Partaj succesoral- contravaloarea de lotizare bunuri proprii

PARTAJ SUCCESORAL- CONTRAVALOAREA DE LOTIZARE BUNURI PROPRII

Deliberand asupra cauzei de fata, retine urmatorele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instantei sub nr. …/200/2010 din 11.11.2010 reclamanta K a chemat în judecată pe parata L, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se declare deschisa succesiunea de pe urma defunctilor HHH, sa se constate ca partile sunt mostenitoarele acceptante ale acestora si sa se stabileasca cota in care culeg succesiunea, sa se stabileascacompozitia emolumentului succesoral, sa se evalueze, lotizeze si atribuie efectiv masa succesorala, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea actiunii reclamanta a aratatca la data de 21.11.1995 a incetat din viata H, iar la data de 02.07.2006 a incetat din viata si sotia acesuia, H., iar succesoare ale acestora sunt partile, care au facut acte de acceptare tacita a succesiunii prin preluare de bunuri.

A precizat ca inteleg sa culeaga succesiunea in cote de ½ fiecare, masa succesorala fiind compusa din un imobil casă de locuit compus din trei camere, un hol şi o anexă cu destinaţia bucătărie de vară, în valoare de 3000 lei, terenul aferent construcţiei în suprafaţă de 1808 mp situat în comuna …. Buzău, cu vecini: .., drum, …, în valoare de 2000 lei, teren agricol extravilan, în suprafaţă de 17992 mp amplasat pe raza comunei Beceni,  judeţul Buzău, în valoare de 1700 lei.

A invederat ca in incinta curtii, pe langa casadescrisa mai sus, se afla un alt imobil, mai vechi, edificat din 1950, care a aparatinut parintilor, constructie din paianta, acoperita cu tigla, in care locuieste reclamanta de la nastere, constructia avand 3 camere, un hol mare si un hol mic, valoarea acesteia fiind de cca. 1000 lei.

A aratat ca nu face parte din masa succesoraal o anexa edificata la aceastacasa, din surse proprii, cu destinatia de bucatarie – in prelungirea casei si o alta incapere cu destinatie camara si bucatarie, acestea fiind ridicate cu cca 10 ani in urma, beneficiind de acordul mamei sale care traia in acea perioada.

Bunuri mobile ramase la decesul parintilor, a aratat reclamanta sunt: o moară ţărănească, în valoare de 600 lei, un cazan de ţuică, în valoare de 700 lei, butelie cu un reşou tip aragaz, în valoare de 300 lei, presă de struguri, în valoare de 200 lei, maşină de bătut porumb, în valoare de 100 lei, butoi de 300 l, în valoare de 100 lei. Toate bunurile au fost luate de pârâtă şi se află în posesia acesteia.

A mai arătat că doreşte să iasă din indiviziune într-o modalitate care să asigure două unităţi locative distincte, separate prin gard în funcţie de posesia exercitată de părţi în mod convenţional.

Dacă acest lucru nu este posibil, doreşte să preia dreptul şi să o despăgubească pe pârâtă la justa natură, sau să vândă imobilul , în cazul în care pârâta nu va dori să-i cedeze partea ei.

 A arătat că pârâta are o locuinţă statornică în Municipiul Buzău, un apartament în proprietate.

In drept cererea a fost intemeiata pe prevederile art. 728 C.civ.

In probatiune a inteles sa se foloseasca de proba cu interogatoriul paratei, martori, expertiza si inscrisuri, fiind depuse la dosar in copie: certificat de deces al defunctei H, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale pentru ambii defuncti, certificate de casatorie, adeverinta, certificate de nastere, certificat de deces al defunctului H, certificat de atestare fiscala.

Reclamanta a formulat cerere de ajutor public judiciar, aceasta cerere fiind admisa prin Incheierea din data de 11.03.2011, fiind scutita de plata taxei de timbru in cuantum de377,25 lei si 3 lei timbru judiciar.

Pârâta a depus la dosar întâmpinare şi cerere reconvenţională.

