Contestaţie decizie de pensionare

Sentinţă civilă 4428/2014 din 21.11.2014


Dosar nr.

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA  Nr. 4428/2014

Şedinţa publică de la 21 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Asistent  judiciar

Asistent  judiciar

Grefier

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul P.I. în contradictoriu cu pârâţii C.J.P. GORJ şi C.C.C.- C.N.P.P., având ca obiect contestaţie decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-a prezentat pentru reclamant procurator C.I., cu procură judiciară depusă la dosarul cauzei, iar pentru pârâţi s-a prezentat consilier juridic C.V..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care reprezentantul pârâţilor a depus la dosarul cauzei cererea nr.19810/14.06.2013 formulată de către reclamant.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa a cordat cuvântul pe fond.

În calitate de mandatar, domnul C.I. a depus pentru reclamant concluzii scrise.

Reprezentantul pârâţilor, consilier juridic C.V., a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată pentru motivele  invocate prin întâmpinare.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă :

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, sub numărul …., reclamantul P.I. a formulat contestaţie împotriva deciziei de pensionare nr.10291/12.07.2013 emisă de C.J.P. GORJ.

A solicitat reclamantul obligarea Casei Judeţene de Pensii Gorj să ia în calcul:

-perioadele de timp 22.10.1975-01.08.1977 şi 02.11.1982-01.04.2001, timp de 20 ani 2 luni zile, ca fiind lucrate de mine in locuri de muncă încadrate în grupa I-a de muncă în procent de 5% aşa cum este menţionat la poz.67 a Carnetului de muncă scrie Ba nr.0018684:

-perioada de timp 01.08.1980-22.02.1982, timp de I an 6 luni 21 de zile, ca fiind lucrată de line în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă în procent de 100% aşa cum este menţionat la.poz.68 a Carnetului de muncă serie Ba nr.0018684;

-perioada de timp 01.07.2001 -31.08.2004 timp de 3 ani 0 luni ca fiind lucrată de mine în icuri de muncă încadrate în condiţii speciale aşa cum este menţionat în Adeverinţa nr. l1478/28.06.2003

A menţionat că meseria de lucrător necalificat şi funcţiile de subinginer, şef şantier şi şef secţie sunt compatibile cu activităţile desfăşurate în sectorul pirotehnic conform Ordinului 50 1990 pct. 3 .2 şi scrisoarea M. M.S.S.- Bucureşti nr. 316 16.04 2004, iar unitatea îşi asumă responsabilitatea înregistrării grupei a l-a în carnetul de muncă în baza adeverinţei interne şi a actelor de tu dosarul personal care se găseşte în arhiva unității". A menţionat că perioadele respective se regăsesc şi în adeverinţele  nr.3543/26.08.2004 ,nr. 1746/22.07.2013.

A invocat reclamantul prevederile art.55 alineat 1 indice 1 şi tabelul nr. l indice 1 din Legea nr.263/2010, dispoziţii care consideră că au fost încălcate de intimată prin decizia de pensionare emisă. A precizat că perioada lucrată în grupe de muncă îi oferea posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare cu 9 ani 6 luni. Cumulând conform art.60(l) din Legea nr.263/2010 cu reducerea de 9 ani 6 luni a vârstei  standard de pensionare pentru perioada lucrată de el anterior datei de 01.04.2001 în locuri încadrate în grupa I-a de muncă, cu reducerea de l ani 6 luni a vârstei standard de pensionare pentru perioada de timp lucrată în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale după data de 01.04.2001, rezultă o reducere totală a vârstei standard de pensionare cu 11 ani 0 luni.

A arătat reclamantul că la data de 14.06.2013 când a introdus crea de pensionare pentru limită de vârstă, avea vârsta de 58 şi 5 luni după cum reiese din decizia de pensionare contestată, astfel că beneficiind de reducerea vârstei standard de pensionare, îndeplinea condiţiile pentru a se pensiona.

