Recalcularea drepturilor de pensie prin aplicarea dispoziţiilor art.169 din Legea nr.263/2010

Sentinţă civilă 76 din 03.11.2015


La data de 27.05.2015 a fost înregistrată la această instanţă cererea formulată de reclamantul MI prin care a chemat în judecată pârâta CJP M solicitând ca prin hotărâre judecătorească, în temeiul art.153 lit.f din Legea nr. 263/2010, să fie obligată la recalcularea dreptului său de pensie prin aplicarea dispoziţiilor art.169 din Legea nr.263/2010 care prevăd acordarea unui punctaj suplimentar aferent grupei I şi II de muncă, susţinând că a fost omis de la această operaţiune de recalculare, deşi era îndreptăţit potrivit legii.

Reclamantul arată că este beneficiar al pensiei pentru limită de vârstă conform deciziei iniţiale nr. 98980/15.07.1997 emisă în baza Legii nr.3/1977 care era în vigoare la depunerea dosarului de pensie şi care prevedea un stagiu complet (necesar) de cotizare de 30 de ani pentru bărbaţi, acesta realizând un stagiu total de 47 de ani 9 luni şi 2 zile din care 21 de ani în grupa I de muncă şi 6 ani în grupa II.

În anul 2005 s-a aplicat din oficiu procesul de recalculare reglementat de OUG 4/2005 care a prevăzut recalcularea tuturor pensiilor stabilite în baza vechii Legi nr.3/1977, fiind emisă decizia cu nr.98980/12.07.2010 prin care s-a stabilit punctajul mediu anual de 1.74463 puncte. Tot din oficiu i s-a aplicat şi următoarea măsură de recalculare reglementată de OUG 19/2007 care a prevăzut, pentru perioadele în care nu erau menţionate salariile în carnetul de muncă, valorificarea salariilor medii, ci nu minime, aşa cum prevăzuse Legea nr.19/2000, astfel că atât OUG 4/2005 cât şi OUG 19/2007 au fost măsuri de recalculare a pensiei din oficiu, la recalculare utilizându-se stagiul complet de 30 de ani.

Ulterior, tot din oficiu, s-a aplicat o altă recalculare reglementată de OUG 100/2008 prin care s-a acordat persoanelor pensionate în baza Legii nr.3/1977 un număr de puncte suplimentare aferente sporului de vechime rezultat din perioada de grupa I şi II de muncă.

Reclamantul arată că toate etapele de recalculare descrise s-au aplicat în mod corect potrivit actelor normative enunţate, însă Legea nr.263/2010, în vigoare de la 01.01.2011 a prevăzut prin dispoziţiile imperative ale art.169 majorarea punctajelor lunare cu 50% pentru grupa I de muncă şi cu 25% pentru grupa II de muncă pentru toţi pensionarii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 01.04.2001.

Tot art.169 la alin.2 menţionează că „majorarea prevăzută la alin.1 nu se aplică pentru persoanele în cazul cărora la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile OZG 4/2005 s-a utilizat stagiul complet necesar (vechimea în muncă necesară) deschiderii dreptului la pensie, prevăzut de acte normative cu caracter special”.

A susţinut că deşi a fost omis de la această etapă de majorare a pensiei reglementată de art.169, CJP a refuzat sistematic acest drept la majorarea pensiei cu toate că din deciziile emise  rezultă că stagiul complet utilizat la recalculare este cel comun, de 30 de ani, prevăzut de Legea 3/1977, ci nu alt stagiu mai mic, respectiv de 10 ani sau 20 de ani cum se întâmplă în situaţia nevăzătorilor sau minerilor.

Reclamantul a arătat că majorarea ce i se cuvine din oficiu se calculează prin acordarea diferenţei dintre creşterea punctajului mediu anual ce rezultă din art.169 şi cea acordată conform OUG 100/2008. Din decizia cu nr.98980/2011 emisă în baza OUG 100/2008 punctajul mediu anual la această dată este de 1.95735, astfel încât este îndreptăţit să beneficieze de majorarea prevăzută de art.169 din Legea 263/2010 doar pentru valoarea de punctaj ce depăşeşte punctajul menţionat, situaţie în care solicită obligarea pârâtei să-i acorde majorarea de punctaj ce i se cuvine potrivit art.169 din Legea 263/2010, întrucât a fost omis de la această etapă de recalculare din oficiu.