Prin întâmpinare a arătat că, cu privire la imobilul anexă şi încăpere cu destinaţie de cameră şi bucătărie, în mod eronat reclamanta pretinde că a fost edificată de către aceasta, în realitate bunul face parte din masa succesorală fiind construit de autorii lor, imobilul moară nu există, condiţii în care nu poate fi reţinut la masa succesorală, atât bunurile imobile cât şi bunurile mobile se află în posesia reclamantei, restul bunurilor solicitate partajului sunt bunuri succesorale.

Prin cererea reconvenţională solicită aducerea la masa de împărţit a anexei şi a încăperii formată dintr-o cameră şi o bucătărie, construite la imobilul edificat în anul 1950, deoarece acestea sunt ridicate de către autorii lor.

În drept a invocat art. 115-121 cod procedură civilă.

 Cererea reconventionala a fost timbrata cu suma de 150 de lei, potrivit chitantei aflate la fila 59.

Reclamanta a depus întâmpinare la cererea reconvenţională şi precizare la acţiune. A arătat că masa succesorală se compune dintr-un imobil casă de locuit compus din trei camere, un hol şi o anexă cu destinaţia bucătărie de vară, în valoare de 3000 lei. A arătat că foloseşte acest imobil neîntrerupt din 1972 când s-a căsătorit şi a locuit împreună cu soţul ei. A mai construit o bucătărie de vară , în urmă cu 10 ani, edificată din chirpani de ciment acoperită cu foi de azbociment, cu un hol la intrarea în bucătăria de vară, acestea nu fac parte din masa succesorală. A fost ajutată doar fizic de către părinţi, dar materialele le-a cumpărat ea,  terenul aferent construcţiei în suprafaţă de 1808 mp situat în comuna Beceni, sat Izvorul Dulce, judeţul Buzău, cu vecini: …, drum, …, în valoare de 2000 lei, teren agricol extravilan, în suprafaţă de 17992 mp amplasat pe raza comunei Beceni, judeţul Buzău, în valoare de 1700 lei. Arată că nu se află în posesia titlului de proprietate şi solicită instanţei să-i pună în vedere pârâtei să îl prezinte.

A mai precizat că părinţii nu au deţinut acte de proprietate pentru imobilul casă de locuit , acesta fiind înscris în registrul agricol al comunei.

A mai învederat că în incinta curţii pe lângă imobilul descris mai sus se află un alt imobil mai vechi edificat în 1950, care a aparţinut părinţilor, construcţie din paiantă, acoperită cu ţiglă, în care reclamanta locuieşte de la naştere. Construcţia are trei camere, un hol mare şi un hol mic. Valoarea acesteia se ridică la 1000 lei.

Bunurile mobile rămase de pe urma defuncţilor sunt următoarele: o moară ţărănească, în valoare de 600 lei,deşi pârâta contestă această împrejurare arată, că ea a vândut-o  iar preţul l-a încasat la două luni după decesul mamei, şi de aceea susţine că nu mai poate fi inclusă la masa de împărţit, un cazan de ţuică, în valoare de 700 lei, butelie cu un reşou tip aragaz, în valoare de 300 lei, presă de struguri, în valoare de 200 lei, maşină de bătut porumb, în valoare de 100 lei, butoi de 300 l, în valoare de 100 lei. Toate bunurile au fost luate de pârâtă şi se află în posesia acesteia, cu excepţia construcţiei  în care locuieşte.

A precizat ca doreste sa iasa din indiviziune cu parat intr-o modalitate apta sa asigure doua unitati locaive distincte, separate prin gard, in functie de posesia exercitata de fiecare dintre parti in mod conventional.

În drept a invocat dispoziţiile art. 728 cod civil.

Pârâta a depus întâmpinare la precizările la acţiune prin care a arătat că sora sa a beneficiat din partea părinţilor în timpul vieţii de un ajutor substanţial , în condiţiile în care a primit ca zestre următoarele bunuri: o mobilă de dormitor, ce avea valoare de 5500 lei, suma de 5000 lei, în momentul achiziţionării Daciei 1100, remiterea sumei de 3000 lei cu care părinţii au înţeles să o ajute să-şi lichideze un împrumut CAR, un frigider în sumă de 2000 lei.