Că, în Ordinul 50/1990 anexa nr. l pct.61 şi 62 se precizează „locurile de muncă pentru care acordă grupa I-a de muncă şi nu „meseriile, posturile sau funcţiile" pe care le prestează angajatul respectiv: art. 61 ,,Fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice, in unităţile de producţie a explozivilor precum şi fabricarea nitrocelulozelor şi a celuloidului în aceleaşi unităţi de producţie a explozivilor ";

Art. 62. ,,Fabricarea muniţiilor şi a elementelor de muniţii, locuri de munca unde se execută reparaţii de explozivi de iniţiere cu caracteristica de sensibilitate mare, precum şi locurile de muncă unde se execută operaţii de explozivi aromatici la care angajaţii vin în contact direct cu aceştia.  ".

Din câte se poate observa destul de clar în textul acestor două puncte ale anexei nr. l din 150/1990 sunt precizate locurile de muncă şi nu meseriile, posturile sau funcţiile ce beneficiază de încadrarea grupelor de muncă.

 La pct.3 al Ordinului nr.50/1990 se precizează : Beneficiază  de încadrarea în grupele I şi II de muncă, potrivit celor menţionate, fără limitarea  numărului, personalul care este în activitate  muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal are lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele nr. I şi 2.

Beneficiază, de asemenea, (le aceleaşi drepturi personalul muncitor din construcţii montaj şuti din alte activităţi, care realizează literari de extinderi, modernizări sau reparaţii ale capacităţilor de producţie şi care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu personalul beneficiarului încadrat în grupele I şi II de muncă.

Reiese aşadar că ordinul respectiv nu exceptează in mod expres de la încadrarea în una din grupele de muncă anumite funcţii sau profesii, aşa cum consideră intimata.

A considerat reclamantul că în mod nelegal şi neîntemeiat reprezentanţii intimatei i-au respins cererea de pensionare pentru limită de vârstă.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile  art.55(l) lit.(b) tabelul nr.2 din Legea nr.263/2010; HG 1223/1990 şi Ord. nr.50 1990 pct.3 şi 15 şi anexa nr. 1 pct.61 şi 62 a aceluiaşi ordin. A anexat în copie: decizia nr. 10291/12.07.2013 emisă de Casa Locală de Pensii Cori: Copie plic de comunicare decizie; Contestaţia adresată Comisiei Centrale de Contestaţii; sesizarea adresată C.N.P.P.; carnetul de muncă seric Ba nr.0018684 emis de întreprinderea Mecanică Sadu; memoriu justificativ nr.3672/31.08.2004 emis de U. M. Sadu - Gorj;adeverinţa nr.3543/26.08.2004 emisă de U. M. Sadu - Gorj;adeverinţa nr. 1746/22.07.2013 emisă de U. M. Sadu - Gorj;adeverinţa  nr.4558/27.06.2013  emisă de  C.J.P. Gorj, Direcţia Economic Stagii de Cotizare şi Arhive; practica judiciară.

La data de 02.10.2014, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

S-a menţionat că reclamantul  prin  cererea nr. 19810/14.06.2013 a solicitat înscrierea la pensie pentru limita de vârsta, motiv pentru care a fost emisa decizia nr. 10291/12.07.2013,prin care a fost respinsă aceasta cerere.

Nemulţumit de aceasta  decizie, reclamantul a contestat-o la  C.C.C. deoarece nu a fost valorificata adeverinţa nr. 3672/2004.

Urmare a verificării dosarului de pensie s-a constatat ca in mod eronat a fost valorificat condiţii speciale de munca « spec HG 1294», după 01.04.2001, corect fiind ,,spec. Anexele 2/3”, fapt pentru care a fost emisa decizia de revizuire nr. 10291/01.11.2013.

CJP Gorj in mod corect nu a valorificat stagiul de cotizare in grupa superioara de munca din adeverinţa nr.3672/2004, deoarece exista neconcordante intre înscrierile  din carnetul de munca, la poziţiile 25 si 67. De asemenea, activitatea desfăşurata in funcțiile avute nu se regăseşte la punctul 62 din Ordinul nr. 50/1990. nefiind pretabila încadrării in grupa superioara de munca.

S-a precizat că dosarul de pensie al reclamantului însoțit de contestaţia formulată împotriva deciziei de pensie nr. 10291/12.07.2013 a fost înaintat, cu nota de prezentare nr. 25624/11.11.2013 la C.C.C. din cadrul C.N.P.P. Bucureşti.

