Loviri si alte violente

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Corabia  s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate a inculpatilor CAE  si TCI, sub aspectul savârsirii infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art.180 alin.2 Vechiul C.pen.

S-a retinut in actul de sesizare a instantei ca, inculpatii CAE si TCI, in noaptea de 15/16.06.2013, in jurul orei 03.00, impreuna cu faptuitorul FV, zis „G”, in timp ce se aflau in fata discotecii S.C.  V SRL, de pe raza comunei G.P, judetul Olt, pe fondul unei vechi stari conflictuale, au exercitat violente, cu pumnii si picioarele, asupra persoanei vatamate PB, cauzându-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare un numar de 14-16 zile de ingrijiri medicale.

In cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: declaratiile persoanei vatamate  PB, certificatul medico-legal emis de catre Unitatea Sanitara - Medicina Legala Slatina, declaratiile inculpatului CAE ,declaratiile inculpatului TCI, declaratiile martorilor CIA precum si declaratiile faptuitorului FV.

Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Corabia la data de 11.11.2013.

Instanta prin incheierea din data de 17.02.2014, a facut aplicarea dispozitiilor art.3 rap. la art.6 alin.2 din Legea nr.255/2013, si a trimis cauza la Judecatorul de Camera preliminara, dispunând totodata comunicarea catre inculpatii CAE si TCI , a unui exemplar de pe rechizitoriul intocmit de catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Corabia.

Prin incheierea din Camera de consiliu, din data de 11.03.2014, instanta, in baza art.346 alin.2 Noul C.pr.pen., a constatat legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Corabia, privind pe inculpatii:CAE si TCI, trimisi in judecata, in stare de libertate, pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art.180 alin.2 Vechiul C. pen., a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala, dispunând inceperea judecatii cauzei si a acordat termen de judecata, la data de 07.04.2014, pentru care PB  s-a prezentat in fata instantei si a declarat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 3000 lei, din care 40% daune morale si 60 % daune materiale.

InculpatulCAE, s-a prezentat in fata instantei si a recunoscut savârsirea faptei de lovirea sau alte violente, (f.50-51 d.p.)

In cursul judecatii, inculpatul TCI, nu s-a prezentat, desi s-au facut in mod repetat, demersuri in vederea prezentarii sale, respectiv citarea acestuia si aducerea cu mandat (f.6, 9, 11, 18-21, 29, 35, 39-42, 45, 58,61,63, 70-72 si 76-77 d.p.).

De asemenea, instanta a facut verificari in baza de date –Penitenciar - Detinuti, iar din referatul din data de 02.07.2014 (f.55 d.p.), TCI este cunoscut cu antecedente penale (f.15 d.p.).

Instanta a audiat in conditii de publicitate si contradictorialitate pe inculpatul CAE (f.50-51 d.p.) si pe martorii CIA (f.52-53 d.p.), CSD (f.78 d.p.) si CA (f.79 d.p.).

Analizând materialul probator administrat in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

In noaptea de 15/16.06.2013, in jurul orei 03.00, inculpatii CAE si  TCI impreuna cu faptuitorul FV , zis „G”, in timp ce se aflau in discoteca S.C. V SRL, de pe raza comunei  GP judetul Olt, au observat-o pe persoana vatamata PB , careia i-au spus sa iasa afara, imprejurare cu care persoana vatamata a fost de acord.

Ulterior, fiind in fata discotecii inculpatii CAE  si  TCI impreuna cu faptuitorul FV, i-au aplicat persoanei vatamate, lovituri cu pumnii si picioarele, in urma carora persoana vatamata a cazut.

Inculpatii s-au oprit a aplica lovituri persoanei vatamate ca urmare a interventiei patronului discotecii si primarului comunei O, judetul Olt.

 In urma loviturilor aplicate de catre inculpatii CAE si TCI, persoana vatamata  PB a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un numar de 14-16 zile de ingrijiri medicale, potrivit certificatului medico-legal emis de catre Unitatea Sanitara - Medicina Legala Slatina.

Fiind audiat in cursul urmaririi penale si a judecatii, inculpatul CAE a recunoscut savârsirea faptei. Totodata, inculpatul TCE a recunoscut savârsirea faptei, in cursul urmaririi penale.