Pârâta CJP M a formulat întâmpinare prin care a arătat că chiar dacă reclamantul a fost omis din motive obiective de la etapa de recalculare prevăzută de Legea 263/2010 prin art.169, acesta nu este îndreptăţit pentru viitor la majorarea integrală şi efectivă a punctajului mediu anual din ultima decizie de recalculare emisă în baza OUG 100/2008, aşa cum lasă acesta să se înţeleagă din acţiune.

 Susţine că punctajul mediu anual rezultat din ultima decizie cu nr.98980/20.06.2011 emisă în baza OUG 100/2008 este de 1.95735, iar majorarea punctajelor anuale prevăzută de art.169 din Legea 263/2010 nu se acordă prin aplicarea procentelor de 50% pentru grupa I de muncă şi 25% pentru grupa a II-a de muncă direct asupra punctajului de 1.95735 stabilit prin ultima decizie.

Aşa cum prevede alin.4 al art.169, majorarea pretinsă de reclamant se acordă prin diferenţă, în sensul că se acordă doar diferenţa dintre creşterea de punctaj rezultată din aplicarea art.169 şi cea acordată conform OUG 100/2008.

 Prin urmare, creşterea de punctaj în urma aplicării OUG 100/2008 este de la 1.76985 puncte la 1.95735 puncte, de unde rezultă o diferenţă de 0.18750 puncte. Sumele aferente acestei diferenţe au fost primite de reclamant începând cu data de 01.06.2009, aşa cum rezultă şi din decizia emisă în 20.06.2011. Ca atare, creşterea conferită de art.169 se aplică prin acordarea diferenţei de punctaj dintre punctajul rezultat conform acestui articol şi creşterea datorată aplicării OUG 100/2008.

Pârâta a susţinut că nu este vorba de o majorare efectivă a punctajului de 1.95735 cu procentele din art.169, ci despre o diferenţă între cele două creşteri, respectiv între creşterea prevăzută de art.169 şi cea rezultată din OUG 100/2008.

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care arată că pârâta nu neagă faptul că există posibilitatea de a fi fost omis de la etapa de recalculare prevăzută de art.169 din Legea 263/2010 care prevede un punctaj suplimentar pentru perioadele lucrate în grupele I şi II de muncă, aceasta susţinând în mod neîntemeiat că ar solicita să beneficieze de majorarea integrală de punctaj mediu anual care ar rezulta din art.169, majorare care să se aplice la punctajul de 1.95735 ce rezultă din decizia cu nr.98980/20.06.2011 emisă în baza OUG 100/2008.

A precizat că înţelege modul de aplicare al dispoziţiilor art.169 alin.4 în sensul că majorarea de punctaj ce i se cuvine şi care nu i s-a acordat reprezintă diferenţa dintre creşterea de punctaj rezultată din aplicarea art.169 şi cea rezultată şi acordată conform OUG 100/2008. Cum punctajul mediu anual din ultima decizie emisă în baza OUG 100/2008 este de 1.95735, urmează ca instituţia pârâtă să-i acorde diferenţa dintre majorarea ce va rezulta din art.169 şi acest punctaj.

În dovedirea susţinerilor reclamantul a depus la dosar decizia nr. 98980/26.07.2010, decizia emisă în baza OUG nr.100/2008, decizia nr.98980/12.07.2010, decizia nr. 98980/ 20.06.2011 emise de CJP M.

Din oficiu, s-au solicitat relaţii pârâtei CJP M pentru a comunica dacă urmare a faptului că reclamantul a fost omis de la majorarea din oficiu prevăzută de art. 169 din Legea nr. 263/2010 s-a emis acestuia o decizie de pensie, dacă i s-a acordat diferenţa dintre creşterea punctajului mediu anual rezultată conform art. 169 din Legea nr. 263/2010 şi creşterea acordată conform OUG nr. 100/2008, în caz afirmativ să facă dovada în acest sens, în caz contrar să indice motivele pentru care nu i-a fost acordată, care este creșterea de punctaj rezultată din aplicarea art. 169 din Legea 263/2010, care este diferenţa dintre creşterea punctajului mediu anual rezultată din aplicarea art. 169 din Legea 263/2010 şi cea acordată conform OUG nr. 100/2008, care este data de la care urma să se acorde diferenţa dintre creşterea de punctaj rezultată din aplicarea art. 169 din Legea nr. 263/2010 şi cea acordată conform OUG nr. 100/2008.

