Recalculare pensie. Indemnizaţie prevăzută de Legea nr. 8/2006

H.G. nr.1650/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite si recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica prevede expres la art. 5 că modificarea cuantumului pensiei după data solicitării indemnizaţiei, nu modifică nivelul acesteia.

Invocarea art. 1 din Protocolul 1 la CEDO în speţa dedusă judecăţii nu atrage admiterea căii de atac formulate în condiţiile în care pentru state s-a consacrat  o marjă de apreciere recunoscută în practica Curtii referitoare la cuantumul drepturilor stabilite prin legislatia în vigoare.

-Legea nr. 8/2006: art. 1 al. 2;

-H.G. nr. 1650/2006: art. 5;

-Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: art. 1 Protocol nr. 1.

Prin sentinţa civilă nr. 204 din 10 februarie 2014 a Tribunalului Mureş s-a respins acţiunea civilă formulată de reclamanta B. D. A., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș.

În considerentele hotărârii judecătoreşti s-a reţinut că reclamanta este beneficiara unei pensii pentru limită de vârstă, la data de 01.02.2013 fiind emisă decizia nr. 167042 de către pârâtă prin care s-a recalculat pensia reclamantei în conformitate cu dispozitivul sentinţei civile nr. 819/15.03.2012 pronunţate de Tribunalul Mureş în dosar nr. 21245/3/2011.

De asemenea, potrivit celor susţinute de către reclamantă şi confirmate de către pârâtă prin întâmpinare, reclamanta a solicitat acordarea indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 8/2006 la data de 27.12.2006 prin cererea nr. 29127, dată la care beneficia de pensia pentru limită de vârstă stabilită prin Decizia nr. 167042 din data de 18.10.2006.

Reclamanta consideră că odată cu recalcularea pensiei sale se impunea şi recalcularea indemnizaţiei primite în temeiul Legii nr. 8/2006 deoarece aceasta din urmă s-a determinat eronat prin raportare la o pensie mai mică decât cea cuvenită.

Or, din interpretarea prevederilor art. 1 din Legea nr. 8/2006 şi art. 5 din HG nr. 1650/2006, instanţa a reţinut că în mod corect este în prezent stabilită indemnizaţia reclamantei prin raportare la cuantumul pensiei aflate în plată la data solicitării indemnizaţiei, fiind lipsită de relevanţă sub acest aspect modificarea ulterioară a pensiei ca urmare a pronunţării hotărârii judecătoreşti menţionate.

Art. 5 din HG nr. 1650/2006 explică clar care este sensul sintagmei ”pensie cuvenită”, adică cea stabilită prin decizie şi care nu a fost pusă în plată. Or, deşi reclamanta se întemeiază pe această premisă a legii, după cum s-a reţinut anterior pensia sa era în plată la data solicitării indemnizaţiei şi astfel situaţia reclamantei este exclusă de la această prevedere legală.

Mai mult, legea şi hotărârea de guvern dată în aplicarea legii sunt coerente în sensul de a stabili că eventualele modificări ale pensiei nu se reflectă în cuantumul indemnizaţiei, deci chiar situaţia reclamantei este exclusă clar de art. 1 alin. 2 şi 2 indice 1 din Legea nr. 8/2006 şi de art. 5 alin. 3 din HG nr. 1650/2006.

Singura modificare permisă de lege este cea în care se modifică valoarea punctului de pensie, iar pârâta a arătat şi probat cu imaginea plăţilor depusă la dosar, nefiind nici contestată de către reclamantă, că a majorat succesiv cuantumul indemnizaţiei ori de câte ori s-a majorat această valoare.

Pentru aceste motive, instanţa a reţinut că în cauză nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 107 din Legea nr. 263/2010 pentru revizuirea sau recalcularea pensiei, prevederi aplicabile potrivit art. 9 din Legea nr. 8/2006, motiv pentru care a apreciat că prezenta acţiune este nefondată.

Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a declarat apel reclamanta solicitând admiterea cpii de atac formulate cu consecinţa admiterii acţiunii.

Apelanta sustine că la momentul la care s-a stabilit indemnizaţia în baza Legii nr. 8 /2006, aceasta a fost calculată gresit, iar prin sentinţa civilă nr. 819 din 15.03.2012 a Tribunalului Mureş s-a recalculat pensia pentru muncă şi limită de vărstă, dar nemulţumirea apelantei se referă la faptul că deşi i s-a majorat pensia cu 300 lei nu i s-a majorat şi indemnizaţia stabilită prin Legea nr. 8/2006.

În sustinerea apelului s-a invocat art. 1 in Protocolul 1 la CEDO şi s-a solicitat admiterea căii de atac formulate.

Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate şi a prevederilor art. 480 Cod procedură civilă, S-a constatat că este nefondat urmând a se respinge având în vedere următoarele considerente:

Apelanta este beneficiara unei pensii pentru munca depusă si limita de vârstă stabilita prin decizia nr. 163579 din 28.11.1994.

Apelanta a solicitat indemnizatia prevăzută de Legea nr. 8/2006 în 27.12 .2006, şi indemnizaţia i s-a calculat conform art. 1 al 2 din Legea nr. 8/2006 luându-se în calcul cuantumul pensiei aflate în plată.

HG nr.1650/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite si recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica prevede expres la art. 5 că modificarea cuantumului pensiei după data solicitării indemnizaţiei, nu modifică nivelul acesteia.

Art.5 (1) Cuantumul indemnizaţiei lunare acordate membrilor uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se calculează, conform legii, ca procent din pensia cuvenită sau, după caz, aflată în plată la data înregistrării cererii la casa teritorială de pensii în a cărei evidenţă se află dosarul de pensie.

(2) Prin pensie cuvenită se înţelege pensia stabilită prin decizia emisă de casa teritorială de pensii şi care nu a fost pusă în plată până la data depunerii cererii de acordare a indemnizaţiei lunare.

(3) Eventualele modificări ale cuantumului pensiei, intervenite după data solicitării indemnizaţiei lunare, nu modifică nivelul acesteia.

Aşa fiind, existând un text expres de lege care prevede că nu se modifică indemnizaţia stabilită chiar dacă se modifică cuantumul pensiei, se vor respinge ca nefondate criticile formulate de apelantă.

Invocarea art. 1 din Protocolul 1 la CEDO în speţa dedusă judecăţii nu atrage admiterea căii de atac formulate în condiţiile în care pentru state s-a consacrat o marjă de apreciere recunoscută în practica Curtii referitoare la cuantumul drepturilor stabilite prin legislatia în vigoare.

În cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei,  Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că statele au o marjă largă de apreciere atunci când reglementează sistemul de pensii şi că scăderea cuantumului pensiei cu aproape 50% nu este de natură să ştirbească esenţa dreptului la pensie, Conform jurisprudenţei Curţii, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusă pensia contributivă, or, în cauza de faţă, în situaţia reclamantei nu se pune o atare problemă, pensia contributivă nefiind în niciun fel afectată sau restrânsă.

De subliniat este că în acţiunea formulată la Tribunalul Mureş nu s-a invocat acest text de lege respectiv art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, astfel că analizarea speţei din această perspectivă excede cadrului procesual analizat de către instanţa de fond.

Domenii speta

Spete similare