Minori si familie

Sentinţă civilă 107 din 16.01.2014


I N S T A N T A

Prin cererea inregistrata la instanta cu nr. X din 29.10.2013, reclamanta C S M a chemat in judecata pe paratul C B, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta:

- sa fie obligat paratul sa plateasca reclamantei pensie de intretinere.

In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca ea si paratul sunt soti, sunt despartiti in fapt si de aproximativ 3 ani paratul nu mai contribuie la intretinerea ei (cheltuieli pentru imbracaminte, incaltaminte, medicamente). In conditiile aratate, reclamanta a fost ajutata de mama ei care este pensionara. Reclamanta a mai aratat ca ea are varsta de 58 de ani, nu a avut si nu are loc de munca.

In drept, reclamanta a invocat prevederile art. 519 lit. a, art. 516 alin.1, art. 529 alin.1 si art. 530 din Codul civil.

In dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, in copie, acte de stare civila, certificatul de mostenitor suplimentar nr. 22/14.05.2003 emis de biroul notarului public X; contractul de intretinere autentificat cu nr. 11/7.01.1997 la biroul notarului public X; contractele de arendare nr. X/24.10.2013 si nr. X/23.01.2013 si a folosit proba cu martori.

Paratul a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei, deoarece aceasta nu se afla in nevoie, asa cum prevad dispozitiile art. 524 din Codul civil. Paratul a sustinut ca reclamanta este apta de munca, este mult mai sanatoasa decat paratul si niciodata aceasta nu a vrut sa munceasca. Paratul a negat faptul ca de 3 ani de zile el nu ar fi ajutat-o pe reclamanta. In curtea casei partilor sunt 40 de pasari care sunt intretinute de parat si de aceste pasari beneficiaza reclamanta. Paratul a sustinut ca el este cel care plateste consumul de curent electric, gaze, telefonul. Tatal reclamantei a decedat si in urma acestuia au ramas anumite bunuri, intre care si terenuri pe care reclamanta ar putea sa le exploateze. Mama reclamantei locuieste impreuna cu reclamanta in casa partilor, are pensie de 550 lei/lunar. Paratul a sustinut ca el nu are posibilitatea de a contribui la intretinerea reclamantei deoarece are o stare de sanatate precara si din pensia lui trebuie sa-si cumpere alimente, medicamente.

Paratul a folosit in proces proba cu inscrisuri, depunand, in copie: decizia asupra capacitatii de munca nr. X/12.12.2007; cupon de pensie, inscrisuri medicale; facturi, chitante. Paratul a propus prin intampinare administrarea probei cu martori, proba ce a fost incuviintata de catre instanta. Insa paratul nu a indicat numele si adresele martorilor propusi spre audiere, nici nu a asigurat prezenta acestora in instanta, motiv pentru care, la termenul din 16.01.2014, paratul a fost decazut din administrarea probei cu martori.

Prin raspuns la intampinare, reclamanta a aratat ca ea este apta de munca, cu munca ei fizica intretine doua imobile, respectiv apartamentul proprietatea partilor si imobilul in care domiciliaza mama reclamantei, in varsta de 90 de ani, fata de care partile au obligatia de intretinere, in baza contractului de intretinere incheiat cu aceasta. Reclamanta a negat faptul caea ar fi dobandit in proprietate bunuri ca mostenire dupa decesul tatalui ei, precum si faptul ca paratul ar fi suferind de vreo afectiune cronica.

Primaria mun. X a intocmit referatul de ancheta psihosociala nr. X/12.12.2013.

Din analiza probelor administrate, se retin urmatoarele:

Reclamanta C S M si paratul C B sunt soti, casatoria lor fiind incheiata la data de 4.08.1987.

Reclamanta are varsta de 58 de ani, nu a fost niciodata angajata in munca si nu are venituri banesti.

Paratul are varsta de 63 de ani; prin Deciziile asupra capacitatii de munca nr. X/12.12.2007 si nr. X/7.12.2009, el a fost incadrat in gradul II de invaliditate si in prezent este pensionar.

Din inscrisurile medicale aflate in copie la dosar, rezulta ca paratul este suferind de mai multe afectiuni, intre care hepatita toxic nutritionala, gastroduodenita, sindrom neuroastenic, afectiuni pentru care urmeaza tratament medical si balnear.

Din chitantele depuse, in copie, la dosar, rezulta ca la datele de 21.10.2013, de 7.11.2013, de 8.01.2014 paratul C B a platit c/valoarea consumului de gaze naturale, de energie electrica pentru C S si U M. Din chitanta din data de 22.03.2011, rezulta ca paratul a platit impozitele aferente pentru imobilul din X, str. X.

Reclamanta este fiica numitei U M si a defunctului U X.

