Ucidere din culpă. Culpa concurentă a victimei. Criterii în stabilirea cuantumului pedepsei

„Condamnă pe inculpatul M. la pedeapsa de 1(un) an şi 4(patru) luni închisoare  pentru săvârşirea infracţiunii de „ucidere din culpă” prev. şi ped. de art. 192 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice reţinută în rechizitoriul emis la data de 11.03.2013 în dosarul penal nr.13984/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, din infracţiunea de „ucidere din culpă” prev. şi ped. de art. 178 alin.2 Cod penal din 1968, conform disp.art.386 Cod procedură penală) şi cu reţinerea disp.art.75 alin.2 lit.a,b Cod penal şi art.76 alin.1 Cod penal (în condiţiile reţinerii culpei concurente a victimei C. şi a inculpatului, în proporţie de 50% fiecare).

 În baza disp.art.5 Cod penal şi  art. 81 Cod penal din 1968  dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei  aplicată inculpatului prin prezenta sentinţă penală pe o perioadă de 3(trei) ani şi 4(patru) luni, termen de încercare calculat potrivit dispoziţiilor  art. 82 Cod penal din 1968.”

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut următoarele:

La data de 17.11.2011, în jurul orei 1345,  în timp ce conducea autoturismul marca Dacia Logan în localitatea Budăi pe drumul DE 583, din direcţia Târgu Frumos spre Iaşi, la km 43+340, în faţa imobilului cu nr.155, pe fondul neadaptării vitezei de deplasare la limita legal admisă şi stabilită prin indicator în interiorul localităţii, de 60 km/h, inculpatul l-a surprins şi l-a accidentat mortal pe numitul C., biciclist angajat în efectuarea unei manevre de schimbare a benzii de circulaţie, fără asigurare şi fără semnalizare corespunzătoare

În ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunii instanţa a reţinut împrejurarea că fapta a fost săvârşită de inculpat cu vinovăţie în modalitatea culpei cu prevedere, întrucât  inculpatul a prevăzut rezultatul potenţial periculos al faptei sale de a nu respecta viteza maximă legală de 60 km/h admisă în interiorul localităţii respective, rezultat constând în posibilitatea de a intra în coliziune cu alte autoturisme sau persoane care nu s-ar fi deplasat pe acostament, însă în mod uşuratic el a sperat că acest rezultat nu se va produce, bazându-se pe anumite împrejurări  printre care vizibilitatea bună specifică timpului de zi şi faptului că pe carosabil se deplasau puţine autoturisme. În condiţiile concrete de la locul săvârşirii accidentului aceste împrejurări nu s-au dovedit suficiente pentru a împiedica rezultatul socialmente periculos produs, constând în moartea unei persoane. În concluzie, instanţa a apreciat că inculpatul nu a respectat normele stabilite pentru asigurarea circulaţiei în condiţii de siguranţă care prevedeau o viteză legală maximă de 60 km/h, asumându-şi riscul producerii unui accident rutier.

 Raportat la împrejurările concrete ale comiterii faptei, instanţa a reţinut  în sarcina inculpatului o culpă concurentă cu cea a victimei  în producerea accidentului , în proporţie egală, fiecare dintre aceştia făcându-se vinovat de producerea accidentului care nu ar fi avut loc dacă ar fi fost respectate dispoziţiile legale care reglementează circulaţia pe drumurile publice.

În ceea ce priveşte cuantumul pedepsei instanţa a ţinut seama seama de disp.art. 74Cod penal care reglementează citeriile generale de individualizare a pedepselor şi a luat în considerare dispoziţiile părţii generale a Codului Penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, antecedenţa penală a inculpatului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului epnal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpatului. Astfel, inculpatul a săvârşit infracţiunea în formă consumată, limitele de pedeapsă fiind de 2 ani şi respectiv de 7 ani şi prin raportare la criteriile anterior expuse, fapta săvârşită de inculpat prezintă un grad ridicat de pericol social deoarece accidentul rutier a condus la decesul victimei, în condiţiile în care inculpatul conducea autoturismul cu viteza de 122 km/h, viteză mult superioară celei admise prin lege.

Sub aspectul persoanei făptuitorului, instanţa a reţinut în favoarea inculpatului împrejurarea că acesta se află la primul contact cu legea penală, precum şi conduita generală a acestuia anterior comiterii faptei ce a format obiectul cercetării judecătoreşti în prezenta cauză, care relevă o integrare socială deplină a inculpatului şi dovedeşte manifestarea unui interes în conformarea la normele de drept.

Totodată, la stabilirea cuantumului pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului prin prezenta sentinţă penală, instanţa va avea în vedere împrejurarea că victima a avut propria parte de culpă în producerea accidentului, apreciată în proporţie de 50% de instanţă.

Domenii speta

Spete similare