Nu solicită reducţiunea donaţiei, dar face aceste afirmaţii ca mijloc de apărare. Convenţia a fost ca ei să-i rămână casa, întrucât sora locuia la Buzău, venea rar şi numai atunci când avea nevoie.

Anexa compusă din cele două camere a fost construită de ea şi soţul ei, la cca 10 ani după căsătorie. Cât priveşte grajdul pe care sora sa îl califică ca fiind locuinţa părinţilor, ea a contribuit egal cu aceştia la ridicarea lui cu munca fizică susţinută. Acesta are trei camere şi un hol şi a fost terminată prin 1975-1976. Sora sa era instalată la Buzău şi nu avea nici un interes să contribuie la edificarea acestuia.

La data de 20.05.2011, reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul că a solicitat introducerea în cauzei a soţului ei G, întrucât anexele construite sunt bunuri comune, această cerere fiind admisă de instanţă, potrivit încheierii din data de 20.05.2011

Intervenientul G a depus o cerere prin care a arătat că este de acord cu cererea formulată de reclamantă, aratand ca, in timpul casatoriei au construit doua incaperi, edificate din chirpici de ciment acoperite cu placi de ciment, una din ele cu placi de azbociment iar cealalta cu tabla ondulata. A precizat ca cele doua incapaeri au destinatia de bucatarie, una de vara si alta de iarna, locuind neintrerupt in imobil.

Reclamanta şi-a precizat acţiunea, la data de 17.06.2011,  în sensul că a solicitat  să se constate că a construit împreună cu soţul ei în anul 1979 un garaj ce se află în curtea imobilului casă părintească, un grajd între 1992-1993, la care a folosit materiale procurate cu participarea lor exclusivă , una din casă i-a fost dată ca zestre. Solicită ca aceste imobile să nu fie cuprinse în masa succesorală.

Taxade timbru judiciar a fost completata de reclamanta cu suma de 91 de lei, pentru capetele de cerere privind garajul si grajdul ( 69). 

În cauza instanţa a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar: certificat de deces  seria … f – 7, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale notariale, f – 8,  9, certificat de căsătorie seria …, f - 10, adeverinţa nr. …/18.10.2010 eliberată de Primăria Comunei Beceni, f – 11, certificat de naştere seria …, f – 12, certificat de deces  seria …., f – 19, certificat de atestare fiscală nr. …/18.10.2010 f – 19, certificat de deces seria …, f - 53, titlul de proprietate nr. …./51/09.12.1998, f – 58, planşe foto, f - 71-81,  proba cu interogatoriul pârâtei, f 54-56, şi interogatoriul reclamantei f – 57, proba testimonială în cadrul căreia au fost audiaţi martorii ….,  propuşi  de reclamantă, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar f. 60, 61, 86, …, propuşi  de pârâtă, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar f. 62, 63, 85.

Prin Incheierea de admitere in principiu din data de 14.10.2011 instanta a admis, in principiu, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta L,  împotriva pârâtei K, a admis în principiu, cererea de chemare în judecată a intervenientului G  formulată de reclamanta L si a respins în principiu cererea reconvenţională, formulată de pârâta reclamantă KJ, în contradictoriu cu reclamanta L şi cu intervenientul G. A declarat deschisă  succesiunea defuncţilor  HH, decedat la data de 21.11.1995,  cu ultimul domiciliu în comuna Beceni, judeţul Buzău şi H, decedată la data de 02.07.2006,  cu ultimul domiciliu în comuna Beceni, judeţul Buzău, constatând că au rămas ca moştenitori de pe urma acestor  defuncţi,  reclamanta  L şi  pârâta K  în calitate de fiice, fiecare cu câte o cotă de 1/2 din masa succesorală.

