Partaj

Constată  că prin acţiunea înregistrată sub nr. …/260/2009 pe rolul Judecătoriei Moineşti, jud.Bacău reclamantul D.I. a chemat în judecată pe numiţii D.M., Î.E., Î.M., Î.C., Î.M., Î.N. Î.S., Î.V., Î.D. şi Î.M. pentru ieşirea din indiviziune asupra averii rămase la decesul mamei sale Î.I., decedată la 16.02.2008, cu ultimul domiciliu în Comăneşti,jud. Bacău , cu cheltuieli de judecată.

Acţiunea a fost timbrată cu 19 lei prin chitanţa nr.7016568/22.06.2009 , 3 lei timbru judiciar şi în motivare se arată că reclamantul doreşte împărţirea averii rămase după defuncta mamă şi pârâţii Î.N., Î.S. , Î.V. , Î.D. şi Î.M. să raporteze suprafaţa de 22 prăjini teren arabil pe care tatăl lor Neculai , actualmente decedat l-a folosit în timpul vieţii , teren provenit tot de la defunctă.

În drept au fost invocate prevederile art.728 şi următoarele Cod civil.

Prin întâmpinarea-reconvenţională formulată de pârâtul Î.S.  acesta a arătat că cererea de partaj să fie admisă în parte deoarece din suprafaţa totală de 6100 mp , cea de 179 mp a cumpărat de la defunctă în timpul vieţii sale, nu este de acord cu cererea de raport deoarece sunt proprietarii terenului prin s.c. nr…../1998 şi a solicitat  chemarea în judecată a numiţilor D.I., D.M., Î.E., Î.M., Î.C. pentru perfectarea vânzării suprafeţei de 179 mp teren situat la Comăneşti, str. S….., teren pe care acesta arată că la data de 25.05.1998 l-a cumpărat de la Î.I. la preţul achitat de 3.000.000 lei rol.

Cererea nu a fost motivată în drept.

Cererea a fost timbrată cu 136 lei prin chitanţa nr.0106769/17.02.2010 , 1,50 lei timbru judiciar .

În cauză s-au depus acte , s-au luat interogatorii , s-au audiat martori , s-a efectuat expertiză topo prealabilă , probatorii din analiza cărora instanţa a reţinut următoarele:

La data de 16.02.2008 a decedat Î.I. , cu ultimul domiciliu în Comăneşti, jud.Bacău.

Conform sesizării privind deschiderea procedurii succesorale şi a actelor de stare civilă depuse la dosar , au rămas moştenitori cu vocaţie succesorală , în calitate de descendenţi direcţi , fii şi fiice : Î.M. , Î.E., Î.C. , Î.N. fiu decedat (cu moştenitorii : Î.N. , Î.S., Î.V., Î.D., Î.M. ) şi D.I. , D.M..

Din declaraţiile martorilor A.G. (fila 103) şi chiar a martorilor pârâtului Î.S. respectiv: F.L. (fila 98), M.G. (fila 101 dosar), D.F. (fila 102) rezultă că suprafaţa de teren solicitată la masa de partaj a aparţinut defunctei care a stăpânit-o de peste 70 de ani , fiind moştenire de la părinţii săi.

Instanţa va proceda, în aceste condiţii, la verificarea îndeplinirii a celor două condiţii impuse de lege pentru aplicarea instituţiei juridice a uzucapiunii de 30 de ani, şi anume: existenţa unei posesii utile, neviciate, fie ea de bună sau de rea-credinţă şi exercitarea neîntreruptă a acestei posesii timp de 30 de ani.

Cu privire la prima condiţie, instanţa o consideră îndeplinită , fiind o posesie utilă, aşa cum este definită aceasta de art.1847 C.civ., şi anume o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar. Calităţile cerute posesiei pentru a uzucapa fiind de a reprezenta o posesie continuă, netulburată, publică şi neechivocă, acestea se regăsesc în cauza de faţă aşa cum rezultă din toate probele administrate.