Situatia de fapt anterior descrisa de instanta rezulta din declaratiile persoanei vatamate PBC (f.7, 8 si 9 d.u.p.), certificatul medico-legal emis de catre Unitatea Sanitara - Medicina Legala Slatina (f.10 d.u.p.), declaratiile inculpatului CAE (f.12, 18 d.u.p.), declaratiile inculpatului TCI (f.14 si 19 d.u.p.), declaratiile martorilor CIA (f.16 si 21-22 d.u.p), CA , (f.23 d.u.p.) si CSD(f.24 si 26 d.u.p.), precum si declaratiile faptuitorului FV (f.20 si 25 d.u.p.).

Totodata, fapta penala este confirmata si prin declaratiile inculpatului CA (f.50-51 d.p.) si ale martorilor CIA (f.52-53 d.p.),CSD  (f.78 d.p.) si CA (f.79 d.p.), audiati de catre instanta.

In sedinta publica, din data de 27.10.2014, in temeiul art.386 Noul C.pr.pen., instanta a pus in discutie, schimbarea incadrarii juridice a faptei penale retinuta in sarcina inculpatilor CAE si TCI din infractiunea de lovire sau alte violente, prev. de art.180 alin.2 Vechiul C.pen., in infractiunea de lovire sau alte violente, prev. de art.180 alin.2 Vechiul C.pen., cu aplicarea art.5  Noul C.pen.

Potrivit art.386 alin.1 Noul C.pr.pen., „Daca in cursul judecatii se considera ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata, instanta este obligata sa puna in discutie noua incadrare si sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma sau amânarea judecatii, pentru a-si pregati apararea”, iar alin.2 „ Daca noua incadrare juridica vizeaza o infractiune pentru care este necesara plângerea prealabila a persoanei vatamate, instanta de judecata cheama persoana vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plângere prealabila. In situatia in care persoana vatamata formuleaza plângere prealabila, instanta continua cercetarea judecatoreasca, in caz contrar dispunând incetarea procesului penal”.

Art.5 alin.1 Noul C.pen. prevede ca „ In cazul in care de la savârsirea infractiunii pâna la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila”.

In prezenta cauza, instanta a fost sesizata cu infractiunea prev. de art.180 alin.2 Vechiul C.pen., pentru care legea veche, prevedea pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

In legea noua, pentru infractiunea de lovire sau alte violente, se prevad aceleasi limite de pedeapsa.

Cu toate acestea stabilirea legii penale mai favorabile nu presupune numai o comparatie a pedepselor, ci trebuie facuta o comparatie globala a regimului represiv al fiecareia din legile penale aplicabile in cazul inculpatului, asa cum a statuat Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 265 din 6 mai 2014.

Astfel, prin decizia Curtii Constitutionale nr.265 din 6 mai 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.5 din Codul penal (Publicata in Monitorul Oficial nr.372 din 20.05.2014): s-a retinut ca  ”Pentru identificarea concreta a legii penale mai favorabile trebuie avute in vedere o serie de criterii care tind fie la inlaturarea raspunderii penale, ori a consecintelor condamnarii, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiza vizeaza in primul rând conditiile de incriminare, apoi cele de tragere la raspundere penala si, in sfârsit, criteriul pedepsei. In acest sens, Curtea Constitutionala a statuat ca „Determinarea caracterului «mai favorabil » are in vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau continutul pedepselor, conditiile de incriminare, cauzele care exclud sau inlatura responsabilitatea, influenta circumstantelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativa, recidiva etc. Asa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au in vedere atât conditiile de incriminare si de tragere la raspundere penala, cât si conditiile referitoare la pedeapsa. Cu privire la aceasta din urma, pot exista deosebiri de natura (o lege prevede ca pedeapsa principala amenda, iar alta inchisoarea), dar si deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsa si, evident, la modalitatea stabilirii acestora in mod concret.”

Cât priveste determinarea concreta a legii penale mai favorabile, Curtea Constitutionala a statuat ca „aceasta vizeaza aplicarea legii, si nu a dispozitiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea si din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, in pofida dispozitiilor art.61 din Constitutie, ar permite judecatorului sa legifereze”.

Având in vedere cele de mai sus, trebuie avut in vedere si modalitatea de executare care i-ar fi mai favorabila inculpatilor, in oricare din cele doua legi incidente in cauza.