Răspunsul la relaţiile solicitate a fost înaintat de pârâtă cu adresa nr.25210/02.11.2015.

Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, instanţa constată şi reţine următoarele:

Reclamantul MI este beneficiar al pensiei pentru muncă depusă şi limită de vârstă, drepturile de pensie fiindu-i stabilite începând cu data de 01.07.1997, conform deciziei  nr. 98980/15.07.1997 emisă de DMPS M – OP (fila  28 dosar).

Ulterior, drepturile de pensie i-au fost recalculate, aşa cum reiese din deciziile nr. 98980/26.07.2010, 98980/12.07.2010, 98980/20.06.2011 emise de CJP M.

Prin acţiunea dedusă judecăţii reclamantul solicită să fie obligată pârâta CJP M la recalcularea dreptului său de pensie prin aplicarea dispoziţiilor art. 169 din Legea nr. 263/2010, care prevăd acordarea unui punctaj suplimentar aferent grupei I şi II de muncă, susţinând că a fost omis de la etapa de recalculare din oficiu şi că majorarea ce i se cuvine se calculează prin acordarea diferenţei dintre creşterea punctajului  mediu anual rezultată din art. 169 din Legea nr. 263/2010 şi cea acordată conform OUG nr. 100/2008.

Examinând solicitarea reclamantului în raport de dispoziţiile legale invocate, instanţa constată  că este întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 169 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 „Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă; b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă”, iar alin. 4 al aceluiaşi articol dispune că „Prevederile alin. (1) se aplică prin acordarea diferenţei dintre creşterea punctajului mediu anual rezultată şi cea acordată conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009”.

Raportând dispoziţiile legale susmenţionate la speţa dedusă judecăţii, instanţa constată că reclamantul face parte din categoria pensionarilor din sistemul public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, acesta desfăşurând activitate în locuri de muncă încadrate în grupa I şi a II-a de muncă.

 Astfel, din decizia nr. 98980/15.07.1997 reiese că drepturile iniţiale de pensie i-au fost stabilite începând cu data de 01.07.1997 în baza Legii nr. 3/1977 la stabilirea acestor drepturi avându-se în vedere şi perioadele  în care a desfăşurat activitate efectivă în grupa I şi a II-a de muncă, iar prin decizia de recalculare emisă în baza OUG  nr. 100/2008 reclamantul a beneficiat de un număr suplimentar de puncte acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfăşurată în grupa I şi a II-a de muncă.

Prin urmare, reclamantului îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 169 din Legea nr. 263/2010, fapt recunoscut de altfel şi de pârâtă în întâmpinarea depusă la dosar, prin care a arătat că reclamantului i se cuvine doar o majorare de punctaj constând  în diferenţa, ci nu în aplicarea efectivă a punctajului acordat de art.169 la punctajul stabilit prin OUG nr. 100/2008.

Cu toate acestea, aşa cum reiese din răspunsul înaintat la dosarul cauzei de CJP M cu adresa nr. 16338/08.10.2015, reclamantul a fost omis de la majorarea din oficiu prevăzută de art. 169 din Legea nr. 263/2010, fapt constatat de către pârâtă în urma verificării dosarului administrativ de pensie al acestuia.

Aşa fiind, se reţine că pârâta nu contestă dreptul reclamantului de a i se acorda  majorarea de punctaj reprezentând diferenţa dintre aplicarea art. 169 şi punctajul stabilit conform OUG nr. 100/2008, însă arată că nu a emis o decizie în acest sens, invocând motive de natură obiectivă şi subiectivă.

În conformitate cu dispoziţiile art. 153 alin. 1 lit. f, g din Legea nr. 263/2010 „Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale, precum şi litigiile privind modul de stabilire şi de plată a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale”.

Faţă de dispoziţiile legale enunţate anterior şi ţinând seama şi de poziţia procesuală a pârâtei, instanţa constată că acţiunea reclamantului este întemeiată.

Având în vedere considerentele în fapt şi în drept expuse, urmează a se admite acţiunea reclamantului în sensul că va fi obligată pârâta CJP M să-i recalculeze drepturile de pensie în conformitate cu prevederile art. 169 din Legea nr. 263/2010 şi să acorde reclamantului diferenţa dintre creşterea punctajului mediu anual rezultată din aplicarea art. 169 din Legea nr. 263/2010 şi cea acordată conform OUG nr. 100/2008.

Această sentinţă a rămas definitivă prin neapelare.