Partaj bunuri comune

Sentinţă civilă 750 din 16.11.2012


Prin decizia civila nr. 750/16.11.2012, tribunalul a respins, ca nefondat, recursul declarat de  recurentul – pârât B.I., în contradictoriu cu intimata-reclamanta P.M.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre tribunalul a retinut ca prin actiunea civila înregistrata sub nr. 3340/329/2011 din 14 noiembrie 2011 pe rolul Judecatoriei TM, reclamanta PM a chemat în judecata si personal la interogatoriu  pe pârâtul BI solicitând ca prin hotarârea care se va  pronunta sa se dispuna partajarea bunurilor comune dobândite de ei în timpul casatoriei în cote de 70 % pentru reclamanta si 30 % pentru pârât.

În motivarea actiunii, reclamanta  arata ca au fost casatoriti în perioada 27 octombrie 1973 – 5 octombrie 2011, iar prin decizia civila nr.163 din 21 decembrie 2011 s-a admis apelul pârâtului si s-a declarat desfacuta casatoria prin acordul partilor.

 A mai aratat ca au dobândit în timpul casatoriei, în cote de câte 70% pentru reclamanta si 30% pentru pârât ,urmatoarele bunuri imobile :

 - imobil situat în TM, strada T, nr.27, judetul T – imobil ce consta într-o casa de locuit, din caramida, compusa din trei camere, antreu, bucatarie si baie, acoperita cu tabla, construita înainte de 1940, cu finisaje inferioare, suprafata construita fiind  de 40 m.p. , anexe gospodaresti, respectiv o magazie din scândura, acoperita cu tabla si un garaj din caramida, acoperit cu placi din azbociment cât si terenul aferent acestor constructii cu suprafata de 342 m.p., având vecinii: N- strada T, E – S M, S – PF si IA si V – DVM.

 -  teren cultivat cu vita – de –vie  cu suprafata de 2.000 m.p. situat în extravilanul municipiului TM, în tarlaua 102/II, parcela 49, cu vecinii : N – m.BI, E – drum, S – M.BI si V.- drum.

 -  teren arabil cu suprafata totala de 82.160 m.p. situat în extravilanul comunei SV, judetul T, având zonele de amplasament solele si parcelele consemnate în titlurile de proprietate numarul 6900822 emis la data de 30 ianuarie 1995 si numarul 6900982 emis la data de 15 martie 1995.

Reclamanta a mentionat ca  solicitat o cota mai mare pentru ca si contributia ei la dobândirea acestor bunuri a fost mai mare, obtinând  venituri din salariu pâna în anul 2004 când a plecat din tara si a locuit si muncit în Spania pâna în primavara anului 2011, perioada în care a realizat venituri foarte mari si cu care a renovat în totalitate exteriorul casei de locuit. Ea s-a ocupat exclusiv de menajul familiei si treburile gospodaresti, dar si de cresterea si educarea celor doi copii ai lor care în prezent sunt majori. Din anul 2009 a obtinut decizia de pensionare iar din anul 1993 – 1994 pârâtul, fiind dat afara din serviciu datorita consumului excesiv de alcool, acesta nu a mai realizat venituri pâna în urma cu circa 8-9 ani când a fost pensionat.

Tot în justificarea cotei  a mai sustinut ca pârâtul a cheltuit sume importante de bani pentru a-si satisface viciul betiei.

În dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri în copii xerox.

La data de 21 decembrie 2011, pârâtul a depus întâmpinare.

În dovedirea cererii formulate, pârâtul a depus la dosar ,în copie, carnetul de munca, un cupon de pensie si decizia de pensionare nr.135784/5.02.1999.

Au fost audiati martori.