Prin urmare, instanta apreciaza ca mai favorabila, legea veche si urmeaza sa dispuna schimbarea incadrarii juridice a faptei penale retinute in sarcina inculpatilor CA si TCI , din infractiunea de lovire sau alte violente, prev. de art.180 alin.2 Vechiul C.pen., in infractiunea de lovire sau alte violente, prev. de art.180 alin.2 Vechiul C.pen., cu aplicarea art.5  Noul C.pen.

In drept, fapta inculpatilor CAE si TCI care, in noaptea de 15/16.06.2013, in jurul orei 03.00, in timp ce se aflau in fata discotecii S.C. V SRL, de pe raza comunei GP , judetul Olt, pe fondul unei vechi stari conflictuale, au exercitat violente, cu pumnii si picioarele, asupra persoanei vatamate PB, cauzându-i acesteia o vatamare a integritatii corporale ce a necesitat pentru vindecare un numar de 14-16 zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art.180 alin.2 Vechiul C.pen., cu aplicarea art.5  Noul C.pen.

Analizând latura obiectiva a infractiunii de lovire sau alte violente,  instanta retine ca elementul material consta in actiunea inculpatilor de lovire cu pumnii si picioarele a persoanei vatamate PB.

Fapta savârsita de catre inculpati a avut ca urmare imediata, pricinuirea unei vatamarii a integritatii corporale a persoanei vatamate, care a necesitat pentru vindecare  un nr. de 14-16 zile de ingrijiri medicale.

 Intre fapta inculpatilor si urmarea imediata a infractiunii de lovire sau alte violente, exista o legatura de cauzalitate, deoarece in lipsa actiunii inculpatilor de lovire cu pumnii si picioarele, nu s-ar fi putut produce vatamarea corporala a  persoanei vatamate.

Sub aspectul laturii subiective, instanta retine ca inculpatii au actionat cu vinovatie in modalitatea intentiei indirecte, conform dispozitiilor art. 19 alin.1 lit. b Vechiul C.pen., imprejurarea ce rezulta din declaratiile inculpatilor coroborate cu declaratiile martorilor  CIA si CSD, in sensul ca inculpatii sunt persoanele care au initiat conflictul cu persoana vatamata, iar apoi inculpatii i-au aplicat pe rând, acesteia, in mod repetat lovituri cu pumnii si picioarele, oprindu-se decât in urma interventiei patronului discotecii si primarului comunei O, judetul Olt.

Vinovatia inculpatilor este dovedita prin urmatoarele mijloace de proba: declaratiile persoanei vatamate  PB (f.7, 8 si 9 d.u.p.), certificatul medico-legal emis de catre Unitatea Sanitara - Medicina Legala Slatina (f.10 d.u.p.), declaratiile inculpatului  CAE (f.12, 18 d.u.p. si 50-51 d.p), declaratiile inculpatului TCI (f.14 si 19 d.u.p.), declaratiile martorilor  CIA (f.16 si 21-22 d.u.p. si 52-53 d.p.),  CA (f.23 d.u.p. si 79 d.p.) si  CSD (f.24 si 26 d.u.p. si 78 d.p.), precum si declaratiile faptuitorului  FV (f.20 si 25 d.u.p.).

Din fisa de cazier judiciar rezulta ca inculpatul  CAE nu este cunoscut cu antecedente penale (f.13 d.p.), insa inculpatul TCI, are antecedente penale (f.15 d.p.).

Inculpatii  CAE si TCI , fiind audiati in cursul urmaririi penale, au recunoscut savârsirea faptei de lovire sau alte violente. Totodata, inculpatul CAE , a fost prezent in cursul judecatii si a recunoscut si a regretat savârsirea faptei.

La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatilor, instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Vechiul C.pen., respectiv limitele de pedeapsa prevazute de textul incriminator pentru fapta savârsita, de gradul de pericol  social al faptei savârsite, de persoana infractorului si de imprejurarile savârsirii faptei.

