Plângere împotriva încheierii de carte funciara

Cu cererea înregistrată la nr ……/207/28.10.2014  reclamanta C.G., a chemat in judecată Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară OLT, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Slatina şi a formulat, plângere împotriva încheierii de reexaminare nr.52216 din data de 16.09.2014, pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea plângerii a arătat că  Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a solicitat ca Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Olt să înscrie sechestrul asigurător emis pe data de 12.08.2014 asupra apartamentului situat în mun. Caracal, str. Antonius Caracalla nr…, bl… sc.., ap. .. , Jud.Olt, cu motivarea că există dosarul penal nr.817/P/2014 iar pentru a se asigura repararea prejudiciului se impune instituirea ipotecii legale aşa încât acest bun imobiliar să nu poată fi înstrăinat sau înlocuit deoarece săvârşesc infracţiunea de scoatere de sub sechestru.

Cererea Parchetului a fost înregistrată la nr.46143/22.08.2014, iar ca acte justificative au fost ataşate Ordonata de luare a acestei măsuri asigurătorii şi procesul-verbal de aplicare a sechestrului asigurător încheiat de Poliţia Caracal la data de 13.08.2014.

Prin încheiere Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Olt a dispus admiterea cererii care a avut ca obiect notarea sechestrului în registru de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare în baza Ordonanţei emisă de Parchetul Caracal, asupra imobilului până la concurenţa suinei de 475.000 lei.

Reclamanta a  solicitat reexaminarea încheierii nr.46143/22.08.2014 prin cererea înregistrată la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Olt, la nr.52216/16.09.2014, iar prin încheierea care poartă acelaşi număr a fost respinsă cererea de reexaminare, cu motivarea că înscrisurile reţinute de registratorul de carte funciară în admiterea cererii de înscriere a sechestrului subzistă şi că nu s-au formulat obiecţiuni sau observaţii cu privire la aplicarea sechestrului asigurător asupra imobilului apartament situat în Caracal, str. Antonius Caracalla nr…, bl…., sc…, ap. …, Jud.Olt.

Nelegalitatea şi netemeinicia încheierii împotriva căreia s-a făcut plângere este vădită, astfel că se impune admiterea plângerii, desfiinţarea încheierii şi pe fond radierea menţiunii înscrisului sechestrului asigurător cu următoarea motivare: apartamentul asupra căruia s-a instituit sechestrul asigurător nu s-a dobândit ca urmare a săvârşirii unei fapte penale, acest bun a fost achiziţionat de soţul său C. Ş. pe bază de act autentic de vânzare-cumpărare în anul 1995, la acea dată soţul ei fiind căsătorit legitim cu numita C. S. (fostă E. S.) de care ulterior s-a despărţit prin divorţ.

Ulterior desfacerii căsătoriei prin divorţ s-a pus capăt comunităţii de bunuri, pe bază de act de partaj voluntar apartamentul fiind atribuit în mod exclusiv soţului ei C.S..

Apartamentul constituie proprietatea exclusivă a soţului său fiind dobândit de acesta cu mult înainte de a perfecta căsătoria cu ea , astfel că nu se poate reţine nici o contribuţie din partea sa la achiziţionarea acestuia.

În plus, a arătat că a contestat la instanţă măsura asiguratorie de aplicare a sechestrului asigurător şi a modului de îndeplinire a acestuia prin procesul-verbal din data de 13.08.2014 întocmit de Poliţia Caracal şi prin încheierea nr.47 dată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. …./207/2014, s-a dispus în mod definitiv ridicarea sechestrului asigurător asupra apartamentului care este proprietatea exclusivă a lui C.S..

Din moment ce măsura sechestrului asigurător care a fost instituită de Parchetul Caracal a fost desfiinţată de instanţă prin hotărâre definitivă, nu se mai justifică sub nici o formă instituirea ipotecii cu titlu de sechestru asigurător, dispărând astfel orice act justificativ în acest sens.