Instanţa a încuviinţat şi administrat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

În fapt, prin cererea ce face obiectul prezentei cauze reclamantul P.I. a contestat decizia de pensionare nr.10291 din 12.07.2013 emisă de C.J.P. GORJ, pe motiv că nu i-au fost luate în calcul:

- perioadele 22.10.1975-01.08.1977 şi 02.11.1982-01.04.2001 ca fiind lucrate în grupa I de muncă în procent de 95%;

- perioada 01.08.1980-22.02.1982 ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă în procent de 100%;

- perioada 01.07.2001-31.08.2004 ca fiind lucrată în condiţii speciale de muncă aşa cum este menţionat în adeverinţa nr.11478 din 28.06.2003 emisă de C.J.P. GORJ.

 Tribunalul constată că prin decizia nr.10291 din 12.07.2013 emisă de C.J.P. GORJ s-a dispus respingerea cererii de pensionare a reclamantului P.I., reţinându-se faptul că vârsta la data pensionării este mai mică decât vârsta standard de pensionare. De asemenea , la emiterea deciziei nu a fost valorificată grupa superioară de muncă din adeverinţa nr.3672/2014 şi nici cea de la poziţia 67 din carnetul de muncă întrucât meseria nu se regăseşte la punctul 62 din ordinul nr.50/1990.

Reclamantul a contestat decizia la  C.C.C. din cadrul C.N.P.P., care prin hotărârea nr.8356 din 11.08.2014 a dispus respingerea contestaţiei.

În speţă, motivul prezentei contestaţii îl constituie neluarea în considerare de către C.J.P. a perioadelor menţionate mai sus, privind activitatea desfăşurată în grupa I de muncă şi în condiţii speciale.

Instanţa reţine că, potrivit art.52 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege.

În cazul pensiei pentru limită de vârstă,  persoanele care au realizat  vechime în muncă în grupa a I-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, după cum rezultă din prevederile art.158 alin.1 din Legea nr.263/2010(,, perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a I-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare.,,).

Prevederile art.158 alin.2 din Legea nr.263/2010 stabilesc că adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

În anexa 14 la Normele metodologice  de aplicare a Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt arătate menţiunile pe care trebuie să le cuprindă adeverinţa ce atestă încadrarea in grupa I sau a II a de muncă, respectiv denumirea societăţii unde si-a desfăşurat activitatea salariatul, meseria/funcţia acestuia,  grupa I sau a II-a de muncă in care a fost încadrat, perioada în care a desfăşurat activitate in grupa de munca, procentul încadrării în grupa de munca,  actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii şi ocrotirilor sociale, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Protecţia Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administraţie şi a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidenţă a intrărilor în subteran etc.), temeiul juridic al încadrării în grupa I sau a II-a de muncă.

Pârâta C.J.P. GORJ a respins cererea de recalculare a pensiei reclamantului susţinând că nu a fost valorificată grupa superioară de muncă din adeverinţa nr.3672/2014 şi nici cea de la poziţia 67 din carnetul de muncă întrucât meseria nu se regăseşte la punctul 62 din ordinul nr.50/1990.

Examinând însă carnetul de muncă al reclamantului se constată că în perioada în discuţie acesta a fost angajat pe funcţia de muncitor, portar gestionar, subinginer construcţii hidro, şef şantier, şef secţie.

 La poziţia nr.67 din carnetul de muncă se menţionează că „În perioada 22.10.1975-01.08.1977 şi 02.11.1982-01.04.2001 a desfăşurat activităţi  în locuri de muncă prevăzute conform ordinului nr.50/1990 anexa nr.1 punct 62 coroborat cu pct.3acelaşi ordin în grupa I de muncă  total grupa I de muncă 95%-20 ani, 2 luni şi 6 zile. În perioada 01.08.1980-22.02.1972 a lucrat la Hidroconstrucţia SA Bucureşti, efectuând lucrări ce se încadrează conform HG nr.1223/1990 în grupa a II-a de muncă în procent de 100%, total grupa a II-a de muncă 100%-1 an, 6 luni, 21 zile”.