Prin contractul de intretinere autentificat cu nr. 11/7.01.1997 la biroul notarului public X din X, U M, vaduva, a transmis sotilor C S M si C B dreptul de proprietate asupra imobilului situat in X, str. X, compus din casa de locuit cu 3 camere, o camara, o baie, o bucatarie, 3 holuri, anexe gospodaresti si suprafata de 447 m.p. teren aferent, cu obligatia ca dobanditorii dreptului de proprietate sa asigure transmitatoarei intretinere pana la decesul acesteia. Prin contractul mentionat, U M si-a rezervat drept de uzufruct asupra intregului imobil mentionat in contract.

Din actele de identitate ale partilor, rezulta ca reclamanta are domiciliul in X, str. X, iar paratul are domiciliul in X, str. X.

Potrivit certificatului de mostenitor suplimentar nr. 22/14.05.2003 emis de biroul notarului public X, in urma decesului lui U X (tatal reclamantei), a ramas o cota indiviza din suprafata de 1 ha 6.000 m.p. teren arabil, situata in extravilanul com. X, jud. X si din suprafata de 2 ha 9.000 m.p. teren arabil, situata in extravilanul com. X, jud. X. Suprafetele de teren mentionate sunt in indiviziune cu proprietarii P F si G X, inscrisi, alaturi de U X, in titlul comun de proprietate nr.X/49003/26.06.2002. Mostenitorul lui U X este U M, in calitate de sotie supravietuitoare, cu cota de 1/1.

Prin contractul de arendare inregistrat cu nr. X/24.10.2013 la Primaria com. I, jud. X, U M a arendat catre SC Agrocomplex X, pentru o durata de 10 ani, suprafata de 0,44 ha teren arabil din extravilanul com. I, jud. X. Prin contractul de arendare inregistrat cu nr. 2/23.01.2013 la Primaria com. X, jud. X, U M a arendat catre SC A X, pentru o durata de 5 ani, suprafata de 1,23 ha teren arabil din extravilanul com. X, jud. X.

Prin referatul de ancheta psihosociala intocmit cu nr. X/12.12.2013 de catre Primaria X, s-a retinut ca reclamanta C S M este casnica, iar paratul C B este pensionar. Reclamanta locuieste intr-un imobil situat in X, str. X, impreuna cu mama ei. Intr-o camera a aceluX imobil locuieste si paratul C B, acesta fiind despartit in fapt de sotia sa, reclamanta in cauza. Sotii C S M si C B au un singur copil, major, medic rezident in I, insa acesta nu vine sa o viziteze pe reclamanta din cauza atitudinii paratului, care este violent fizic si verbal.

Prin declaratiile date in instanta, martorele X, propuse de reclamanta, au aratat ca ele sunt vecine cu casa in care locuiesc partile, de pe str. X din X. Desi in actele lor de identitate partile au domiciliile la adrese diferite, in realitate partile locuiesc efectiv in imobilul situat in X, str. X, compus din casa de locuit cu 3 camere, 2 holuri, bucatarie, magazie si teren aferent. Acesta este imobilul care a fost transmis in proprietate partilor prin contract de intretinere incheiat cu transmitatoarea U M, mama reclamantei. Partile mai au in proprietate un apartament situat in X, str. X, la aceeasi adresa unde se afla si domiciliul paratului, inscris in actul sau de identitate. Din casatoria lor, partile au un copil care este major, in varsta de aproximativ 35-36 de ani si care este medic in X. De vreo 2 ani de zile partile sunt despartite in fapt, in sensul ca ele locuiesc in camere separate in acelasi imobil de pe str. X si nu mai gospodaresc impreuna. In acelasi imobil locuieste si mama reclamantei, U M, in varsta de 90 de ani. Fiul partilor vine rar la locuinta acestora, din cauza paratului care vorbeste vulgar. In curtea casei in care locuiesc partile se afla o gradina, vie si sunt crescute vreo 20-30 de pasari. Pasarile sunt hranite cu grau si porumb aduse din recolta obtinuta de pe terenurile proprietatea mamei reclamantei. De treburile gospodariei s-a ocupat si se ocupa reclamanta, in timp ce paratul obisnuieste sa plece de acasa. Pe langa munca in gospodarie, reclamanta o ingrijeste pe mama ei. Reclamanta este o persoana sanatoasa, ea nu a fost niciodata angajata in munca, insa s-a ingrijit de fiul partilor atunci cand acesta era copil, mai ales ca fiul partilor a avut, in perioada copilariei, afectiuni de vedere, fiind operat de mai multe ori la ochi. In perioada in care paratul era pensionar de invaliditate, acesta a infiintat o micro ferma de vaci in satul X, com. X si, in perioada in care a functionat acea micro ferma, reclamanta a ajutat cu munca fizica la desfasurarea activitatii. Deoarece nu are venituri, reclamanta se intretine din pensia mamei ei. Martorele au mai declarat ca paratul plateste pretul pentru consumul de gaze naturale si de curent electric de la locuinta partilor.