Coroborând sustinerile partilor cu actele depuse la dosar si depozitiile martorilor audiati în cauza,  instanta a retinut prin încheierea din 08 februarie 2012, pronuntata conform art.673 ind.5 si 6 C.pr.civ., ca toate bunurile imobile descrise în actiune, necontestate de pârât, au fost dobândite dupa încheierea casatoriei, respectiv în anul 1983 casa de locuit, în anul 2003 suprafata de 2000 mp si în anul 2001 terenul în suprafata de 82.160 mp.

În perioada dobândirii acestor imobile ambele parti realizau venituri fiind încadrate în munca ca salariati, pâna în anul 1994, pârâtul care din 1999 a devenit pensionar cu o pensie de 640.253 lei  vechi, iar reclamanta pâna în anul 2004 când a plecat la munca  în Spania .  Drepturile obtinute din pensie în suma de 634 lei stabilite prin decizia din 13.04.2009 i-au fost economisite în tara de catre sotul pârât care îi încasa pensia pe baza de procura.

Din anul 2004 pâna în anul 2011  pârâtul care a ramas în casa de locuit s-a întretinut din pensie, din veniturile obtinute de pe terenul agricol si nu a realizat nici un fel de îmbunatatiri la imobilul casa de locuit.

Instanta a mai retinut ca sporul de valoare adus numai din economiile realizate de catre reclamanta în perioada în care partile practic au fost despartite în fapt justifica o cota mai mare cu 10 % pentru reclamanta, cota care s-a retinut pentru universalitatea bunurilor comune realizate de cei doi soti în timpul casatoriei.

S-a numit pentru evaluare si lotizate  expertul SE –specializare constructii, cu un onorariu de 900 lei si pentru teren - extravilan si aferent constructiilor –expertul BC cu un onorariu de 800 lei, onorarii ce au fost  avansate de catre reclamanta.

Prin sentinta civila nr. 695 din 25 aprilie 2012 Judecatoria TM a admis în parte actiunea civila pentru partaj bunuri comune si a atribuit partilor bunurile imobile – casa de locuit si teren aferent,  în varianta  1 a raportului de expertiza tehnica judiciara întocmit de expertul SE.

A obligat pe pârât sa plateasca reclamantei suma de 1729 lei reprezentând 40% din cheltuielile de judecata, ramase dupa compensare.

Instanta, având în vedere motivele expuse de catre instanta în încheierea din 08 februarie 2012 , sustinerile  partilor si cele doua rapoarte de expertiza întocmite în cauza, în temeiul art.358 din Noul Cod civil  a admis actiunea si a atribuit partilor bunurile dobândite în timpul casatoriei.

În ce priveste casa de locuit si terenul aferent, imobile în valoare de 61.069 lei, instanta a avut în vedere raportul de expertiza potrivit caruia, imobilul nu este comod partajabil, iar prin variantele de atribuire în natura propuse de catre expert la solicitarea pârâtului nu se asigura o exploatare normala, functionala a partilor din imobil ce ar putea fi atribuite fiecarei parti.

S-a mai retinut ca ar fi imposibil ca partile aflate într-o stare conflictuala sa poata folosi în indiviziune, de exemplu baia, cât si celelalte utilitati indispensabile folosintei unui imobil.

Pentru aceste considerente si având în vedere contributia mai mare a reclamantei la masa bunurilor de împartit, îmbunatatirile efectuate la imobil numai cu contributia sa, suprafata foarte mica a terenului aferent, si disp.art.673 ind.9 C.pr.civ. instanta a atribuit reclamantei întreg imobilul casa de locuit si terenul aferent în suprafata de 342 mp – din acte - si 394 mp rezultati din masuratori, si anexele gospodaresti, imobile în valoare de 61.069 lei, atribuirea s-a efectuat cu ocazia solutionarii cauzei pe fond, avându-se în vedere ca pârâtul nu a fost de acord cu acordarea unui termen pentru plata sultei.

S-a atribuit partilor terenul agricol extravilan în varianta  nr.3 propusa de catre expertul BC în noul raport de expertiza tehnica judiciara, loturile fiind din punct de vedere valoric egale cu cotele partilor.

