Spor de 15% din salariul de bază pentru bibliotecari

Decizie 12 din 09.01.2014


Bibliotecar – condiţii de acordare a sporului pentru munca în condiţii periculoase conform art. 51 al.3 din Legea nr.334/2002. Interpretarea art. 51 al 5 din Legea nr. 334/2002 în ce priveşte cuantumul sporului pentru solicitare neuropsihică.

 Decizia civilă nr.12/09.01.2014 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. 1172/08.05.2013 pronunţată de către Tribunalul  Galaţi s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta AM prin reprezentant legal SINDICATUL DBR, în contradictoriu cu pârâţii C.L.B. şi U.A.T.  B.  având ca obiect – „drepturi băneşti”.

A fost obligată pârâta U.A.T. B. să plătească reclamantei sporul pentru solicitare neuropsihică de 5% din salariul de bază pentru perioada 06.11.2009-31.12.2009.

A fost respins ca nefondat capătul de cerere privind acordarea sporului de 15% din salariul de baza pentru condiţii periculoase sau vătămătoare.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin cererea formulată şi înregistrată sub nr. 8942/121/2012 pe rolul Tribunalului Galaţi, reclamanta AM a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.L.B. acordarea sporului de 15% din salariul de bază pentru condiţii periculoase sau vătămătoare pentru perioada 06.11.2009-31.12.2009.

Motivându-şi în fapt cererea, a arătat că este angajata bibliotecii comunale în funcţia de bibliotecar.

A precizat că biblioteca face parte din categoria bibliotecilor publice, fiind o bibliotecă comunală, conform art. 23 lit. d din Legea nr 334/2002 republicată, finanţarea acestora făcându-se conform art. 33 din lege.

A menţionat că potrivit art. 51 alin. 3 şi 5 din Legea nr. 334/2002R, personalul din biblioteci care lucrează la depozite de carte, colecţii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural naţional, mobil, laboratoare de restaurare şi conservare a cărţii sau cei care asigură servicii de împrumut la domiciliu ori spitale, aziluri de bătrâni şi în orfelinate beneficiază pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de un spor de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta - alin.3; personalul din biblioteci beneficiază pentru suprasolicitare neuropsihică de un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta pentru fiecare treaptă per gradaţie profesională deţinută - alin 5.

A mai susţinut că în conformitate cu disp. art. 52 din Legea nr 334/2002R, conducerea bibliotecilor este asigurată de: a) în cazul bibliotecilor cu personalitate juridică, de către un director general sau director, care poate avea unul sau mai mulţi adjuncţi; b) în cazul bibliotecilor fără personalitate juridică şi/sau al filialelor, de un director sau de un bibliotecar responsabil, cu funcţia de şef serviciu sau şef birou, având dreptul la indemnizaţia de conducere corespunzătoare, potrivit prevederilor legale.

A mai arătat că în conformitate cu disp. art 53 din Legea nr 334/2002R, conducerea serviciilor, laboratoarelor şi a birourilor din biblioteci este asigurată de un şef de serviciu, şef laborator, respectiv de un şef de birou, având dreptul la indemnizaţie de conducere potrivit prevederilor legale.

In drept, a invocat disp. art.1 lit. a şi e, art. 23, lit d, art. 33, art 52-53 din Legea bibliotecilor nr. 334 din 31 mai 2002 R şi Anexa şi art.109 şi 112 C.pr.civ.

În susţinerea cererii, s-a folosit de proba cu înscrisuri.

Pârâtul C.L.B. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive deoarece, conform disp. Legii nr. 215/2001 CL nu are personalitate juridică.

In drept, a invocat Legea nr. 215/2001, Legea nr. 334/2002, Legea nr. 554/2004.

In apărare, s-a folosit de proba cu înscrisuri.

La termenul din 05.02.2013, instanţa a luat act în baza art. 132 alin. 1 C.pr.civ., de modificarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, aceasta arătând că înţelege să se judece şi cu UAT B.