In acest sens, instanta, având in vedere, pe de o parte atitudinea sincera a inculpatilor in cursul urmaririi penale, limitele de pedeapsa prevazute de textul incriminator (inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda penala), gradul de pericol social al faptei (generat de nerespectarea dispozitiilor legale privind relatiile sociale referitoare la integritatea corporala a persoanei, asociata cu forma de vinovatie cu care a fost savârsita fapta - intentia indirecta), starea acestora, lipsa antecedentelor penale, in cazul inculpatului CAE (fisa de cazier-f. 13 d.p.), si existenta antecedentelor penale, pentru inculpatul  TCI (fisa de cazier-f. 15 d.p.), pe de alta parte, urmeaza ca, in baza art.396 alin.2 Noul C.pr.pen., sa se dispuna condamnarea acestora, pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art.180 alin.2 Vechiul C.pen., cu aplicarea art.5 Noul C.pen., la pedeapsa amenzii penale, aceasta fiind de natura sa realizeze scopul educativ si preventiv prev. de art. 52 C.p.

Având in vedere toate argumentele expuse mai sus, in ceea ce il priveste pe inculpatul CAE , instanta va retine, totodata, ca acesta s-a prezentat in cursul judecatii, a recunoscut si a regretat fapta penala, precum si faptul ca nu este cunoscut cu antecedente (fisa de cazier-f. 13 d.p.), astfel ca urmeaza ca, in baza art.396 alin.2 Noul C.pr.pen. si art. 13 Noul C.pr.pen., sa dispuna condamnarea inculpatului CAE, pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 180 alin. 2 Vechiul C.pen., cu aplicarea art.5 Noul C.pen., la pedeapsa de 1500 lei amenda penala, cu aplicarea art.63 alin.3 teza a II-a Vechiul C.pen.

Astfel, instanta nu va retine in favoarea inculpatului disp. art. 74 si 76 C.p. referitoare la retinerea si aplicarea circumstantelor atenuante judiciare având ca efect coborârea obligatorie a pedepsei sub minimul special prevazut de lege, deoarece recunoasterea faptei si conduita buna a inculpatului inainte de data savârsirii infractiunii (lipsa antecedentelor penale) constituie o atitudine fireasca intr-o societate civilizata.

Mai mult, existenta uneia din imprejurarile enumerate exemplificativ in art. 74 C.p. este lasata la aprecierea instantei care va tine seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul imprejurarilor in care s-au savârsit infractiunea de lovire sau alte violente (initierea conflictului de catre inculpati si lovirea repetata cu pumnii si picioarele a persoanei vatamate), de urmarile produse (leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de14-16 zile de ingrijiri medicale), precum si de orice alte elemente privitoare la persoana inculpatului.

 Instanta va face aplicarea dispozitiilor art.631 Vechiul C.pen si va atrage atentia inculpatului CAE asupra consecintelor sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii constând in inlocuirea acestei pedepse cu pedeapsa inchisorii, in limitele prevazute pentru infractiunea savârsita.

Fata de inculpatul TCI, instanta retine, ca acesta nu s-a prezentat in cursul judecatii, desi a fost citat si s-a dispus aducerea cu mandat, in mod repetat, ca a recunoscut savârsirea faptei in cursul urmaririi penale, precum si faptul ca potrivit fisei de cazier-f. 15 d.p., inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, in sensul ca a mai savârsit atât infractiuni contra persoanei, cât si infractiuni la legea circulatiei, dispunându-se scoaterea de sub urmarire penala cu aplicarea unei amenzii cu caracter administrativ.

Având in vedere cele de mai sus, fata de inculpatul TCI , instanta urmeaza ca, in baza art.396 alin.2 Noul C.pr.pen. si art. 13 Noul C.pr.pen., sa dispuna condamnarea inculpatului TCI , pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 180 alin. 2 Vechiul C.pen., cu aplicarea art.5 Noul C.pen.,  la pedeapsa de 2000 lei amenda penala, cu aplicarea art.63 alin.3 teza a II-a Vechiul C.pen.

Instanta va face aplicarea dispozitiilor art.631 Vechiul C.pen si va atrage atentia inculpatului TCI, asupra consecintelor sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii constând in inlocuirea acestei pedepse cu pedeapsa inchisorii, in limitele prevazute pentru infractiunea savârsita.

Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca persoana vatamata  PB s-a constituit parte civila in procesul penal, cu suma de 3000 lei, din care 40% daune morale si 60 % daune materiale.