A mai constatat că din masa succesorală rămasă după urma acestor defuncţi, fac parte următoarele bunuri imobile: suprafaţa de teren de 1 ha şi 9800 mp situată pe teritoriul satului Izvorul Dulce, Comuna Beceni, judeţul Buzău,  din care suprafaţă de 17992 mp în extravilan şi suprafaţa de 1808 mp în intravilan, astfel cum sunt descrise în  titlul de proprietate nr. …./51/09.12.1998, un imobil casă de locuit compus din trei camere, un hol, în partea din spate a curţii, un alt corp de casă „ porumbar”, compus din trei camere şi un hol mai mare şi un hol mai mic, în partea din faţă a curţii, situate în comuna Beceni, sat Izvorul Dulce, judeţul Buzău, astfel cum rezultă din adeverinţa nr. …/18.10.2010 emisă de Primăria Comunei Beceni, şi următoarele bunuri mobile:  un cazan de ţuică, o butelie cu un reşou tip aragaz, o  presă de struguri, o  maşină de bătut porumb, un butoi de 300 l si a mai constat că nu fac parte din masa succesorală a defuncţilor  HH şi nu vor fi evaluate de experţi următoarele bunuri imobile: anexă cu destinaţia bucătărie, construită în prelungirea casei, şi o altă încăpere cu destinaţie cămară şi bucătărie, construită în partea opusă a casei, construcţii ce sunt alipite imobilului casă de locuit compus din trei camere, un hol, situat  în partea din spate a curţii, un garaj şi un grajd ce se află în incinta curţii, acestea fiind construite de reclamanta L şi soţul acesteia G.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca,  la data de 21.11.1995  a decedat numitul  H, cu ultimul domiciliu în comuna Beceni, judeţul Buzău, iar la data de 02.07.2006 a decedat numita H, cu ultimul domiciliu în comuna Beceni, judeţul Buzău.

A retinut ca moştenitori au rămas de pe urma acestor defuncţi reclamanta  L şi  pârâta J  în calitate de fiice, fiecare cu câte o cotă de 1/2 din masa succesorală iar din masa succesorală rămasă după cei doi defuncţi fac parte: suprafaţa de teren de 1 ha şi 9800 mp situată pe teritoriul satului Izvorul Dulce, Comuna Beceni, judeţul Buzău,  din care suprafaţă de 17992 mp în extravilan şi suprafaţa de 1808 mp în intravilan, reconstituite defunctului H prin titlul de proprietate nr. …./51/09.12.1998, un imobil casă de locuit compus din trei camere, un hol, în partea din spate a curţii, un alt corp de casă „ porumbar”, compus din trei camere şi un hol mai mare şi un hol mai mic, în partea din faţă a curţii, situate în comuna Beceni, sat Izvorul Dulce, judeţul Buzău, astfel cum rezultă din adeverinţa nr. …/18.10.2010 emisă de Primăria Comunei Beceni, coroborată cu declaraţiile martorilor.

Din declaraţiile martorilor, instanţa a mai reţinut că, reclamanta şi soţul acesteia … au construit alipit de primul imobil casă de locuit compus din trei camere, un hol, situat în partea din spate a curţii, o anexă cu destinaţia bucătărie în prelungirea casei, şi o altă încăpere cu destinaţie cămară şi bucătărie, în partea opusă casei. Chiar dacă martorii au arătat că anexa cu destinaţia  cămară şi bucătărie a fost construită  pe vremea când trăia tatăl reclamantei care era priceput la treburile gospodăreşti şi a ajutat fizic la ridicarea acesteia, având în vedere că martorii au arătat că materialele de construcţie au aparţinut reclamantei şi soţului acesteia, instanţa apreciază că munca fizică depusă de tatăl reclamantei la  ridicarea anexei cu destinaţia  cămară şi bucătărie reprezintă doar un ajutor, şi nu influenţează asupra existenţei dreptului de proprietate al reclamantei şi soţului ei în ceea ce priveşte anexa cămară şi bucătărie. În ceea ce priveşte anexa bucătărie martora … a arătat că acesta a fost construită mai târziu, pe vremea când trăia doar mama reclamantei şi a fost construită tot de reclamantă.

