Suplinire consimtamant - ordonanta presedintiala

Sentinţă civilă 41 din 13.11.2012


Dosar nr. xxx/193/2012 Ordonanţă preşedinţială 

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BOTOŞANI

SECŢIA CIVILĂ

Şedinţa publică din

Completul compus din

PREŞEDINTE 

GREFIER

S E N T I N Ţ A  C I V I L Ă  NR.

Pe rol judecata cauzei civile formulată de reclamanta Z. C. A. în contradictoriu cu pârâtul V. C. S., cu participarea Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei mun. Botoşani, având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă reclamanta asistată de avocat P. B., lipsă pârâtul şi reprezentantul autorităţii tutelare.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că pârâtul nu a formulat întâmpinare.

Reclamanta face dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în sumă de 10 lei, depune un certificat constatator pentru dosarul nr. xxx/193/2012, filele 17-18 şi învederează că îşi însuşeşte cererea de chemare în judecată semnată de avocat P. B.. De asemenea, că beneficiază de asistenţa juridică a apărătorului P. B..

Acordând cuvântul la probe, avocatul P. B. solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile aflate la dosar şi cea testimonială, doi martori cărora le-a asigurat prezenţa.

În temeiul art. 167 Cod procedură civilă se admite nota de probe formulată de reclamantă prin apărător ales şi, conform 187 Cod procedură civilă care prevede că se poate mărgini numărul martorilor propuşi, instanţa apreciază că un martor este suficient pentru dovedirea cererii formulată de reclamantă.

S-a procedat la administrarea probei testimoniale, fiind audiată martora M. C. propusă de reclamantă, susţinerile acesteia fiind consemnate în procesul verbal de la fila 19.

Constatând administrat probatoriul încuviinţat în cauză, instanţa constată acţiunea în starea de judecată şi acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.

Avocatul P. B., pentru reclamantă, solicită admiterea acţiunii şi pronunţarea unei hotărâri prin care să se suplinească consimţământul pârâtului pentru ca minora Z. I. A. să călătorească împreună cu reclamanta în străinătate, dar şi pentru emiterea paşaportului simplu pentru copil, fără cheltuieli de judecată.

În temeiul art. 150 Cod procedură civilă, instanţa se socoteşte lămurită, declară dezbaterile închise şi reţine cauza pentru a se pronunţa pe fond

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată în data de xxx sub nr. xxx/193/2012 pe rolul Judecătoriei Botoşani, reclamanta Z. C. A. a chemat în judecată pe pârâtul V. C. S., cu participarea Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei mun. Botoşani solicitând pe calea ordonanţei preşedinţiale pronunţarea unei hotărâri prin care:

•în temeiul art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, să se suplinească acordul pârâtului pentru ca minora Z. I. A. să călătorească în străinătate împreună cu reclamanta;

•în temeiul art. 17 alin. 2 din Legea nr. 248/2005, să se suplinească acordul pârâtului în vederea emiterii paşaportului simplu pentru minora Z. I. A.;

•în temeiul art. 274 Cod procedură civilă să se oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare se arată că în urma unei relaţii de uniune consensuală a părţilor a rezultat minora Z. I. A., născută la data de 14.01.2003. Din anul 2009, părţile s-au separat în fapt, pârâtul plecând în străinătate, iar în toată această perioadă nu a contribuit la creşterea şi educarea minorei, păstrând legătura doar telefonic şi sporadic cu aceasta.

Se precizează că din anul 2009 reclamanta a plecat împreună cu minora în străinătate, unde are un loc de muncă, iar copilul frecventează cursurile şcolare, fiind elevă în clasa a III-a.

Se mai menţionează că în cursul anului 2007, pârâtul şi-a exprimat acordul în scris, sub forma unei procuri, ca minora să fie înscrisă pe paşaportul reclamantei şi să poată părăsi ţara oricând, chiar în lipsa pârâtului însă că această procură nu ar mai fi valabilă.

Se argumentează că este important ca atât reclamanta cât şi minora să revină în Italia până la data de 09.01.2012 întrucât s-ar risca desfacerea contractului de muncă, respectiv repercursiuni disciplinare la şcoală.

Se afirmă că pe rolul acestei instanţe există înregistrată o acţiune judecătorească de drept comun, prin care se solicită exercitarea singulară a autorităţii părinteşti şi stabilirea locuinţei minorei la domiciliul reclamantei.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, art. 17 alin. 2 din Legea nr. 248/2005 şi art. 274 Cod procedură civilă.

În dovedire s-au depus copii certificatul de naştere al minorei, dovada înscrierii la cursurile şcolare din Italia şi a contractului de muncă al reclamantei, certificat constatator al dosarului nr. xxx/193/2012 al Judecătoriei Botoşani, în original procura autentificată sub nr. xxx la Biroul Notarilor Publici Asociaţi C.A. – S.A.