La stabilirea acestei variante expertul a tinut cont si de posesia actuala a terenului extravilan, cât si de înstrainarile efectuate prin acte sub semnatura privata de catre pârât.

Solicitarea pârâtului ca la acest teren sa se retina o cota egala sotilor a fost  primita,  întrucât cota partilor de universalitatea de bunuri este de 60% pentru reclamanta si 40% pentru pârât, iar terenul extravilan a fost dobândit de catre parti prin contracte de vânzare – cumparare.

În conformitate cu disp.art.274 C. proc.civ. instanta a obligat pe pârât sa plateasca reclamantei suma de 1729 lei reprezentând 40% din cheltuielile de judecata, ramase dupa compensare.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs pârâtul, care a formulat critici pentru nelegalitate si netemeinice, pentru urmatoarele motive:

1. Hotarârea instantei de fond este data cu aplicarea gresita a legii.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurentul a aratat ca în mod gresit s-a retinut o cota mai mare pentru reclamanta, desi aceasta nu a avut niciodata un salariu mai mare decât el, pensia sa este mai mare decât a reclamantei, din anul 1994 el a renuntat la serviciu pentru a munci pamântul în suprafata de 10 ha, la solicitarea tatalui sau, teren  pe care l-a lucrat cu persoane particulare pe care le platea, obtinea productii mari pe care le vindea, iar banii obtinuti îi aducea  familiei.

A mai mentionat ca din anul 2004 pâna în anul 2011 reclamanta a lucrat în Spania, perioada în care el a întretinut casa si copiii si nu a cunoscut ce venituri obtinea reclamanta.

Sub acelasi aspect, recurentul a mai mentionat ca reclamanta a efectuat îmbunatatiri la imobilul proprietatea lor, desi acestea nu se justificau, iar contravaloarea lor nu putea justifica acordarea unei cote de contributie mai mare, în conditiile în care, el a întretinut casa pentru a nu se degrada în perioada în care intimata a fost plecata în Spania.

2. Instanta de fond a încalcat principiul egalitatii partilor în fata legii, întrucât a atribuit reclamantei  în întregime imobilul casa de locuit si o cota mai mare din terenul extravilan care le-a fost vândut de mama lui, cu rezerva dreptului de uzufruct viager.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea hotarârii atacate, în sensul stabilirii unei cote egale de contributie la dobândirea bunurilor comune si atribuirea cotei sale în natura, în varianta 6 lotul nr. 1.

În drept, au fost invocate dispozitiile art. 299, 304 pct.9 si 312 alin.3 C. proc.civ.

Verificând legalitatea sentintei atacate, în raport de criticile formulate, Tribunalul, va respinge ca nefondat recursul declarat, pentru considerentele care vor succede.

În ce priveste primul motiv de recurs, prin care recurentul critica hotarârea instantei de fond, în ce priveste stabilirea unei cote de contributie la dobândirea bunurilor comune de 60% pentru reclamanta si de 40% pentru pârât, se apreciaza ca este neîntemeiat.

Din declaratiile martorilor audiati, reiese  ca în vara anului 2011 reclamanta,  folosind economiile realizate în perioada anilor cât a muncit în Spania, a renovat casa de locuit de pe strada T în sensul ca a placat tot exteriorul cu polistiren, a aplicat  vopsea decorativa pe tot exteriorul casei,  la bucatarie a dat cu glet si vopsea lavabila pe peretii interiori, a montat faianta pe câtiva metri din bucatarie  iar la holul de la intrare a dat cu glet si lavabila, a înlocuit toate usile si geamurile cu  termopan, manopera si materialele  fiind în valoare de circa 6000 de euro.