Aşadar, instanţa a constat că nu fac parte din masa succesorală anexa cu destinaţia bucătărie construită în prelungirea casei, şi o altă încăpere cu destinaţie cămară şi bucătărie, construită în partea opusă a casei, construcţii ce sunt alipite imobilului casă de locuit compus din trei camere, un hol, situat  în partea din spate a curţii.

În ceea ce priveşte garajul şi grajdul,  instanţa a constata că martora … a declarat că reclamanta i-a spus cu diverse ocazii că materialul pentru garaj a fost cumpărat de către reclamantă, şi că la ridicarea garajului a participat şi tatăl reclamantei, iar despre grajd a arătat că reclamanta şi-a cumpărat vacă pe vremea când tatăl ei era bolnav, iar martorul … a afirmat că ştie că garajul a fost construit de dl …., pentru că era priceput în lăcătuşărie, făcea orice în gospodărie, îşi ţinea scuterul în el, iar despre grajd a arătat că a fost construit pe vremea când dl … era bolnav. Martora … a afirmat că garajul a fost construit de reclamantă când şi-a cumpărat maşină şi grajdul a fost construit de reclamantă. 

În ceea ce priveşte garajul este evident că la ridicarea lui a ajutat şi tatăl reclamantei, ambii martori au afirmat acest lucru, însă având în vedere că martora … a declarat că reclamanta i-a spus cu diverse ocazii că materialul pentru garaj a fost cumpărat de către reclamantă, fapt ce se coroborează cu declaraţia Isac Stela a afirmat că garajul a fost construit de reclamantă când şi-a cumpărat maşină instanţa reţine real acest fapt având în vedere că reclamanta a arătat că acest garaj s-a ridicat prin anul 1979, fapt necontestat de pârâtă, iar martorul …. a arătat că defunctul … a fost muncitor forestier şi s-a pensionat prin 1977, ceea ce dovedeşte că veniturile acestuia nu erau atât de mari.

Instanţa a apreciat că munca fizică depusă de tatăl reclamantei la  ridicarea garajului  reprezintă doar un ajutor, şi nu influenţează asupra existenţei dreptului de proprietate al reclamantei şi soţului ei în ceea ce priveşte garajul.

Prin urmare instanţa a reţinut că nici garajul şi nici grajdul nu fac parte din masa succesorală, fiind construite de reclamantă şi soţul acesteia.

Cu privire la bunurile mobile din interogatoriul pârâtei, instanţa a reţinut că fac parte din masa succesorală a celor doi defuncţi: un cazan de ţuică, o butelie cu un reşou tip aragaz, o  presă de struguri, o  maşină de bătut porumb, un butoi de 300 l

În ceea ce priveşte moara ţărănească acesta nu a putut fi reţinută la masa succesorală având în vedere că pârâta a arătat că a vându-o  după moartea mamei, pentru că a făcut cheltuieli cu pomenile, fapt ce se coroborează cu declaraţia martorului …ne care a arătat că după ce a murit bătrâna, a dispărut şi moara,  iar martora … a arătat că nu mai ştie dacă mai există moara ţărănească.

In urma pronuntarii incheierii de admitere in principiu, instanta a dispus efectuarea in cauza a unor expertize in specialitatea constructii, cadastru si evaluari bunuri mobile.

Au fost efectuate astfel raport de expertiza tehnica in specialitatea geodezie – topografie, de catre dl. expert Velicu Tudorel, care a fost completat cu rezolvarea obiectiunilor, intocmite la solicitarea partilor, raport de expertiza tehnica in specialitatea constructii, de catre dl. expert Petrachescu Marian, care a fost completat cu rezolvarea obiectiunilor, intocmite la solicitarea partilor si raport de expertiza tehnica in specialitatea evaluari bunuri mobile, de catre expert Radu Gabriela care a fost completat cu rezolvarea obiectiunilor, intocmite la solicitarea partilor.

