Recurs Investire cec

Decizie 3 din 21.01.2011


Prin acţiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Ploieşti la data de 27.09.2010 sub nr.18412/281/2010 creditoarea  F. C. a solicitat învestirea cu formulă executorie a unei  file  CEC emisă de către debitoarea  S.  I. la data  de 11.08.2010 pentru suma de 42.000  lei.

Prin încheierea din data de 5.11.2010 pronunţată de Judecătoria Ploieşti s-a admis cererea formulată de către creditoare  şi s-a dispus învestirea cu formulă executorie a filei CEC emisă de către la data  de 11.08.2010 pentru suma de 42000  lei în favoarea creditoarei F. C.

Împotriva acestei  încheieri a declarat recurs debitoarea  criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.

A arătat recurenta că instanţa de fond a considerat în mod neîntemeiat că este competentă teritorial, procedând la judecarea cauzei, întrucât potrivit dispoziţiilor legale aplicabile situaţiei de fapt competenţa teritorială revenea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti.

În continuare a arătat recurenta că instanţa de fond a considerat în mod netemeinic şi nelegal că poate proceda la investirea cu formulă executorie a filei CEC din 11.08.2010, faţă de situaţia declarării trăgătorului în interdicţie bancară,când banca trebuia să anuleze formularele de cec necompletate şi eliberate anterior trăgătorului.

Intimata creditoare  nu a formulat întâmpinare în cauză

Examinând încheierea atacată în raport de criticile recurentei, actele şi lucrările dosarului şi dispoziţiile legale incidente în cauză, tribunalul a reţinut următoarele:

Fiind investită cu soluţionarea unei cereri în procedura necontencioasă prev. de art. 331 şi urm. cod procedură civilă, prima instanţă era obligată ca în conformitate cu prevederile art. 334 cod procedură civilă să îşi verifice din oficiu competenţa.

În speţă, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revenea instanţei de la sediul debitoarei( Bucureşti ,Aleea Terasei,nr.6,bl.R2 sc.1 sector 4), , potrivit disp. art. 7 sau instanţei locului de plată, potrivit art. 10 pct. 3 din codul de procedură civilă, respectiv  Judecătoriei  Sectorului 4 Bucureşti.

Prin urmare, Judecătoria Ploieşti nu era competentă să soluţioneze cauza, astfel că încheierea pronunţată s-a dat cu încălcarea disp. art. 304 pct.3 din codul de procedură civilă.

Pentru considerentele arătate în temeiul art.312 alin.1, alin.3 şi alin. 5 raportat la art. 304 pct. 3 cod procedură civilă , tribunalul a admis  recursul şi a  casat încheierea atacată cu trimiterea cauzei  spre competentă soluţionare la Judecătoria Sectorului  4  Bucureşti