Acţiunea a fost legal timbrată cu timbru judiciar de 0,30 lei şi s-a achitat taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei.

Legal citat, pârâtul V. C. S. nu a depus întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în instanţă pentru a propune probe sau formula apărări.

Pentru justa soluţionare a cauzei, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă, cea testimonială fiind audiată martora Murariu Ceclia propusă de reclamantă (depoziţie - fila 19) şi, din oficiu, interogatoriul pârâtului, care nu a putut fi administrat din lipsa acestuia.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Conform certificatului de naştere depus la fila 9, minora Z. I. A. este fiica reclamantei Z. C. A. şi a pârâtului V. C. S. rezultată dintr-o relaţie de uniune consensuală.

Potrivit înscrisurile depuse la dosar (filele 10-12), reclamanta este încadrată în muncă pe teritoriul statului italian, iar minora frecventează cursurile şcolare.

De asemenea, s-a făcut dovada existenţei pe rolul acestei instanţe a unei acţiuni în curs (dosarul nr. xxx/193/2012, cu obiect exercitare autoritate părintească şi stabilire domiciliu minor privind aceleaşi părţi, cu prim termen de judecată la xxx), în cadrul căreia urmează a se adopta măsuri cu aplicare nedeterminată în timp, în baza analizării fondului raporturilor existente între părţi.

Prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamanta solicită suplinirea consimţământului pârâtului pentru ca minora să călătorească în străinătate şi în vederea emiterii paşaportului simplu.

Potrivit prevederilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004: deplasarea copiilor în ţară şi în străinătate se realizează cu înştiinţarea şi acordul ambilor părinţi; orice neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acestui acord se soluţionează de către instanţa judecătorească, iar conform dispoziţiilor art. 30 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 248/2005 minorilor li se permite ieşirea din ţară numai dacă sunt însoţiţi de o persoană majoră şi, în situaţia în care călătoreşte împreună cu unul din părinţi, numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte din care să rezulte acordul său cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau statele de destinaţie, precum şi cu privire la perioada acesteia. Cum în speţa de faţă, nu s-a făcut dovada că autoritatea părintească asupra minorei este exercitată doar de către reclamantă, deplasarea minorei în străinătate însoţită de unul din părinţi se poate realiza numai cu acordul celuilalt părinte.

Întrucât prezenta cerere de chemare în judecată a fost formulată pe calea ordonanţei, instanţa urmează să analize condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 581 Cod procedură civilă pentru admiterea unei astfel de cererii.

Referitor la condiţiile de admisibilitate a acţiunii reclamantei, instanţa constată următoarele:

Potrivit art. 581 Cod procedură civilă, procedura ordonanţei preşedinţiale poate fi utilizată pentru măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Astfel, art. 581 Cod procedură civilă prevede pentru admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale îndeplinirea cumulativă a trei cerinţe, respectiv să existe urgenţă, măsura solicitată să fie vremelnică şi să nu se prejudece fondul.

Ordonanţa preşedinţială neavând drept scop rezolvarea fondului litigiului, rezultă că instanţa învestită cu soluţionarea unei asemenea cereri se mărgineşte să stabilească, în raport cu probele prezentate de părţi, în favoarea căreia dintre ele există aparenţa de drept.

Urgenţa

Din analiza art. 581 Cod procedură civilă  rezultă două situaţii în care instanţa poate aprecia situaţia urgenţei şi anume:

•păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere;

•prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara.

Raportat la aceste criterii, s-a decis că, urgenţa trebuie să rezulte din fapte concrete, specifice fiecărui caz în parte, urmând a fi indicate împrejurările din care se deduce urgenţa.

De asemenea, în cadrul ordonanţei preşedinţiale, urgenţa se apreciază în raport de situaţia de fapt la momentul introducerii cererii, precum şi la momentul judecării cauzei.

Instanţa apreciază că această condiţie este îndeplinită, pentru următoarele considerente:

•reclamanta locuieşte în Italia, având un loc de muncă şi a făcut dovada că minora urmează cursurile şcolare ale Şcolii Primare de Stat Carlo Collodi din localitatea Palermo;

•fiind început deja anul şcolar, minora nu poate rămâne într-o stare de incertitudine cu privire la situaţia sa şcolară.

Vremelnicia

Pe calea ordonanţei preşedinţiale nu se pot lua măsuri definitive care privesc rezolvarea fondului, ci numai măsuri provizorii care tind să preîntâmpine o pagubă iminentă şi ireparabilă.