Astfel, caracterul continuu al posesiei reclamantei reiese din efectuarea actelor de stăpânire asupra imobilului cu regularitatea impusă de natura lucrului prin ocuparea imobilului şi plata anuală a taxelor şi impozitelor, în calitate de titular de rol fiscal, coroborate cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, posesoarea comportându-se ca adevărată proprietară, calitate în care de altfel a fost cunoscută de către martori.

Depoziţiile aceloraşi martori vin şi în sprijinul dovedirii caracterului netulburat al posesiei , rezultând că din momentul dobândirii imobilelor , nu a fost tulburată de nimeni în exercitarea actelor de stăpânire, ceea ce atestă că posesia nu a fost dobândită sau conservată prin acte de violenţă.

Caracterul public al posesiei reiese din însăşi natura de bun imobil a obiectului litigiului, care împiedică exercitarea unei posesii pe ascuns. De altfel, publicitatea posesiei rezultă şi din declaraţiile martorilor, în sensul că aceştia au cunoscut proprietara imobilelor în litigiu, calitate ce nu le-a fost contestată de nimeni.

Caracterul neechivoc al posesiei,  respectiv că posesoarea a intrat în stăpânirea imobilului cu intenţia de a se comporta faţă de acestea în calitate de proprietar şi nu cu intenţia de a-l deţine pentru altul, este susţinut de prezumţia relativă de neprecaritate instituită de art.1854 C.civ. care se coroborează cu atitudinea de se a deschide rol fiscal , de a plăti cu regularitate taxele şi impozitele .

Cea de-a doua condiţie, respectiv exercitarea neîntreruptă a posesiei timp de 30 de ani, este de asemenea îndeplinită în cauză. Fiind dovedit momentul începerii posesiei, respectiv cu aproximativ 70 de ani în urmă , se beneficiază de prezumţia relativă de continuitate stabilită de art.1850 C.civ., potrivit căreia posesorul care probează că a posedat într-un moment dat mai înainte , este presupus că a posedat tot timpul intermediar. 

Faţă de îndeplinirea acestor două condiţii, instanţa constată că, în baza art.1890 C.civ. coroborat cu art.111 C.pr.civ., s-a dobândit proprietatea asupra imobilelor prin uzucapiunea de 30 de ani.

Din conţinutul raportului şi suplimentului de expertiză topo rezultă că suprafaţa totală reală din teren este de 6.260,74 mp teren arabil şi fâneaţă , pentru care reclamantul şi-a majorat petitul acţiunii.

În ceea ce priveşte cererea de raport va fi respinsă pentru următoarele considerente: conform disp. art.738 C.civ. ,,fiecare erede raportează la masa succesiunii…, donaţiunile ce a primit si sumele ce este dator către succesiune”.

Descendenţii şi soţul supravieţuitor care au primit donaţii de la defunct în timpul vieţii acestuia, direct sau indirect, în cazul în care la moştenire vin mai mulţi descendenţi ori unul sau mai mulţi descendenţi şi soţul supravieţuitor, au obligaţia de a aduce la masa succesorală acele donaţii, la cererea celor care nu au fost gratificaţi, dacă donatorul nu a dispus altfel.

Pe cale de consecinţă reclamantul trebuia să facă dovada că defuncta a încheiat un contract de donaţie pentru terenul în suprafaţă de 22 prăjini şi care fiind vorba de imobile , acesta trebuia sub sancţiunea nulităţii absolute să fie întocmit sub formă autentică.

Donaţia este un act juridic solemn, întrucât valabilitatea ei este condiţionată de exprimarea consimţământului părţilor, personal sau prin mandatar numai în forma autentică. Daca obiectul donaţiei îl constituie un bun imobil, pentru încheierea actului este necesară îndeplinirea şi a celorlalte condiţii prevăzute de lege pentru înstrăinarea de imobile.