La termenul din 22.04.2013, instanţa a luat act în baza art. 132 alin. 1 C.pr.civ., de modificarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, aceasta solicitând şi acordarea sporului de 5% din salariul de bază pentru solicitare neuropsihică pentru perioada 06.11.2009-31.12.2009.

La acelaşi termen, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, invocată de C.L.B. şi a respins cererea faţă de acesta pentru lipsa calităţii procesuale pasive.

Analizând şi coroborând materialul probator administrat în cauză, instanţa a reţinut următoarele:

Reclamanta este salariata bibliotecii comunale în funcţia de bibliotecar, potrivit adeverinţei depuse la dosar.

În conformitate cu  disp. art. 51 alin. 3 şi 5 Legea nr 334/2002 a bibliotecilor, republicată, personalul din biblioteci care lucrează la depozite de carte, colecţii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural naţional, mobil, laboratoare de restaurare şi conservare a cărţii sau cei care asigură servicii de împrumut la domiciliu ori spitale, aziluri de bătrâni şi in orfelinate beneficiază pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de un spor de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta (alin. 3); personalul din biblioteci beneficiază pentru suprasolicitare neuropsihică de un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta pentru fiecare treaptă per gradaţie profesională deţinută (alin. 5).

Pârâta nu a făcut dovada achitării acestor sporuri. Aşadar, pretenţiile reclamantei referitoare la acordarea sporului de solicitare neuropsihică sunt întemeiate.

În ce priveşte sporul pentru condiţii vătămătoare, instanţa a reţinut că textul de lege trebuie coroborat cu prevederile legale potrivit cărora pentru acordarea condiţiilor vătămătoare de muncă trebuie efectuate determinări şi măsurători specifice. Reclamanta nu a probat că s-au făcut astfel de determinări, astfel că acest spor nu poate fi acordat.

Activitatea de jurisdicţie sau activitatea de judecată vizează soluţionarea de către anumite organe şi potrivit procedurii prevăzute de lege a litigiilor care se ivesc între subiecţii raporturilor juridice, în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce formează conţinutul acestor raporturi de muncă.

Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de codul muncii, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit legislaţiei muncii.

Conflictele de muncă reprezintă neînţelegerile dintre salariaţi şi angajatori cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.

Conflictele de muncă se clasifică, aşadar, în conflicte de interese sau conflicte de drepturi. Conflictele individuale de muncă pot fi numai conflicte de drepturi, deoarece au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii decurgând din legi sau alte acte normative, precum şi din contractele colective sau individuale de muncă.

Organele de jurisdicţie procedează la soluţionarea cauzelor dacă sunt sesizate şi, prin hotărârea pe care o pronunţă, se desesizează. Ele restabilesc ordinea de drept, pronunţându-se în cazuri determinate. Acestea sunt limitele în care se înfăptuiesc actele jurisdicţionale.

Aşadar, premisele organizării jurisdicţiei muncii, ca o jurisdicţie specială, se află în particularităţile raportului juridic de muncă şi, în considerarea acestor particularităţi, ea îndeplineşte o funcţie de protecţie, ca şi normele de drept al muncii. Aşa fiind, instanţa a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamantă, a obligat pe pârâta U.A.T. B. să plătească reclamantei sporul pentru solicitare neuropsihică de 5% din salariul de bază pentru perioada 06.11.2009-31.12.2009 şi a respins ca nefondat capătul de cerere privind acordarea sporului de 15% din salariul de baza pentru condiţii periculoase sau vătămătoare.

Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs reclamanta AM considerând-o nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive:

Instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii considerând că în cazul de faţă ar fi necesare efectuarea unor determinări şi măsurători specifice.

Instanţa de fond a reţinut greşit că pentru acordarea sporului este necesar a fi efectuate determinări sau măsurători deoarece:

- îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei biblioteci publice - respectiv bibliotecă comunală conform art. 23 lit. d din Legea nr. 334/2002;

- conducerea bibliotecii este asigurată de un bibliotecar responsabil;

- asigură servicii de împrumut la domiciliu conform fişei postului.

