Proceduri prevăzute în legi speciale. Executarea mandatului european de arestare şi neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 302/2004

Decizie 2 din 04.03.2014


Temei de drept: Drept procesual penal; Legea nr. 302/2004

Conform art. 88 lit. d) pct. ii din Legea nr. 302/2004 modificată, atunci când arestarea şi predarea se solicită în vederea executării pedepsei, pedeapsa aplicată sau restul de pedeapsă rămas de executat este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de un an sau mai mare.

Textul menţionat este o transpunere a art. 2 din Decizia Cadru a Consiliului 2002/584/JAI care prevede că mandatul european de arestare poate fi emis atunci când s-a dispus o condamnare la o pedeapsă sau s-a pronunţat o măsură de siguranţă pentru condamnări pronunţate cu o durată de cel puţin patru luni.

În speţă, mandatul european de arestare care face obiectul prezentei judecăţi este emis de autoritatea judiciară croată pentru executarea unei pedepse de 10 luni închisoare, precizându-se că a rămas din executarea pedepsei o perioadă de 20 de zile închisoare.

Durata pedepsei pentru executarea căreia s-a emis mandatul european de arestare este sub limita duratei prevăzută prin decizia cadru care reglementează materia şi sub durata pedepsei prevăzută de legea română de cooperare judiciară internaţională, condiţie pentru emiterea unui mandat european valid.

Întrucât condiţia prevăzută de art. 88 lit. d) pct. ii din legea nr. 302/2004 modificată, nu este îndeplinită în cauză, mandatul european de arestare de faţă nu este valabil emis.

Conform art. 98 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 302/2004, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în cazul când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetăţean român sau trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, şi aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranţă în statul membru emitent.

Conform art. 98 alin. 3) din lege, în situaţia în care este incident exclusiv cazul prevăzut la alin. 2 lit. c), anterior pronunţării hotărârii prevăzute de art. 107, autoritatea judiciară română de executare trebuie să procedeze la recunoaşterea hotărârii penale străine de condamnare.

Instanţa de executare a mandatului european de faţă nu poate proceda la recunoaşterea hotărârii penale străine de condamnare a persoanei solicitate, întrucât condiţiile de validitate a mandatului emis nu sunt îndeplinite sub aspectul menţionat, în principal, şi, în subsidiar, este incident şi un alt motiv de refuz prevăzut de art. 98 lit. g) din Legea nr. 302/2004, în sensul că, pentru restul de pedeapsă de 20 de zile închisoare rămas de executat şi pentru care a fost emis mandat european de arestare, executarea s-a prescris conform codului penal român, art. 162 lit. b), conform căruia termenul de prescripţie este de 5 ani şi 10 luni, calculat de la data când hotărârea de condamnare a rămas definitivă, respectiv 2006.