Salariu de merit. Drept abrogat prin prevederile Legii nr. 330/2009

Decizie 734 din 11.02.2014


Salariu de merit. Drept abrogat prin prevederile Legii nr. 330/2009

-Legea nr. 330/2009

Începând cu anul 2010, salariul de merit a fost abrogat prin intrarea în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 330/2009.

Curtea de Apel Timişoara, Secţia Contencios administrativ şi fiscal

Decizia civilă nr. 734 din 11 februarie 2014, R.O.

Prin sentinţa civilă nr. 4534/06.06.2013 Tribunalul Arad a respins acţiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Arad având ca obiect anularea Dispoziţiei nr.3345/04.12.2012 emisă de pârât şi obligarea pârâtului la emiterea unei noi dispoziţii având ca obiect obligarea pârâtului la majorarea salariului cu 7,4 % începând cu data de 01.12.2012 faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.

În cauză a declarat recurs reclamantul şi prin decizia civilă nr. 734 din 11 februarie 2014 pronunţată în dosarul nr. 3763/108/2003, Curtea de Apel Timişoara a respins cererea conform art. 312 C. pr. civ., reţinând că, prin Dispoziţia Primarului Municipiului Arad  nr. 3345/4.12.2012, începând cu 1.12.2012 reclamantul a beneficiat de un cuantum brut al salariului de bază în cuantum de 2779 lei.

Ulterior, s-a emis dispoziţia nr. 992/15.04.2013 de completare a dispoziţiei anterior menţionate precizându-se cu exactitate formula de calcul a salariului de bază brut al reclamantei.

Instanţa mai reţine că potrivit art. 1 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 19/2012 cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 7,4% începând cu 1.12.2012 faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012, iar cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte potrivit legii din salariul brut de care beneficiază personalul în discuţie se majorează potrivit alineatului 1 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în acelaşi condiţii.

Reclamantul a criticat dispoziţia pârâtului de punere în aplicare a prevederilor anterior menţionate, pe considerentul că în fapt nu s-a produs o majorare salarială în condiţiile în care salariul de bază brut al reclamantului a fost stabilit la suma de 2779 lei iar în luna noiembrie 2012 acesta  a fost diminuat.

Sub acest aspect se observă că prin dispoziţia de completare nr. 992/15.05.2013 pârâtul a precizat că salariul de bază brut al reclamantului a fost calculat prin majorare cu 7,4% fără a se lua în calcul procentul de 15% corespunzător salariului de merit, inclus în mod eronat în salariul de bază până în luna noiembrie 2012, Curtea observă că prin prezenta acţiune reclamantului tinde de fapt la permanentizarea acordării salariului de merit, aspect ce nu este permis de succesiunea actelor normative ce l-au reglementat.

Astfel, dispoziţiile privind salariul de merit reglementat la art. 8 din OG nr. 6/2007 au fost abrogate de Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, fiind abrogat acordarea salariului de merit începând cu anul 2010, ultimul salariu de merit legal acordat fiind stabilit în anul 2009 pe o perioadă de 12 luni calendaristice de la data acordării. În speţă, reclamantul a beneficiat de acest salariu de merit prin dispoziţia primarului Municipiului Arad nr. 5702/30.11.2009, acordându-i-se începând cu 28.12.2009 salariul de merit în procent de 15% aplicat la salariul de bază. În condiţiile în care acordarea salariului de merit s-a întind astfel şi pe anul 2010 acesta a fost inclus în salariul de bază, dar aceasta nu înseamnă  că a devenit o componentă permanentă a salariului de bază ci şi-a menţinut natura juridică de drept cu caracter temporar.

Acest aspect rezultă şi din dispoziţiile art. 5 alin. (4) din OUG nr. 1/2010 care prevăd în mod clar că „salariile de merit stabilite în anul 2009 pe o perioadă  care se întinde şi în anul 2010 se introduc în salariul de bază până la expirarea perioadei până la care au fost acordate. După această perioadă se recalculează în mod corespunzător salariul de bază şi celelalte sporuri calculate la aceasta, iar începând cu anul 2010 acest drept nu se mai stabileşte”.