Prin Ordinul nr.50/1990 emis de Ministerul Muncii şi Ocrotirii Sociale, Ministerul Sănătăţii şi Comisia Naţională pentru Protecţia Muncii s-au stabilit locurile de muncă, activităţile şi categoriile de personal care lucrează în condiţii deosebite, ce se încadrează în grupele I şi II de muncă, în vederea pensionării.

Conform dispoziţiilor art.13 din Ordinul nr.50/1990, perioada lucrată după data de 18.03.1969 până în prezent şi în continuare se încadrează în grupele I şi II de muncă în conformitate cu prevederile acestui ordin.

Ordinul nr.50/1990 privind  încadrarea activităţilor în grupa I si a II a de  muncă s-a aplicat până  la data de 01.04.2001, dată de la care a fost abrogat.

In conformitate cu prevederilor art.15 alin. 1 din Ordinul nr.50/1990, dovedirea perioadelor de activitate desfăşurate în locurile de muncă şi activităţile ce se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă, conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale.

De asemenea, aşa cum prevedea art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 92/1976, „carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedeşte vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, vechimea în funcţie, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiţii deosebite, retribuţia tarifară de încadrare şi alte drepturi ce se includ în aceasta”.

 Chiar Legea nr. 263/2010 reglementează la art. 159  (1) modalitatea de dovedire a vechimii în muncă, astfel:

„Pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. a) şi art. 17, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a duratei de asigurare, realizată până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.

Art. 17 alin.  (1) din aceeaşi lege se referă expres şi la stagiul de cotizare reprezentat de vechimea în muncă suplimentară  acordată în baza legislaţiei anterioare  datei de 01.04.2001 pentru grupele I şi a II-a de muncă, astfel:

„Constituie stagiu de cotizare şi perioada suplimentară la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a (…)”.

Prin urmare, dovedirea perioadelor lucrate în grupa I şi a II-a de muncă se face în primul rând cu carnetul de muncă.

Mai mult, prin decizia nr.258/20.09.2004, pronunţată în complet format din 9 judecători, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că Ordinului nr.50/1990 nu i se poate restrânge aplicarea numai la activităţile şi funcţiile prevăzute în forma iniţială a actului în lipsa unei dispoziţii exprese a însuşi organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.

Ca urmare, o atare interpretare se impune cu atât mai mult cu cât, forma dobândită de Ordinul nr.50/1990 prin modificările şi completările ulterioare a fost menită să elimine inconsecvenţele şi inechităţile existente.

Astfel, prin restrângerea sferei de aplicare a ordinului şi crearea de categorii distincte de beneficiari în raport cu situaţia pe care aceştia o aveau atunci când i s-au adus modificări şi completări, s-ar crea discriminări acolo unde s-a urmărit tratarea egală şi nediferenţiată a tuturor celor care au activat în condiţii similare de muncă, indiferent de perioada în care au lucrat.

De asemenea, nu se poate reţine caracterul limitativ al Ordinului nr.50/1990, deoarece principiul de bază al încadrărilor în grupe superioare de muncă nu este regăsirea în liste, ci încadrarea se face pe baza condiţiilor de muncă deosebite şi a uzurii capacităţii de muncă a persoanelor care lucrează în acelaşi climat nefavorabil.

Prin decizia nr.87/1999 a Curţii Constituţionale s-a statuat  că nu există nicio raţiune pentru care să se menţină un tratament discriminatoriu pentru persoanele care au activat în aceleaşi funcţii, cu privire la beneficiul grupei superioare de muncă.

În situaţia în care s-ar acorda accesul la o grupă superioară de muncă doar pentru persoanele trecute în forma iniţială a Ordinului nr.50/1990 nu s-ar realiza o rezolvare echitabilă a persoanelor îndreptăţite, ci s-ar crea un nou criteriu discriminatoriu, în contradicţie cu dispoziţiile cu valoare de principiu ale Codului muncii, dar şi în contradicţie cu art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, alături de inechitatea de tratament creată printr-o normă juridică.

În cazul de faţă, pentru perioada în litigiu,  în carnetul de muncă al reclamantului s-au consemnat la poziţia 67  perioadele lucrate de acesta în grupa a I-a şi a  II-a de muncă, aşa cum s-a menţionat mai sus(fila 24 din dosar).