În aceste condiţii consideră că a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor legale de acordare a dreptului solicitat prevăzute de art. 51 al. 3 din Legea nr. 334/2002.

A solicitat admiterea recursului şi modificarea în parte a sentinţei recurate cu consecinţa admiterii acţiunii în totalitate şi acordării inclusiv a sporului de 15% pentru condiţii vătămătoare sau periculoase.

În drept, a întemeiat recursul pe disp. art. 304 pct. 8, 9, art. 304 indice 1 C.pr. civilă.

Recurenta a formulat două recursuri în cauză, primul prin reprezentant Sindicatul D.B.R. şi al doilea prin avocat.

Prin a doua cerere de recurs reclamanta, în plus, solicită să fie admis şi capătul de cerere privind sporul de suprasolicitare neuropsihică de 5% pentru fiecare treaptă/gradaţie profesională deţinută respectiv 10% conform gradaţiei sale de încadrare.

În ceea ce priveşte sporul de suprasolicitare neuropsihică, invocă prevederile art. 51 al. 5 din Legea nr. 334/2002 conform cărora personalul din biblioteci beneficiază de acest spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta, pentru fiecare treaptă/gradaţie profesională deţinută. Reclamanta este încadrată cu un salariu corespunzător treptei IA astfel că este îndreptăţită să primească un spor de 10%. 

Analizând sentinţa civilă recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurentă  sub toate aspectele de fapt şi de drept, în baza disp. art. 304 indice 1 C.p.c, Curtea apreciază că recursul este nefondat însă  pentru alte  considerente:

În ceea ce privește sporul pentru condiții vătămătoare, Curtea este de acord cu interpretarea dată de recurentă în sensul că, potrivit art. 51 al. 3 din Legea nr. 334/2002, personalul din biblioteci care lucrează în depozite de carte, colecţii ce includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil, laboratoare de restaurare şi conservare a cărţii sau cei care asigură servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni şi în orfelinate beneficiază pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, de un spor de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta, fără a fi necesare alte măsurători sau determinări de noxe.

Exact aşa cum a precizat şi recurenta, din conţinutul acestui text de lege se deduce că personalul din biblioteci trebuie să îndeplinească una din cele două condiţii stabilite de lege respectiv fie să lucreze în depozitul de carte, fie să asigure activitatea de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni şi în orfelinate.

Or, recurenta nu îndeplineşte nici una din condiţiile expuse mai sus.

La dosarul de fond se află depusă fişa postului recurentei pentru funcţia de bibliotecar.

Este de remarcat în primul rând faptul că drepturile solicitate sunt aferente perioadei 06.11.2009-31.12.2009, iar fişa postului este întocmită abia la data de 25.01.2012 de unde rezultă că pentru perioada în discuţie nici nu a existat o fişă a postului din care să rezulte că reclamanta ar fi îndeplinit activităţile despre care a făcut vorbire.

Analizând totuşi fişa postului din anul 2012, se observă că reclamanta recurentă nu lucrează în depozitul de carte, colecţii care să includă bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil, laboratoare de restaurare şi conservare a cărţii şi nici nu asigură servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni şi în orfelinate.

Concret, potrivit fişei postului, reclamanta are următoarele atribuţii:

- primeşte, recepţionează şi gestionează documentele intrate în bibliotecă;

- execută toate operaţiunile cerute de evidenţa primară şi individuală pentru publicaţiile primite;

- face propuneri periodice privind casarea publicaţiilor şi efectuează operaţiuni de scădere;

- păstrează şi arhivează actele publicaţiilor primite şi scăzute;

- organizează documentele în bibliotecă şi asigură întreţinerea şi conservarea acestora;

- efectuează periodic verificarea fondului de carte;

- organizează, ţine la zi şi răspunde de starea cataloagelor;

- operează în fişe primirea şi eliberarea cărţilor din gestiune;

- urmăreşte restituirea cărţilor;

- efectuează ore de lecturi suplimentare cu elevii;

- organizează programe culturale cu elevii;

- asigură respectarea normelor de igienă şi PSI;

- execută alte atribuţii stabilite de primar.