Reclamantul nu a depus la dosarul cauzei un act autentic din care să rezulte că defunctul Î.N. a primit prin donaţie terenul pentru care s-a solicitat raportarea.

În  baza art.6735 -6736 Cod proc.civ  prin Încheierea din data de 23.01.2013 , s-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta Î.I. decedată la data de 16.02.2008, cu ultimul domiciliu în Comăneşti , jud.Bacău se compune din: 6.260,74 mp teren arabil şi fâneaţă cu vecinii:F.I., M.S , Î.S. şi Î.M. , teren situat în Comăneşti, str.S…., jud.Bacău.

Moştenitori cu vocaţie succesorală au rămas : în calitate de descendenţi direcţi , fii şi fiice : Î.M.  , Î.E., Î.C. , Î.N.  fiu decedat (cu moştenitorii : Î.N. , Î.S., Î.V., Î.D., Î.M.  ) şi D.I. , D.M. , cu o cotă de partaj este de 1/6 pentru fiecare descendent direct , moştenitorii defunctului Î.N. în indiviziune.

În conformitate cu disp. art.6736 alin.1 C.pr.civ, au fost numiţi experţi de specialitate topo care să  evalueze bunurile, să formuleze propuneri de lotizare, cu respectarea posesiei, intereselor părţilor, pe cât posibil în natură şi evitarea sultelor prea mari.

Raportul de expertiză de specialitate topo a fost contestat de către reclamant deoarece la măsurătorile efectuate a fost găsită o suprafaţă de 2 m în plus faţă de raportul de expertiză efectuat anterior.

Instanţa a solicitat de la expert explicaţii pentru această situaţie şi în suplimentul la raportul de expertiză acesta arată că diferenţa de teren se datorează faptului că anteriorul specialist a folosit staţia locală , efectuând expertiza în sistem de proiecţie local iar acesta din urmă a făcut măsurători cu ajutorul GPS cu dublă frecvenţă în modul de lucru RTK , în sistem de proiecţie „ Stereo 1970 „ .

Astfel metoda de măsurare a ultimului expert are la bază o metodă tehnică şi ştiinţifică mult mai eficientă şi de altfel consecinţa pentru reclamant nu are relevanţă în condiţiile în care suprafaţa respectivă este cuprinsă în lotul nr.6 , neinfluenţând lotizarea finală.

Moştenitorii au solicitat partajarea în natură , în funcţie de posesie , expertul având în vedere opţiunile părţilor .

Instanţa a avut în vedere şi conţinutul procurii de la fila 247 dosar , în sensul că Î.E. şi Î.C. , să le fie atribuite loturile inversate , respectiv prin prima variantă de lotizare să se schimbe titularul lotului nr.4 cu lotul nr.5.

După închiderea dezbaterilor , reclamantul D.I.  prin apărător a solicitat ca expertul să fi creat o servitute de trecere în partea sudică a terenului său , solicitare care urmează să fie respinsă deoarece cererea sa nu face obiectul prezentei cauze.

În data de 25.05.1998 , Î.S. în calitate de promitent – cumpărător şi Î.I.  ,  au întocmit un înscris sub semnătură privată denumit „ chitanţă ”,  prin care vânzătoarea Î.I. se obliga să îi transmită în viitor dreptul de proprietate cu privire la suprafaţa de o prăjină teren arabil , la preţul de 3000.000 lei.

Chitanţa prezintă ca semnături a vânzătoarei Î.I. şi Î.M. dar în urma cercetărilor efectuate de către organele abilitate , respectiv prin expertiza efectuată de experţi criminalişti din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică Bucureşti , a rezultat că vânzătoarea a semnat personal înscrisul şi nu există certitudine cu privire la semnătura numitei Î.M.  dacă a semnat ea sau Î.S. , astfel Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti a dispus prin Rezoluţia din dosar nr…../P/2010 , scoaterea de sub urmărire penală a numitului Î.S. pentru săvârşirea infracţiunii de fals , prevăzută de art.290 alin.1 Cod penal , deoarece fapta nu există.