 În dovedirea cererii  la dosar au fost depuse  în copie:contractul de vânzare-cumpărare nr.290/1995 în baza căruia a fost dobândit apartamentul de soţul ei şi fosta soţie în anul 1995; sentinţa civilă nr.3719/1996 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul 2087/1996, prin care s-a desfăcut căsătoria prin divorţ dintre soţul ei şi fosta sa soţie, actul de partaj voluntar autentificat la nr.446/1999 la Biroul Notarial, în baza căruia apartamentul a fost atribuit în proprietatea exclusivă, liber de orice sarcină soţului său C.S.; certificatul de căsătorie nr.29 din data de 29 decembrie 2001, eliberat de Primăria Caracal, care atestă faptul că la data perfectării căsătoriei, apartamentul era deja dobândit de soţul său anterior perfectării căsătoriei; încheierea nr.47/2014 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr…./207/2014, definitivă, prin care s-a admis contestaţia şi s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit de Parchetul Caracal prin Ordonanţa din data de 12.08.2014.

Având in vedere că la data  înregistrării cererii instanţa a apreciat că există semne de întrebare cu privire la calitatea procesuală pasivă a OCPI Olt şi faptul că nu s-a achitat taxa de timbru de 50 lei, potrivit art. 20 din OUG 80/2013 precum şi faptul că nu s-a precizat temeiul de drept pe care se întemeiază plângerea, aceasta a fost înştiinţată la 30.10.2014 să-şi îndeplinească aceste obligaţii conform art. 194 – 197 C.p.c

La 4.11.2014 reclamanta a  precizat că înţelege să poarte procesul in contradictoriu cu OCPI  Olt, obiectul cererii fiind plângere împotriva încheierii de carte funciară nr. 52216/16.09.2014 iar temeiul de drept al plângerii il constituie art. 52 din Lg.7/1991.

În completarea probatoriului ataşat anterior la dosar reclamanta a ataşat Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal din 12.08.2014 de înfiinţarea  sechestrului asigurator, procesul verbal din 13.08.2014 întocmit de Poliţia Mun. Caracal prin care s-a  indisponibilizat apartamentul, încheierea nr.46143 de înscrierea sechestrului in registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni al OCPI Olt, încheierea nr. 47/2014 pronunţată de Judecătoria Caracal in dosarul penal nr. …./207/2014, prin  care s-a admis contestaţia împotriva ordonanţei parchetului din 12.08.2014 şi s-a desfiinţat măsura sechestrului asigurator, încheierea 52216/16.09.2014 prin care OCPI Olt a respins reexaminarea încheierii de carte funciară nr.46143/28.08.2014 şi chitanţa privind plata taxei judiciare in sumă de 50 lei.

OCPI  Olt a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii formulată de reclamantă împotriva încheierii pe cale de excepţie, deoarece nu are calitate procesuală pasivă .

În acest sens invocă decizia 72/15.10.2014 a ICCJ prin care a fost admis recursul in interesul legii şi a stabilit că în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară întemeiate pe dispoziţiile art. 50 din Lg.7/1996 nu are calitate procesuală pasivă .

De asemenea invocă dispoziţiile art. 32 din Lg.7/1996 potrivit cărora soluţionarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară se face fără citare Oficiului teritorial.

În drept invocă disp.art 205 C.p.c.

La  8 dec.2014 reclamanta şi -a precizat acţiunea in sensul că soluţionarea litigiului având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară 52216/16.09.2014 înţelege să se poate in contradictoriu cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal la a cărui solicitare s-a înfăptuit înscrierea sechestrului asigurator pe apartamentul situat in Mun. Caracal str. A. Caracalla  nr… Bl… . sc… ap…, jud. Olt.

Pe de altă parte reclamanta a menţionat că îşi menţine motivarea in fapt şi in drept invocată iniţial.

Cu adresa 1063/2015 OCPI Olt a înaintat instanţei actele aflate in dosarul 52216/16.09.2014 care au stat la baza emiterii încheierii de reexaminare 52216/9.10.2014.

Potrivit art. 248 C.p.c. instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei procesuale de fond dirimantă şi absolută, a lipsei calităţii procesuale pasive a Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal având in vedere dispoziţiile art. 248 C.p.c.

Instanţa constată că excepţia este întemeiată.