Analizând toate atribuţiile expuse mai sus şi preluate din fişa postului, se observă că activitatea reclamantei nu se încadrează în nici una din activităţile prevăzute de art. 51 al. 3 din Legea nr. 334/2002 pentru a putea beneficia de sporul pentru condiţii vătămătoare.

Din oficiu, Curtea a solicitat precizări cu privire la activitatea desfășurată de reclamantă în anul 2009  pentru a verifica dacă se încadrează în condițiile legale pentru acordarea sporului pentru condiții vătămătoare.

Intimatul angajator a precizat prin adresa nr. 3617/18.12.2013 faptul că în anul 2009 reclamanta a desfășurat activitate de împrumut carte către populație însă în sediul Bibliotecii Comunale, iar în cadrul acestei Biblioteci nu exista o încăpere separată cu destinația depozit carte. 

Recurenta a depus la dosar înscrisuri cu care a dorit să dovedească faptul că în anul 2009 a desfășurat activitate de împrumut, însă această activitate era desfășurată tot la sediul Bibliotecii.

Textul legal care reglementează condițiile de acordare a sporului pentru desfășurarea activității în condiții vătămătoare (art. 51 al. 3 din Legea nr. 334/2002) respectiv activitatea de împrumut se referă la împrumut efectiv la domiciliul persoanelor, în spitale, în azilurile de bătrâni sau în orfelinate, prin deplasare efectivă aceasta fiind rațiunea legiuitorului pentru acordarea sporului și nu pentru simplul fapt de a asigura împrumutul cărților la sediul Bibliotecii. În cazul în care legiuitorul ar fi înțeles că simpla activitate de împrumut cărți la sediul bibliotecii conduce la acordarea sporului, nu ar mai fi adăugat și locațiile unde să fie asigurat împrumutul, ci s-ar fi rezumat doar la simpla mențiune ”activitate de împrumut”.  Prin adăugarea locațiilor unde să fie asigurat împrumutul, este evidentă rațiunea legii, și anume acordarea unui astfel de beneficiu financiar doar în cazul bibliotecarilor care se deplasează efectiv la domiciliu, tocmai acestea fiind și condițiile deosebite la care se referă actul normativ și aceasta este și rațiunea pentru care nu sunt necesare determinări de noxe.

În ceea ce privește sporul pentru solicitare neuropsihică, reclamanta a solicitat primei instanțe cuantumul de 10% din salariul de bază interpretând prevederile art. 51 al. 5 din Legea nr. 334/2002 în sensul că trebuie acordat în procent de 5% pentru fiecare treaptă/gradație profesională deținută.

Curtea interpretează prevederile legale menționate mai sus în alt sens, și anume că sporul pentru solicitare neuropsihică este de 5% indiferent de treapta/gradul profesional deținut și nicidecum nu se poate acorda 5% pentru fiecare grad/treaptă. Intenția legiuitorului a fost alta și anume acordarea sporului de 5% prin raportarea sa la salariul de bază calculat pentru fiecare treapta/gradație profesională deținută. Este evident că odată cu creșterea treptei/gradației profesionale salariul de bază se majorează și raportarea sporului de 5% la salariul de bază majorat conduce la creșterea salariului brut, respectiv net. Deci legiuitorul se referă la modalitatea de calcul, iar această interpretare rezultă și din faptul că în text se precizează că personalul beneficiază de sporul de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta, pentru fiecare treaptă/gradație profesională deținută. Deci sporul de 5% face parte din salariul de bază, salariu care se majorează ori de câte ori salariatul trece într-o treaptă/gradație profesională superioară.

În consecinţă, faţă de considerentele arătate, se va respinge recursul ca nefondat în baza disp. art. 312 alin. 1 C.pr. civilă.