Pentru solutionarea cauzei, avand in vedere concluziile rapoartelor de expertiza, instanta va retine ca, potrivit art. 6739 C. pr. civ., la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Fata de aceste criterii legale, de sustinerie partilor si fata de posesia efectiva a bunurilor din masa succesorala, instanta apreciaza ca varianta a 7-a a raportului de expertiză topo -cadastru cuprinzând rezolvarea obiecţiunilor, întocmit de expert Velicu Tudorel ( dosar filele 219 – 225, 207), corespunde cel mai bine unei partajari optime a masei succesorale, in beneficiul ambelor parti.

Aceasta varianta de lotizare permite ca ambele parti sa primeasca, in natura, bunuri din masa partajabila, bunuri pe care le si stapanesc in fapt, aspect confirmat prin rapoartele de expertiza specialitatea topo cadastru si constructii, instanta apreciind ca varianta de lotizare propusa de reclamanta, prin care aceasta primeste tot, cu obligatia la plata unei sulte, nu este de natura a multumi ambele parti si ar fi excesiva fata de pârâta - reclamantă L, careia i s-ar aduce o restrangere nejustificata a dreptului ei de proprietate

In ceea ce priveste modalitatea de impartire si de folosinta, atat a terenului din intravilan cat si a caselor atribuite celor doua parti, se observa, ca acestea vor fi impartite avandu-se in vedere posesia efectiva, astfe cum a determinat-o expertul Velicu Tudorel in aceasta varianta, si expertul Petrachescu Marian in raportul de expertiza aflat la fila 167 – 170, aceste modalitati de folosinta rezultand si din probele administrate in cursul judecatii.

Cu privire la partajarea suprafetei de teren aferente locuintei, expertul a stabilit o modalitate de natura a permite accesul convenabil al partilor la suprafetele locative folosite de ele, dar si la drumul public

In acest sens, potrivit acestei variante, lotul I ce ar reveni reclamantei – pârâte K, ar fi format din:

-terenul intravilan in suprafata de 979 mp cu vecinii:  N- drum, E –.., S –…, V –… si Drum, in valoare de 3202 lei, astfel cum a fost identificat in planul R a raporului de expertiza,

- casa de locuit in valoare de 4587 lei,

-terenul arabil ( planul C) din tarlaua … parcela …, pct. Dumbrava in suprafata de 0,50 ha cu vecinii: N –., E – ., S –., V – Drum, in valoare de 762 lei;

-terenul vie ( planul C) din tarlaua … in suprafata de 0,30 ha, cu vecinii N –…, E –…, S – …, V – … P, in valoare de 459 lei;

-terenul pasune ( planul C) din tarlaua … in suprafata de 0,0336 ha, cu vecinii: la N – .., E –…, S –…, V -Rezerva, in valoarede 51 lei;

- terenul pasune ( planul C) din tarlaua … in suprafata de 0,0408 ha, cu vecinii: la N - .., E –Drum, S –…, V –…, in valoare de 62 lei, si ar da sulta paratei K de 1054,5 lei.

Lotul II ce ar reveni pârâtei – reclamante  K, ar fi format din:

-terenul intravilan, in suprafata de 664 mp cu vecinii – la N –…., in valoare de 2171 lei (planul R);

-casa numita porumbar in valoare de 3427 lei,

-terenul arabil ( planul D) din tarlaua … in suprafata de 0,0574 ha, cu vecinii: N…., in valoare de 88 lei,

-terenul pasune (planul D) din tarlaua …, in suprafata de 0,1164 m (planul D), cu vecinii: …. in valoare de 178 lei,

-terenul pasune (planul D), in suprafata de 0,020 ha, din tarlaua …, cu vecinii: ….., in valoare de 31 lei,

-terenul arabil (palnu D) din tarlaua …, in suprafata de 0,0560 ha, cu vecinii: …., in valoare de 86 lei,

-terenul vie (planul D) din tarlaua … in suprafata de 0,11 ha cu vecinii: …., in valoare de 168 lei,

-terenul vie (planul D)din tarlaua …, in suprafata de 0,11 ha cu vecinii: …, in valoare de 168 lei,