Astfel,instituirea sechestrului asigurator asupra pe apartamentului situat in Mun.Caracal str. A.Caracalla  nr…. Bl… sc… ap…, jud.Olt,  s-a dispus în cadrul unui proces penal respectiv in dosarul penal 817/P/2014 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal prin ordonanţa din 12.08.2014  care a fost adusă la îndeplinire de către organele de cercetare penală, aşa cum rezultă din procesul verbal din 13.08.2014.

Ulterior, potrivit art. 253 alin.4 C.p.p Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a solicitat OCPI Olt,  notarea ipotecară a acestui imobil, cerere admisă , aşa cum rezultă din încheierea nr. 46143/22.08.2014 prin care s-a dispus notarea sechestrului asigurator în registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare.

Prin încheierea nr. 47/16.09.2014 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosar ……/207/2014  a fost admisă  contestaţia  formulată de  C.G. şi C.S. soţul acesteia  formulată în contradictoriu cu Primăria Mun. Caracal şi s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator asupra apartamentului menţionat instituit prin Ordonanţa din 12.08.2014. emisă în dosarul penal nr.817/P/2014, această hotărâre fiind definitivă.

Cu cererea  înregistrată al OCPI Olt, la nr.52216/16.09.2014 reclamanta din prezenta cauză C.G. a solicitat reexaminarea încheierii de carte funciară nr. 46143/22.08.2014 in sensul de a se respinge cererea de înscriere a sechestrului asigurator în baza Ordonanţei din 12.08.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal şi de a fi radiată această măsură asiguratorie.

OCPI Olt prin încheierea nr. 52216/09.10.2014 a respins cererea .

Împotriva acestei încheieri reclamanta a formulat plângere .

Aşa cum s-a menţionat instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal.

În acest sens instanţa reţine că fiind mijlocul prin care se realizează dreptul statului de a pedepsi şi a impune  infractorului obligaţia de a executa pedeapsa raportul juridic procesual penal este un raport juridic de autoritate de putere aşa cum s-a reţinut în literatura de specialitate .

De aceea, organul judiciar penal stabileşte acest raport nu ca persoană juridică ci ca organ de stat învestit cu putea de constrângere şi de aceea acest raport juridic se distinge prin aceea că organul de stat care exercită constrângerea este un procuror sau o instanţă judecătorească .

Prin urmare exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legea procesual penală constituie atribuţii  care trebuie îndeplinire de organele judiciare.

Ori din examinarea normelor  de drept procesual penal rezultă că soluţionarea  acestui raport juridic impune desfăşurarea unei activităţi juridice desfăşurată nu  numai de procuror şi instanţa de judecată ci şi de organele  de cercetare penală, de părţi , ca titulare  de drepturi şi obligaţii precum şi a altor persoane  care deşi nu sunt interesate in cauză prin activitatea lor ajută la înfăptuirea justiţiei cum sunt apărătorii martorii experţii etc.

Dintre aceşti participanţi la procesul penal, tot legea procesual penală conferă expres calitatea de parte atât în soluţionarea laturii penale cât şi a celei civile doar unora dintre participanţi.

În acest sens sunt dispoziţiile art. 29 C.p.p, care enumără participanţii în procesul penal, organele judiciare, avocatul , părţile , subiecţii procesuali principali, precum şi alţi subiecţi procesuali, şi dispoz.art 32 C.p.p. potrivit cărora părţile în procesul penal sunt subiecţii procesualei care exercită sau împotriva cărora se exercită o acţiune  judiciară şi acestea sunt inculpatul , partea civilă şi partea responsabil civilmente.

În speţă, instanţa constată că  Ordonanţa din 12.08.2014 a fost  emisă de procuror în dosarul nr. 817/P/2014 , in care reclamanta din  prezenta cauză este cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la infracţiunea d de delapidare prevăzută în art. 48 rap.la art. 295 C.p. complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu , infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi infracţiunea de uz de fals prevăzută în art. 323 C.p.  deoarece prin aceste infracţiuni a fost diminuat patrimoniul primăriei Mun. Caracal cu diferite sume de bani.