In baza art. 19 si art. 25 Noul C.pr.pen., coroborat art.397 alin.1 Noul C.pr.pen., art.1349 C.civ. si art.1357 C.civ., instanta urmeaza a admite in parte actiunea civila formulata de partea civila Postelnicu Bogdan Petrica, pentru urmatoarele considerente.

Conform, art. 1349 alin.1 C.civ., „Orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”, iar alin. 2 al aceluiasi articol prevede ca “Cel care, având discernamânt, incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral”

Totodata,  din economia dispozitiilor art. 1357 C. civ. reiese ca cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savârsita cu vinovatie, este obligat sa il repare, autorul prejudiciului urmând a raspunde chiar si pentru cea mai usoara culpa.

Mai mult, in art.252 C.civ. se stipuleaza ca „orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiintei umane, cum sunt viata, sanatatea, integritatea fizica si psihica, demnitatea  [...]”.

Pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer a fi intrunite cumulativ urmatoarele conditii, si anume: existenta unei fapte ilicite care in cazul de fata este reprezentata de savârsirea de catre inculpati a infractiunii de lovirea sau alte violente individualizata mai sus, existenta unui prejudiciu, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu material sau moral, existenta vinovatiei care este dovedita din cele expuse mai sus.

In ceea ce priveste prejudiciul moral pe care partea civila, il sustine ca l-a suferit, acesta, poate fi reparat prin acordarea unei sume de bani, acordarea despagubirilor materiale pentru daune morale fiind compatibila cu regulile de convietuire sociala si cu principiile de echitate care pretind ca autorul faptei ilicite trebuie sa suporte consecintele negative ale acesteia.

Astfel, prejudiciul moral, nu poate fi dovedit cu probe certe, existând doar criterii generale lasate la aprecierea judecatorului care va stabili cuantumul banesc al prejudiciului suferit, intrucât, spre deosebire de prejudiciu material, la care acesta trebuie sa fie cert, atât ca existenta cât si ca intindere, in cazul daunelor morale, certitudinea poate purta doar asupra existentei prejudiciului nu si la intinderea acestuia (posibilitatea de a fi evaluat).

In aceste conditii, instanta retine ca la stabilirea cuantumului daunelor morale, ce consta generic in atingerea adusa valorilor ce definesc personalitatea umana, se au in vedere consecintele negative suferite pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost vatamate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute.

De asemenea, instanta mai retine ca in acelasi timp, cel care pretinde daune morale trebuie sa produca un minim de argumente si indicii din care sa rezulte in ce masura drepturile personale nepatrimoniale, ocrotite prin Constitutie, i-au fost afectate prin fapta ilicita a inculpatilor.

Din probele administrate in cauza, respectiv declaratiile persoanei vatamate coroborate cu declaratiile martorilor  CIA si CSD, precum si din examinarea certificatului medico-legal emis de catre Unitatea Sanitara - Medicina Legala Slatina, instanta constata ca partea civila PB, a fost puternic afectata de fapta savârsita de catre inculpati, suferind leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 14-16 zile de ingrijiri medicale. Totodata, din declaratiile partii civile, rezulta ca in urma loviturilor aplicate de catre inculpati i-a fost afectata capacitate de munca.

Fata de cele expuse, instanta apreciaza ca fiind indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, sub aspectul daunelor morale si va dispune obligarea in solidar, a inculpatilor, la plata sumei de 1000 lei (40% din 3000 lei) reprezentând daune morale, catre partea civila PB, suma suficienta pentru a acoperi prejudiciul moral suferit de partea civila.

Insa, in ceea ce priveste daunele materiale, instanta apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art.1349 rap. la art. 1357 C. civ, deoarece partea civila, nu a facut dovada existentei si intinderii prejudiciului, si pe cale de consecinta, urmeaza sa respinga, ca nedovedita cererea partii civile PB, privind obligarea inculpatilor la plata sumei de 1800 lei  reprezentând daunele materiale (60% daune materiale din 3000 lei).

In baza art.398 rap. la art.274 alin.1 din Noul C.pr.pen., instanta va obliga pe fiecare inculpat la plata sumei de 153,15 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului, (pentru fiecare inculpat suma de 53,15 lei reprezentând cheltuieli efectuate in faza de urmarire penala si suma de 100 lei, pentru faza de cercetare judecatoreasca), intrucât inculpatii sunt cei din a caror culpa procesuala au fost generate.

Domenii speta

Spete similare