S-a invocat faptul că prezenta chitanţă nu îndeplineşte condiţiile unui act sub semnătură privată , respectiv lipsa elementelor esenţiale : cine vinde , cui vinde şi care este suma cu care s-a înstrăinat imobilul.

Din analiza înscrisului sub semnătură privată , rezultă cu certitudine elementele menţionate anterior.

Deşi martora F.L.  care a fost propusă de reclamant (fila 98 dosar) relatează că ştie că defuncta a dat o prăjină numitului Î.S. , teren pe care acesta l-a folosit şi în timpul vieţii ei şi că nu s-a achitat preţul vânzării, pentru că fiind destul de apropiată de aceasta , i-ar fi relatat.

Martorul M.G. (fila 101) declară că ar fi primit Î.S.  teren de la Î.I. , aproximativ 3 prăjini , pe care a construit nişte şuri , un şopru , l-a împrejmuit cu gard , cât trăia Î.I.  dar nu are cunoştinţă de vreun act sub semnătură privată sau de preţul aferent.

Martorul D.F. (fila 102 dosar ) spune că gardul care împrejmuieşte terenul în litigiu a fost construit de pârât şi construcţiile au fost ridicate în timp ce proprietara terenului trăia.

Martora A.G.  (fila 103 ) confirmă ridicarea unor construcţii de către pârât pe suprafaţa respectivă dar nu ştie de existenţa unei convenţii scrise între părţi.

Cu privire la natura juridică a convenţiei cuprinse în înscrisul sub semnătură privată mai sus menţionat, instanţa apreciază că acesta este o promisiune sinalagmatică de vânzare – cumpărare ( antecontract ).

În cauză a fost probată şi calitatea de proprietară a pârâţilor în calitate de moştenitori ai vânzătoarei .

 În consecinţă, instanţa apreciază că între părţi s-a încheiat o promisiune sinalagmatică de vânzare cumpărare, valabilă atât sub aspectul condiţiilor de fond prevăzute de art. 948 cod civil cât şi al condiţiilor de formă, promisiune care reprezintă un act de previziune, de proiectare în viitor a unei vânzări.

Cu toate acestea, pârâţii au refuzat să-şi îndeplinească obligaţia legal asumată prin înscrisul sub semnătură privată , în calitate de moştenitori , respectiv de a proceda la autentificarea înscrisului ( în acord şi cu dispoziţiile legii 247 / 2005, art. 2 al 1 ), deşi cealaltă parte şi-a realizat-o pe a sa, ceea ce dă naştere la o răspundere contractuală şi la posibilitatea creditorului de a obţine executarea silită în natură a obligaţiei de a face. Potrivit art. 969 cod civil, convenţia părţilor reprezintă legea acestora, iar potrivit art. 1073 cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei sale.

Se va avea în vedere faptul că înscrisul denumit chitanţă , nu a fost anulat şi nici declarat fals.

Suprafaţa de teren care face obiectul perfectării a fost individualizată prin expertiza topo şi face parte din lotul pârâtului ,în conformitate cu repartizarea loturilor în urma partajului judiciar.

Găsind astfel îndeplinite toate cerinţele de admisibilitate ale acţiunii, în baza art. 948, art 969 şi art. 1073 – 1077 cod civil, instanţa va admite cererea reclamantului şi va pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Pe cale de consecinţă , conform art. 728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune , un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii , pe cale de consecinţă va fi admisă acţiunea reclamantului şi se va dispune ieşirea din indiviziune , conform expertizei finale şi a suplimentului de expertiză Monoranu .

În baza art. 274 Cod proc civilă , vor fi compensate onorariile de apărători şi vor fi obligaţi pârâţii către D.I.  , moştenitorii Î.N.  în indiviziune , la câte 173,85 lei fiecare cheltuieli de judecată , reprezentând 1/6 din taxa de timbru , timbru judiciar şi onorarii experţi.

Domenii speta

Spete similare