În aplicarea acestor dispoziţii legale Primarul Municipiului Arad  a emis dispoziţia 5853/29.12.2010 prin care s-a sistat salariul de merit acordat în baza dispoziţiei 5072/2009, iar în anexă au fost individualizaţi angajaţii instituţiei prin precizarea salariului de bază brut.

Referitor la susţinerile reclamantului potrivit cărora pârâtul şi implicit instanţa de fond şi-au întemeiat soluţiile pe prevederile legale abrogate (OUG nr. 1/2010) Curtea reţine că OUG nr. 1/2010 a fost respinsă prin Legea nr. 30/2012, dar anterior a fost publicată în Monitorul Oficial din 27.01.2010 fiind activă de la data publicării în Monitorul Oficial până la intrarea în vigoare a Legii nr. 284/2010 care prin art. 39 lit. x) o abrogă în mod expres, abrogarea acestuia conducând de altfel şi la refuzul aprobării ei prin Legea nr. 30/2012.

Rezultă aşadar că OUG nr. 1/2010 fiind abrogată expres înseamnă că a fost în vigoare de la data publicării până la data abrogării şi ca atare era obligatorie şi aplicarea dispoziţiilor din corpul ordonanţei privind sistarea salariului de merit în cursul anului 2010, după expirarea perioadei pentru care au fost stabilite în anul 2009, nemaiexistând nici un temei legal pentru acordarea salariilor de merit care au putut fi incluse în salariul de bază doar pentru perioada pentru care au fost aprobate.

Este adevărat că în speţă pârâtul a omis a recalcula salariul de bază al reclamantului la sfârşitul perioadei pentru care a fost acordat salariul de merit, potrivit dispoziţiilor OUG nr. 1/2010 şi respectiv a dispoziţiei de sistare a salariului de merit nr.5853/29.12.2010 (aspect ce rezultă din dispoziţia 1855/20.06.2012 pentru aplicarea OUG nr. 19/2012 în privinţa majorării de 8% a cuantumului brut al salariului de bază) dar aceasta nu înseamnă că pârâtul se afla în imposibilitatea de a stabili salariul de bază al reclamantului potrivit dispoziţiilor legale incidente în prezent şi care nu mai permiteau încă din anul 2010 acordarea salariului de merit (OUG nr. 6/2007 art. 8 fiind abrogat prin Legea nr. 330/2009).

Este adevărat că OUG nr. 1/2010 era abrogată la data emiterii actului administrativ atacat (dispoziţia 3345/4.12.2012) dar instanţa reţine că acest normativ nu a stat la baza dispoziţiei atacate pentru a avea relevanţă această susţinere a reclamantului ci a stat la baza dispoziţiei nr.5853/29.12.2010 a Primarului Mun. Arad prin care s-a sistat salariul de merit începând cu 29.12.2010 stabilindu-se salariul de bază brut al reclamantului la un anumit cuantum, cuantum ce trebuia avut în vedere la ulterioarele reîncadrări realizate în cursul anului 2011 şi 2012.

În nici un caz instanţa nu poate reţine că prin dispoziţia atacată s-a produs în fapt o a doua sistare a salariului de merit al reclamantului întrucât în fapt sistarea salariului de merit s-a produs, aşa cum s-a arătat anterior prin dispoziţia 5853/29.12.2010, iar prin dispoziţia atacată în prezenta cauză pârâtul nu a făcut decât să aplice prevederile OUG nr. 19/2012 privind aplicarea majorărilor salariale de 7,4% la salariul de bază brut al reclamantului cu luarea însă în considerare a dispoziţiei de sistare a salariului de merit şi a dispoziţiilor legale în vigoare ce nu mai permiteau menţinerea cuantumului de 15% în salariul de bază brut al reclamantului după expirarea perioadei de acordare a salariului de merit, respectiv după 29.12.2010.