În vederea recuperării acestor sume d e bani ce reprezintă prejudiciul adus primăriei Mun. Caracal, procurorul, prin ordonanţa menţionată, a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra apartamentului nr. 15 situat in Mun. Caracal str. A.Caracalla nr. .. Bloc … sc…. .

Prin urmare, chiar dacă măsura sechestrului s-a dispus potrivit art. 249 al.1 de procuror , deoarece procesul penal se afla în faza de urmărire penală măsura asigurator s-a luat potrivit art. 249 al.5 C.p.c. în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune de către reclamanta din prezenta cauză, ceea ce constituie obiect al laturii civile a procesului respectiv .

Ori, în soluţionarea acestei laturi parte nu poate fi procurorul sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal pentru că nu este titular al dreptului subiectiv civil vătămat şi nici al obligaţiei corelative a acestui drept ce constituie continutul raportului juridic de drept civil substantial, care are ca izvor fapta ilicita savarsita de catre reclamantă,iar calitatea titularilor acestui drept si ai obligatiei corelative determină si calitatea lor procesuală activă sau pasivă.

Părţile conform art. 32 C.p.p. art. 19 şi 21 C.p.p. şi art. 25 C.p.p. sunt numai suspectul ( inculpatul ) obligat să repare prejudiciul cauzat prin infracţiune şi persoana prejudiciată prin infracţiune respectiv partea civilă precum şi persoana responsabil civilmente.

De aceea, chiar dacă procurorul dispune luarea unor măsuri procesuale  cum este şi măsura asiguratore a sechestrului , care priveşte soluţionarea laturii civile a procesului penal, nu devine parte pentru că , aşa cum s-a menţionat, legea procesual penală nu conferă această calitate, iar pe de altă parte, nu este titularul dreptului civil vătămat prin infracţiune, a cărui reparaţie se  asigură prin luarea acestei măsuri.

Procurorul dispune instituirea acestei măsuri asiguratorii şi notarea ei in cartea funciară numai pentru că legea procesual penală, în calitate de organ al statului, îl investeşte cu aceste atribuţiuni şi nu in calitate de persoană juridică, titulară  de drepturi şi obligaţii.

Mai mult, în cauză nu se poate susţine nici cel puţin că procurorul ia această măsură procesuală în calitate de reprezentant al părţii civile.

În raport de motivele de fapt şi de drept menţionate instanţa apreciază că în soluţionarea laturii civile a procesului penal , inclusiv cu privire la măsurile accesorii ce se iau pentru asigurarea reparării prejudiciului cauzat prin infracţiune, cum este şi măsura procesuală asiguratorie a sechestrului şi notarea luării acestei măsuri în cartea funciară sau in registrul de transcripţiuni sau inscripţiuni precum şi contestarea încheierilor dispuse de OCPI, calitate procesuală activă sau pasivă au numai părţile raportului juridic litigios , respectiv reclamanta în calitate de titular al obligaţiei de a repara prejudiciul cauzat prin infracţiune şi Primăria Mun. Caracal titulara dreptului la reparaţii nu şi procurorul, care nu este titular al vreunui drept sau obligaţii  care să facă parte din conţinutul raportului juridic de drept civil substanţial având ca izvor săvârşirea infracţiuni de către reclamantă.

În sprijinul acestei concluzii se poate invoca chiar şi sentinţa civilă nr. 47/16.09.2014 pronunţată de Judecătoria Caracal in dosar nr…../207/2014 prin care s-a soluţionat contestaţia formulată de reclamantă şi soţul ei împotriva Ordonanţei de instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului instituită de procuro prin ordonanţa din 12.08.2014 în care litigiul s-a purtat in contradictoriu cu Primăria Mun. Caracal şi nu cu procurorul care a dispus luarea măsurii.

Pentru aceste considerente instanţa constată că în cauză, având ca obiect soluţionarea plângerii formulată de reclamantă împotriva încheierii de reexaminare 52216/16.09.2014 a OCPI Olt Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal nu are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care plângerea urmează să fie respinsă.

Postat 27.02.2015

Domenii speta

Spete similare