Vremelnicia măsurii luate reprezintă doar o condiţie a ordonanţei preşedinţiale în instanţă, care se află în strânsă legătură cu neprejudecarea fondului. Astfel, instanţa este datoare să evite orice măsuri care rezolvă fondul litigiului şi fac imposibilă eventuala restabilire a situaţiei de fapt anterioare.

În cazul de faţă, reclamanta solicită doar luarea unei măsuri provizorii, de suplinire a consimţământului pârâtului, având în vedere că reclamanta a dovedit că mai există o acţiune, pe calea dreptului comun, prin care se solicită ca doar reclamanta să exercite autoritatea părintească asupra copilului, iar locuinţa minorei să fie stabilită la domiciliul reclamantei, respectiv dosarul nr. xxx/193/2012, cu prim termen de judecată la 30.01.2012.

Neprejudecarea fondului cauzei

Analiza acestei condiţii presupune un examen sumar al fondului cauzei, determinând astfel de partea cui este aparenţa dreptului.

Aparenta dreptului este în favoarea reclamantei, aspect ce rezultă din coroborarea elementelor de fapt, respectiv: minora se afla în grija reclamantei,  aceasta a făcut dovada că are un loc de muncă în Italia, iar minora urmează cursurile şcolare la o unitate de învăţământ din Palermo; pârâtul nu contribuie la creşterea şi educarea minorei, păstrând legătura doar telefonic şi sporadic cu aceasta.

În concordanţă cu jurisprudenţa C.E.D.O., dar şi cu prevederile art. 2 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. Acest principiu este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului şi trebuie să prevaleze în toate cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. Ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea şi educarea copiilor lor. În măsura în care există neînţelegeri între părinţi, care afectează în mod direct şi minorul, iar instanţa judecătorească este chemată să se pronunţe cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, este necesar să fie considerat în primul rând interesul superior la copilului, astfel încât măsura dispusă să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, prin menţinerea copilului într-un mediu cât mai apropiat de cel în care a fost crescut. Interesul superior al copilului urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest scop de doctrină şi jurisprudenţă. Aceste criterii sunt: vârsta copilului, posibilităţile părintelui de a-i asigura o bună dezvoltare fizică, intelectuală şi morală, ataşamentul faţă de minor şi al minorului faţă de părinte, precum şi grija manifestată de părinţi în timpul convieţuirii şi după despărţirea lor. Criteriile de apreciere a interesului superior al minorului formează un ansamblu guvernat de principiul egalităţii, ceea ce înseamnă că nu se poate reţine caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective. Altfel spus, în aprecierea interesului superior al minorului nu se poate absolutiza vreunul dintre criteriile enunţate, instanţa urmând a le evalua în ansamblul lor, prin analizarea fiecărui criteriu în contextul celorlalte.

Aşa fiind, constatând că în cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 581 Cod procedură civilă, instanţa urmează să admită capătul de cerere privind suplinirea consimţământului pârâtului V. C. S. pentru ca minora Z. I. A. să se deplaseze în străinătate împreună cu reclamanta Z. C. A., până la soluţionarea irevocabilă a litigiului pe fond, în cadrul dosarului nr. xxx/193/2012, aflat pe rolul Judecătoriei Botoşani.

Referitor la cel de al doilea capăt de cerere, instanţa reţine că potrivit art. 17 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 248/2005 minorilor cetăţeni români…li se eliberează paşapoarte simple sau paşapoarte simple electronice în următoarele condiţii: a) în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, numai la cererea ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal.

De asemenea conform alin. 2 din acelaşi act normativ, emiterea paşaportului simplu sau a paşaportului simplu electronic pentru minor, în situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinţi se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 171 alin. 1 lit. e), se efectuează numai după soluţionarea acestor situaţii de către instanţa de judecată, care se pronunţă în condiţiile legii.

Având în vedere textele legale invocate, precum şi soluţia ce urmează a fi adoptată cu privire la primul capăt de cerere, instanţa urmează să admită şi cel de al doilea capăt de cerere privind suplinirea consimţământului pârâtului V. C. S. pentru eliberarea paşaportului către minora Z. I. A..

Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, astfel cum s-a reţinut prin concluziile formulate odată cu dezbaterea fondului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

ORDONĂ

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Z. C. A., domiciliată în mun. Botoşani, nr. , scara , ap., jud. Botoşani în contradictoriu cu pârâtul V. C. S., cu domiciliul în mun. Botosani, nr. , bloc , scara , ap., jud. Botoşani.

Suplineşte consimţământul pârâtului V. C. S. pentru eliberarea paşaportului către minora Z. I. A., născută la data de xx.01.2003, CNP şi pentru deplasarea acesteia în străinătate împreună cu mama sa, reclamanta  Z. C. A..

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi xxx.

 PREŞEDINTE,  GREFIER,