Conflict de muncă.

Conflict de muncă. Inexistenţa dreptului la plata ajutorului prevăzut de art. 20 alin. 2 din Anexa VII a Legii nr. 284/2010 pentru persoanele care nu beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată şi pensie anticipată parţial prevăzute de art. 51 lit. a-c din Legea nr. 263/2010. Apel respins.

- Legea nr. 284/2010, art 20 alin. 2 Anexa VII;

Cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 284/2010 s-a pronunțat Inalta Curte de Casație și Justiție, în Complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în baza dispoziţiilor art. 519 C.proc. civ, prin Decizia nr. 1 din 17.02.2014, prin care a stabilit că sintagma „pensie de serviciu" din conţinutul normei legale menţionate include doar categoriile de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată şi pensie anticipată parţial prevăzute de art, 51 lit. a-c din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

In mod legal si temeinic tribunalul a făcut aplicarea acestei Decizii care este obligatorie pentru toate instanțele de judecată de la publicarea în Monitorul Oficial al României conform art. 521 alin 3 NCpc.

Întrucât din actele si lucrările dosarului rezultă că apelantul-reclamant nu beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de art 51 lit. a-c din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nu are nici dreptul la plata ajutoarelor băneşti prevăzute de art 20 alin 2 din anexa VII a Legii nr 284/2010, potrivit interpretării dată de Inalta Curte de Casație și Justiție dispozițiilor legale care reprezintă temeiul de drept al cererii sale .

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI – SECŢIA A VII-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALĂ, DECIZIA NR. 1913 DIN 02.12.2014)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, reclamantul B.G.P. a chemat în judecată pe pârâta U.M.-I.G.J.R. solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună obligarea paratei la plata ajutoarelor băneşti prevăzute de art 20 din Legea nr. 284/2010.

Prin sentința civilă nr. 6933/12.06.2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a,a fost respinsă ca neintemeiată cererea formulată de reclamant.

Instanța de fond a avut in vedere următoarele considerente:

Începând cu data de 24.08.2011, reclamantul, având calitatea de cadru militar activ (subofiţer), a fost trecut direct în retragere, fiind clasat „inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenţă şi încadrat în gradul II de invaliditate, şi a fost înscris la pensie de invaliditate, conform deciziei nr 165841/7.02.2012 emisă de CSP a MAI aflată în copie la fila 7.

La data trecerii în rezervă reclamantul a beneficiat de drepturile prevăzute de art. 20 alin. 1 din anexa VII la Legea 284/2010 privind salarizarea unitară, respectiv a beneficiat de 10 solde lunare, având o vechime efectivă în structuri militare de 16 ani, 01 lună şi 17 zile

Potrivit dispoziţiilor art 20 alin 1 din anexa VII la Legea 284/2010:

La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcţie de vechimea efectivă ca militar, poliţist, funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personal civil în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază avută/avut în luna schimbării poziţiei de activitate, astfel:

Vechime efectivă:- Până la 5 ani - un ajutor egal cu 3 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;- Între 5-10 ani - un ajutor egal cu 6 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;- Între 10-15 ani - un ajutor egal cu 8 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;- Între 15-20 ani - un ajutor egal cu 10 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;- Între 20-25 ani - un ajutor egal cu 12 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;- Între 25-30 ani - un ajutor egal cu 15 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;- Peste 30 ani - un ajutor egal cu 20 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază.”

 Prin prezenta cerere reclamantul solicita şi plata ajutoarelor prevăzute la alin 2 ce prevăd ca:

Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, trecuţi în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situaţia în care pot desfăşura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menţinute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcţiei de bază, respectiv cu două salarii ale funcţiei de bază”.

Cu privire la interpretarea sintagmei pensie de serviciu din textul art 20 alin 2 din anexa VII a Legii nr 284/2010 -Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunţat recent în baza dispoziţiilor art519 C.prCiv, prin Decizia nr. 1 din 17.02.2014 din dosarul nr. 2/1/2013/HP privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 20 alin. 2 din Anexa VII, capitolul II, secţiunea a IlI-a din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, raportat la dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 164/2001, cu modificările şi completările ulterioare, art. 51 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 119/2010, cu modificările şi completările ulterioare (publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr 260/9.04.2014), prin care a stabilitcă sintagma „pensie de serviciu" din conţinutul normei legale menţionate include doar categoriile de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată şi pensie anticipată parţial prevăzute de art, 51 lit. a-c din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Această Decizie este obligatorie pentru prezenţa instanţă de la publicarea în Monitorul Oficial al României conform art 521 alin 3 N.C.PrCiv.

În considerarea Deciziei pronunţate de Înalta Curte de Castie şi Justiţie, instanta apreciază ca cererea reclamantului, ce nu beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de art 51 lit. a-c din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, privind obligarea paratei la plata ajutoarelor băneşti prevăzute de art 20 alin 2 din anexa VII a Legii nr 284/2010, este neîntemeiată, urmand a fi respinsă ca atare.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel, in termen legal ,reclamantul B.D.G.

Cererea de apel nu  a fost motivată.

Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.

In apel nu au fost administrate probe noi.

Analizând apelul declarat, potrivit dispoziţiilor art. 477 Codul de procedură civilă, în raport de actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 476 alin 2 NCpc, „în cazul in care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive noi , mijloace de apărare sau dovezi noi , instanța de apel se va pronunța , în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță .”

In condițiile in care apelantul nu a motivat calea de atac formulată, depunând doar o cerere de declarare a apelului, Curtea va analiza pricina din prespectiva celor invocate de părți la prima instanță .

Astfel cererea de chemare in judecată are ca obiect obligarea paratei la plata ajutoarelor băneşti prevăzute de art 20 din legea 284/2010 reprezentând ajutoare băneşti.

Cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 284/2010 s-a pronunțat Inalta Curte de Casație și Justiție, în Complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în baza dispoziţiilor art. 519 C.proc. civ, prin Decizia nr. 1 din 17.02.2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 20 alin. 2 din Anexa VII, capitolul II, secţiunea a IlI-a din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, raportat la dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 164/2001, cu modificările şi completările ulterioare, art. 51 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 119/2010, cu modificările şi completările ulterioare (publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr 260/9.04.2014), prin care a stabilitcă sintagma „pensie de serviciu" din conţinutul normei legale menţionate include doar categoriile de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată şi pensie anticipată parţial prevăzute de art, 51 lit. a-c din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

In mod legal si temeinic tribunalul a făcut aplicarea acestei Decizii care este obligatorie pentru toate instanțele de judecată de la publicarea în Monitorul Oficial al României conform art. 521 alin 3 NCpc.

Întrucât din actele si lucrările dosarului rezultă că apelantul-reclamant nu beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de art 51 lit. a-c din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nu are nici dreptul la plata ajutoarelor băneşti prevăzute de art 20 alin 2 din anexa VII a Legii nr 284/2010, potrivit interpretării dată de Inalta Curte de Casație și Justiție dispozițiilor legale care reprezintă temeiul de drept al cererii sale .

Pentru considerentele anterior expuse, in temeiul dispozițiilor art. 480 NCpc, Curtea va respinge apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare