutionalizat de acea lege.

Asa fiind si cum, în raport de prevederile art. 2 pct. 3 si art. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, "judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin întreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii", se impune ca organele judiciare sa ia nu numai masurile necesare asigurarii apararii învinuitului sau inculpatului în procesul penal, atunci când aceasta este obligatorie, potrivit legii, ci si sa observe ca asistenta juridica sa fie acordata de o persoana care a dobândit calitatea de avocat în conditiile Legii nr. 51/1995, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 255/2004, pentru ca, altfel, asistenta juridica acordata echivaleaza cu o lipsa de aparare.

Asadar, prin Decizia nr. XXVII din 16.04.2007 Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, a admis recursul în interesul legii si a se stabili ca asistenta juridica acordata în procesul penal unui învinuit sau inculpat de o persoana care nu a dobândit calitatea de avocat în conditiile Legii nr. 51/1995, modificata si completata prin Legea nr. 255/2004, echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia.

În speta, chiar daca ne aflam în fata unei nulitati relative, tribunalul considera ca atât inculpatei I. V., cât si celorlalti inculpati li s-au adus vatamari în ceea ce priveste dreptul la aparare, deoarece toate actele efectuate în cursul urmaririi penale respectiv atât declaratia olografa cât si declaratia data pe formular tipizat din 07.12.2007, filele 138-146 vol III ds. u.p. fiind luate inculpatei I. V., fara a fi asistata de un aparator, în conditii legale, aceste declaratii fiind luate în prezenta numitului P. G. I. care le-a si semnat, acelasi specimen de semnatura fiind si pe împuternicirea avocatiala aflata la fila 137 vol III ds. u.p , aduc  atingere atât drepturilor inculpatei I.V.a cât si drepturilor celorlalti inculpati, aceasta relatând aspecte ce tin de situatia de fapt si în ceea ce îi priveste si pe ceilalti inculpati.

În acelasi timp, instanta constata ca, din moment ce inculpata a aratat ca doreste sa fie asistata de un aparator, în faza de urmarire penala, atunci devine obligatoriu sa i se asigure, în cazul în care aceasta s-a prezentat cu un aparator ales, sa  se verifice daca acesta functioneaza legal si, în cazul în care nu functioneaza legal, sa nu i se permita sa asigure asistenta judiciara, urmând a i se asigura din oficiu, sau sa i se puna în vedere sa se prezinte cu un aparator ales care îsi desfasoara activitatea în conditii legale,  obligatia organelor judiciare fiind, asa cum am aratat si mai sus, sa ia, nu numai masurile necesare asigurarii apararii învinuitului sau inculpatului în procesul penal, atunci când aceasta este obligatorie, potrivit legii, ci si sa observe ca asistenta juridica sa fie acordata de o persoana care a dobândit calitatea de avocat în conditiile Legii nr. 51/1995, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 255/2004, pentru ca, altfel, asistenta juridica acordata echivaleaza cu o lipsa de aparare, aceeasi opinie exprimând-o si Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite prin Decizia nr. XXVII din 16.04.2007.  .

Totodata, tribunalul apreciaza ca obligatia de a verifica daca avocatul .P. G. I.îsi desfasura activitatea în conditii legale îi revenea procurorului care a instrumentat dosarul în faza de urmarire penala si nu inculpatei, aceasta neavând pregatirea necesara a analiza acest aspect.

Raportat la cele mai sus mentionate, tribunalul urmeaza sa  admita exceptia nelegalei sesizari a instantei formulata de inculpati, prin aparatori, iar în baza art.332 alin.2 Cod proc.penala instanta se va desesizeaza si va restitui cauza Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie- Directia Nationala Anticoruptie- Sectia de Combatere a Coruptiei, pentru refacerea urmaririi penale cu respectarea dispozitiilor privind asistarea inculpatului de catre aparator.

Totodata, în conformitate cu disp art. 192 pct. 3 al. 2 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramâne în sarcina acestuia .

1