-terenul pasune (planul D) din tarlaua … in suprafata de 0,035 ha, cu vecinii: …., in valoare de 54 lei,

-terenul arabil, (planul D) din tarlaua … in suprafata de 0,10 ha cu vecinii…, in valoare de 153 lei,

-terenul arabil (planul D) din tarlaua …, parcela 2884, in suprafata de 0,25 ha, cu vecinii: …., in valoare de 383 lei,

-terenul pasune ( planul C) din tarlua … pct. Tarna, in suprafata de 0,070 ha cu vecinii: …. in valoare de 107 lei si primeste sulta in suma de 1054,5 lei

In ceea ce priveste bunurile mobile, ramase de pe urma defunctilor H, instanta apreciaza ca varianta nr. 3 din raportul de expertiză tehnică judiciara-completare întocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea evaluari bunuri mobile – economie Radu Gabriela ( fila 172) corespunde cel mai bine unei partajari optime a masei succesorale, in beneficiul ambelor parti, avand in vedere si varianta de lotizare cu privire la terenurile care se atribuie ambelor parti, apreciind ca aceasta varaianta este cea mai echitabila pentru acestea, fata de sultele ce urmeaza a fi platite de cele doua parti.

Pentru toate aceste considerente, in baza dispozitiilor legale enumerate, instanta de judecata urmeaza sa admita cererea de chemare în judecată, asa cum a fost precizată, de reclamanta L în contradictoriu cu pârâta K si sa respinga cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă L în contradictoriu cu reclamanta L şi cu intervenientul G.

Avand in vedere ca din probele administrate in cauza a rezultatca nici garajul şi nici grajdul nu fac parte din masa succesorală, fiind construite de reclamantă şi soţul acesteia, instanta urmeaza a admite cererea de chemare in judecata a intervenientului G  formulată de reclamanta L.

De semenea, instanta urmeaza sa dispuna partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctilor J, decedat la data de 21.11.1995,  şi J decedată la data de 02.07.2006, aşa cum a fost aceasta constatată prin încheierea de admitere în principiu pronunţată în şedinţa publică din data de 14.10.2011, prin omologarea raportului de expertiza tehnică judiciara - completare intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea cadastru-topografie VELICU TUDOREL, respectiv a variantei nr. 7 din acest raport ( filele 219 – 225, 207) si a variantei nr. 3 din raportul de expertiză tehnică judiciara-completare întocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea evaluari bunuri mobile – economie Radu Gabriela ( fila 172) si raportului de expertiză tehnică judiciara întocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea constructii si proprietati imobiliare Petrachescu Marian (filele 113 - 117 din dosar) si sa atribuie părţilor loturile propuse în varianta nr 7 a raportului de expertiză tehnică judiciara - completare intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea cadastru-topografie VELICU TUDOREL ( filele 219 – 225, 207) si loturile propuse in varianta nr. 3 a raportului de expertiză tehnică judiciara - completare intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea evaluari bunuri mobile – economie Radu Gabriela ( fila 172), cu obligaţia de a se achita sultele corespunzătoare în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive şi irevocabile a prezentei sentinţe.

In ceea ce priveste cheltuielile judiciare, potrivit art. 276 C. pr. civ., când pretenţiile fiecărei părţi au fost încuviinţate numai în parte, instanţa va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.

In cauza de fata, cheltuielile de judecata suportate de reclamanta L au fost in cuantum de 3996 lei ( 2400 lei onorariu aparator, 1500 lei onorariu expert, 96 lei taxa de timbru) si a fost scutita de plata taxei de timbru in cuantum de 377,25 lei si 3 lei timbru judiciar, iar cele suportate de pârâta K s-au ridicat la suma de 658 lei.

Avand in vedere cuantumul total al acestor cheltuieli, prin raportare la cotele succesorale ale partilor, instanta va compensa in parte cheltuielile de judecata efectuate de catre parti si va obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 1844 lei-cu titlu de cheltuieli de judecata si catre stat suma de 190,125 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Domenii speta

Spete similare