În aceste condiţii, nici nu mai era necesară depunerea de către reclamant a unei adeverinţe prin care să se constate perioada lucrată de reclamant în grupe de muncă, devreme ce această perioadă este evidenţiată în carnetul de muncă, înscris care, în mod nejustificat, a fost ignorat însă de pârâtă C.J.P. GORJ.

Verificarea modalităţii în care a fost consemnată încadrarea  într-o grupă de muncă excede litigiului având ca  obiect  contestarea  deciziei  de pensionare, menţiunile din carnetul de muncă şi din adeverinţa invocată având deplina putere doveditoare până la desfiinţarea acestora,  pe căile legale. Casa Judeţeană de Pensii nu este în măsura să  cenzureze  conţinutul înscrisurilor respective  în  litigiul de  asigurări sociale, întreaga responsabilitate pentru realitatea celor consemnate în carnetul de muncă şi adeverinţele emise cu privire la încadrarea în grupe de muncă revenind emitenţilor acestora.

În atare situaţie, tribunalul constată ca fiind întemeiat susţinerile reclamantului în ceea ce priveşte nevalorificarea perioadelor în care acesta a desfăşurat activităţi în grupa I-a şi a II-a de muncă.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantului privind nevalorificarea perioadei 01.07.2001-31.08.2004 ca fiind lucrată în condiţii speciale de muncă aşa cum este menţionat în adeverinţa nr.11478 din 28.06.2003 emisă de C.J.P. GORJ, tribunalul constată că aceasta nu este întemeiată. Prin adeverinţa în cauză nu se atestă perioada lucrată de reclamant în condiţii speciale de muncă ci evidenţiază doar date necesare determinării stagiului de cotizare al punctajului mediu. Mai mult, o adeverinţă prin care se atestă încadrarea unei persoane în condiţii speciale de muncă se impune a fi emisă de către angajator, în conformitate cu prevederile anexei  14 la Normele metodologice  de aplicare a Legii nr.263/2010 şi nicidecum de către C.J.P. GORJ, care nu a avut calitatea de angajator al reclamantului.

Tribunalul constată totodată că reţinerea  stagiului de cotizare în grupe de muncă pentru perioadele menţionate ar fi avut efecte asupra cuantumului pensiei reclamantului.

Sunt de menţionat în acest sens prevederile art.169 din legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, conform cărora pensionarii sistemului public de pensii beneficiază de creşterea punctajelor anuale pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a I-a şi a  II-a de muncă.

Aşadar,  interesul reclamantului în ceea ce priveşte contestarea deciziei de pensionare este pe deplin justificat.

Faţă de considerentele de fapt si de drept mai sus expuse, tribunalul va admite în parte cererea reclamantului, va dispune anularea deciziei nr. 10291 din 12.07.2013 emisă de C.J.P. şi parţial Hotărârea nr. 8356 din 11.08.2014 emisă de C.C.C.

Va obliga pârâta C.J.P. GORJ  să emită reclamantului o nouă decizie de pensionare cu luarea în calcul a următoarelor perioade :

- perioada 22.10.1975 – 01.08.1977 şi 02.11.1982 – 01.04.2001 ca fiind lucrată în grupa I de muncă în procent de 95%.

- perioada 01.08.1980 – 22.02.1982 ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă în procent de 100%.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul P.I., cu domiciliul în …., în contradictoriu cu pârâţii C.J.P. GORJ, cu sediul în …. şi C.C.C.- C.N.P.P, cu sediul în ….

Anulează decizia nr. 10291 din 12.07.2013 emisă de C.J.P. GORJ şi parţial Hotărârea nr. 8356 din 11.08.2014 emisă de C.C.C.

Obligă C.J.P. GORJ să emită reclamantului o nouă decizie de pensionare cu luarea în calcul a următoarelor perioade :

-perioada 22.10.1975 – 01.08.1977 şi 02.11.1982 – 01.04.2001 ca fiind lucrată în grupa I de muncă în procent de 95%.

-perioada 01.08.1980 – 22.02.1982 ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă în procent de 100%.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică de la 21 Noiembrie 2014, la Tribunalul Gorj.

PREŞEDINTE, ASISTENŢI JUDICIARI, GREFIERI,