De asemenea, din înscrisurile depuse la dosar, rezulta ca, în perioada dobândirii imobilelor care fac parte din masa partajabila, ambele parti realizau venituri fiind încadrate în munca ca salariati, pâna în anul 1994, pârâtul care din 1999 s-a pensionat, cu o pensie  de 640.253 lei  vechi, iar reclamanta pâna în anul 2004 când a plecat la munca  în Spania .  Drepturile obtinute din pensie în suma de 634 lei stabilite prin decizia din 13.04.2009 i-au fost economisite în tara de catre sotul pârât care îi încasa pensia pe baza de procura.

Tot din  probele administrate a mai reiesit ca în perioada 2004-2011 în care reclamanta a fost plecata la munca în Spania,  pârâtul care a ramas în casa de locuit s-a întretinut din pensie, din veniturile obtinute de pe terenul agricol si nu a realizat nici un fel de îmbunatatiri la imobilul casa de locuit.

În raport de cele expuse, se apreciaza ca, în mod corect a fost stabilita în favoarea reclamantei o cota de contributie cu 10% mai mare, având în vedere sporul de valoare adus imobilului în litigiu ca urmare a îmbunatatirilor efectuate de aceasta imobilului în litigiu.

Sustinerile  recurentului potrivit carora îmbunatatirile efectuate de reclamanta nu au fost justificate, nu pot fi retinuta întrucât nu au fost dovedite.

În ce priveste criticile formulate în cadrul motivului doi de recurs, prin care s-a sustinut ca instanta de fond a încalcat principiul egalitatii partilor în fata legii, întrucât a atribuit reclamantei în întregime imobilul casa de locuit si o cota mai mare din terenul extravilan care le-a fost vândut de mama lui, cu rezerva dreptului de uzufruct viager, se constata ca sunt nefondate.

Art. 673 ind. 9 C. proc. civ. prevede ca la formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama printre altele , de marimea cotei parti ce se cuvine fiecareia si de faptul ca unii dintre coproprietari înainte de a cere împarteala, au facut îmbunatatiri.

În cauza, din probele administrate la instanta de fond, a rezultat ca intimata reclamanta a efectuat îmbunatatiri la imobilul casa de locuit atribuit acesteia si de marimea cotei parti stabilita în favoarea acesteia, care a fost de 60%.

Instanta de fond, în mod corect a mai retinut la atribuirea casei de locuit si terenului aferent reclamantei, ca potrivit raportului de expertiza întocmit de expertul Bucata Costel,  imobilul nu este comod partajabil, iar prin variantele de atribuire în natura propuse de catre expert la solicitarea pârâtului nu se asigura o exploatare normala, functionala a partilor din imobil ce ar putea fi atribuite fiecarei parti si ca ar fi imposibil ca partile aflate într-o stare conflictuala sa poata folosi în indiviziune, de exemplu baia, cât si celelalte utilitati indispensabile folosintei unui imobil.

Prin urmare, nu se poate retine ca utilizând la atribuire, criterii prevazute de lege si atribuind imobilul casa de locuit reclamantei, cu obligarea acesteia de a plati sulta catre recurentul pârât, a fost încalcat principiul egalitatii în fata legii.

Nici critica potrivit careia, intimatei reclamante i s-a atribuit reclamantei o cota mai mare din terenul extravilan, desi acesta  le-a fost vândut de mama lui, cu rezerva dreptului de uzufruct viager, se constata ca este nefondata.

Instanta de fond a stabilit cota de contributie a partilor cu respectarea dispozitiilor legale, pe ansamblul masei partajabile si nu pentru fiecare bun în parte.

Faptul ca terenul extravilan a fost dobândit de soti prin vânzare-cumparare de la mama recurentului, nu justifica stabilirea unei cote superioare în favoarea acestuia,  chiar daca s-a instituit un drept de uzufruct viager în favoarea vânzatoarei, dreptul stabilit continuând sa-si produca efectele si dupa partaj, astfel ca în raport cu art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, recursul a fost respins, ca nefondat.

Domenii speta