Din adresa nr. X/9.12.2013, comunicata instantei de catre Casa Locala de Pensii X, rezulta ca paratul C B are dosarul de pensie nr. X si in perioada iulie-decembrie 2013 acesta a beneficiat de o pensie de cate 962 lei, net, lunar.

Conform art. 27 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, „Indiferent de data incheierii casatoriei, in ceea ce priveste relatiile lor personale si patrimoniale, sotii sunt supusi dispozitiilor Codului civil, de la data intrarii sale in vigoare”.

La data solutionarii prezentei cauze sunt in vigoare prevederile art. 325 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), intrat in vigoare la data de 1.10.2011.

Astfel, art. 325 din Codul civil prevede urmatoarele:

„(1) Sotii sunt obligati sa isi acorde sprijin material reciproc.

(2) Ei sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casatoriei, daca prin conventie matrimoniala nu s-a prevazut altfel.

(3) Orice conventie care prevede ca suportarea cheltuielilor casatoriei revine doar unuia dintre soti este considerata nescrisa”.

Articolul 326 din Codul civil prevede ca „Munca oricaruia dintre soti in gospodarie si pentru cresterea copiilor reprezinta o contributie la cheltuielile casatoriei”.

Totodata, sunt aplicabile prevederile art. 516 alin.1 din Codul civil conform carora „Obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, rudele in linie dreapta, intre frati si surori, precum si intre celelalte persoane anume prevazute de lege”, iar potrivit art. 519 lit. a din acelasi cod, „sotii si fostii soti isi datoreaza intretinere inaintea celorlalti obligati”. Obligatia de intretinere intre soti inceteaza prin desfacerea casatoriei (art. 389 alin.1 din Codul civil).

Cu privire la creditorul intretinerii, articolul 524 din Codul civil prevede ca „Are drept la intretinere numai cel care se afla in nevoie, neputandu-se intretine din munca sau din bunurile sale”.

Privitor la debitorul obligatiei de intretinere, articolul 527 din Codul civil prevede ca:

„(1) Poate fi obligat la intretinere numai cel care are mijloacele pentru a o plati sau are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace.

(2) La stabilirea mijloacelor celui care datoreaza intretinerea se tine seama de veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute in vedere celelalte obligatii ale sale”.

Starea de nevoie a persoanei indreptatite la intretinere, precum si mijloacele celui care datoreaza intretinere pot fi dovedite prin orice mijloc de proba (art. 528 din Codul civil).

Din probele administrate a rezultat ca reclamanta este casnica si presteaza munca in gospodarie, astfel ca nu se poate retine ca reclamanta ar refuza sa presteze vreo activitate, asa cum sustine paratul prin intampinare. Insa, din activitatea casnica pe care o presteaza, reclamanta nu obtine venituri necesare intretinerii ei si mamei ei, fata de care atat reclamanta, cat si paratul si-au asumat, prin contract, obligatia de intretinere. In plus, casatoria dintre reclamanta si parat este inca in fiinta, chiar daca ei sunt despartiti in fapt.

Fata de considerentele aratate, cererea formulata de reclamanta este apreciata ca intemeiata, urmand sa fie admisa.

In consecinta, paratul va fi obligat sa contribuie la intretinerea sotiei sale, reclamanta C S M, prin plata lunara a unei pensii de intretinere, in bani.

Pentru stabilirea cuantumului pensiei de intretinere vor fi aplicate prevederile art. 529 alin.1 din Codul civil, conform carora „Intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati”.

In baza aceluX text de lege, coroborat cu art. 389 alin.3 Cod. civ., asupra venitului net al paratului se va aplica o cota de pana la ?.

Se va avea in vedere ca reclamanta este apta de munca, in timp ce paratul are o stare de sanatate precara, fiind nevoit sa faca cheltuieli pentru tratamente medicale. Totodata, in luna ianuarie 2014 paratul a contribuit la cheltuielile familiei, platind suma totala de 338 lei, ca pret pentru consumul de gaze naturale si de energie electrica, conform chitantelor depuse la dosar. In aceste conditii, se apreciaza ca paratul poate fi obligat sa plateasca reclamantei o pensie de intretinere in cuantum de cate 130 lei, lunar, incepand cu data inregistrarii la instanta a cererii- 29.10.2013, pana la incetarea starii de nevoie a reclamantei, urmand a se dispune in acest sens.

Se va lua act ca reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecata.

Cererea a fost legal timbrata, cu 20 lei, taxa judiciara de timbru.

4

Domenii speta