Constatare nulitate titlu de proprietate

Dosar nr. xxxx/222/2012 fond funciar

  constatare nulitate  titlu de proprietate

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DOROHOI JUDEŢUL BOTOŞANI

Sentinţa civilă 

Şedinţa publică din

Preşedinte – 

Grefier – 

Pe rol judecarea acţiunii civile formulată de reclamanta A.Gh.E. cu domiciliul în comuna / jud. Botoşani şi domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la avocat C.D. în Botoşani, / nr. /, jud. Botoşani, în contradictoriu cu pârâtul A.V. cu domiciliul în comuna /, jud. Botoşani şi intimatele Comisia locală de fond funciar a comunei / jud. Botoşani şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor /, având ca obiect fond funciar – anulare titlu de proprietate.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se prezintă mandatara A.M. pentru reclamantă asistată de avocat D.C. şi pârâtul A.V. lipsă fiind reclamanta A. Gh. E. şi reprezentanţii celor două comisii intimate.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care, văzând că nu se formulează cereri noi şi nu sunt alte probe concludente de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Avocat D.C., având cuvântul pentru reclamantă, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi constatarea nulităţii parţiale a  titlului de proprietate nr. xxx emis iniţial la data de 21.05.2003 şi apoi la data de 30.11.2011 pentru suprafaţa de 2,09 ha teren pe raza comunei /, jud. Botoşani în sensul de a fi exclus din aceste titlu pârâtul A.V. Arată că pentru terenul înscris în  titlul de proprietate a formulat cerere doar numitul A.G. care este tatăl reclamantei, ceilalţi copii ai defunctei A.M. nu au formulat cerere de reconstituire deoarece au fost înzestraţi.  Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul, având cuvântul, solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată.  Arată că cererea de reconstituire a fost formulată de către dânsul, tatăl său A.I. nu avea cum să formuleze cerere deoarece era decedat la data apariţiei Legii 18/1991. Mai arată că cererea sa de reconstituire nu se mai găseşte la primărie  deoarece a fost trimisă  în original la un alt dosar în care s-a formulat plângere în baza Legii 18/1991 iar registrul în care au fost înregistrate din perioada respectivă a dispărut în condiţiile arătate în întâmpinare. Solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

J U D E C A T A

Asupra acţiunii de faţă instanţa constată următoarele:

Prin cererea reconvenţională, precizată la data de 07.11.2012, formulată în dosarul nr. xxxx/222/2012 al Judecătoriei Dorohoi care are ca obiect ieşire din indiviziune cu privire la suprafaţa de 2,09 ha teren pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. xxxx/2003, reclamanta A.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A.V., Comisia locală de fond funciar a comunei / şi Comisia Judeţeană pentru reinstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor /,  constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. xxxx/2003 şi excluderea pârâtului din acest titlu precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare arată că terenul din titlul de proprietate menţionat provine de la bunica sa A.M. care a avut şapte copii între care A.G. care este tatăl ei şi A.I. care este tatăl pârâtului. Arată că patru dintre copii au fost înzestraţi la căsătorie iar înţelegerea a fost ca restul terenului să rămână fraţilor neînzestraţi, respectiv tatăl ei şi surorile P. şi A. Deoarece tatăl ei a rămas şi a locuit împreună cu părinţii până la decesul acestora, cele două surori au lăsat  acestuia tot pământul motiv pentru care el este singurul care a formulat  cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate la apariţia Legii 18/1991.

În dovedirea acţiunii  a depus la dosar cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de către A.V.G., extras din decizia nr. xxxx din 06.12.2006 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.

La termenul din 07 noiembrie 2012 s-a disjuns cererea reconvenţională care are ca obiect constatare nulitate titlu de proprietate şi s-a format dosarul nr.xxxx/222/2012.

Instanţa a solicitat de la Comisia locală de fond funciar a comunei / jud. Botoşani documentaţia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate iar de la OCPI s-a solicitat documentaţia care a stat la baza emiterii hotărârii nr. xxx din 21.10.2011 a Comisiei Judeţene /.

Pârâtul A.I.V. a formulat întâmpinare (fila 39) prin care solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că bunicii  săi A.M. şi A.V. au  avut 8 copii şi nu 7 cum susţine reclamanta, respectiv I. – decedat în război, D., F., P., N., C., I. şi G. Toţi copiii cu excepţia lui G. (- tatăl reclamantei), s-au căsătorit înainte de colectivizare iar G care s-a căsătorit în 1964 a rămas să locuiască în gospodăria bunicilor. Arată că tatăl său nu putea formula cerere de reconstituire cu privire la terenul primit ca zestre aşa cum susţine reclamanta deoarece acesta este decedat din anul 1985, pentru terenurile din rolul agricol al tatălui a făcut cerere de reconstituire mama sa A.F. pe numele căreia s-a emis titlul de proprietate. Arată pârâtul că a formulat cerere de reconstituire pentru terenul care a aparţinut bunicii sale A.M., şi că a fost înscris în anexa 3 alături de restul moştenitorilor care au formulat cerere.

În dovedire a depus la dosar acte de stare civilă, anexa 2a, anexa 3a.

La termenul din 28 noiembrie 2012 pârâtul a arătat că au formulat cereri de reconstituire dânsul, A.G. şi A.C..

La termenul din 19 decembrie 2012, pârâtul a arătat că registrul de la Primăria / în care au fost înregistrate cererile de reconstituire a dispărut  iar funcţionarii primăriei au fost cercetaţi penal şi a solicitat pentru dovedirea celor susţinute proba cu martori.

Analizând actele şi lucrările dosarului istanţa reţine următoarele:

În baza Legii 18/1991 s-a emis titlul de proprietate nr. xxxx/2003 pentru suprafaţa de 2,09 ha teren pe raza comunei /, jud. Botoşani, pe numele B.R., Ţ.G., A.C., A.V., A.G. şi Ş.E., teren care provine de la defuncta A.M care este bunica reclamantei şi a pârâtului.

La data de 04.08.2011, pârâtul A.V. a solicitat Comisiei locale de fond funciar a comunei / radierea din titlul de proprietate a  numiţilor B.R., Ţ.G.,  A.C. şi Ş.E cu motivarea că aceştia nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

Prin hotărârea nr. xxx din 21.10.2011 a Comisiei Judeţene / s-a dispus radierea din anexa 3, poziţia 42 şi de pe duplicatul titlului de proprietate nr. xxx a numiţilor B.R., Ţ.G., A.C. şi Ş.E. iar în baza acestei hotărări O.C.P.I a dispus corectarea titlului de proprietate la data de 19.12.2011, titlu în care au rămas înscrişi doar pârâtul A.V. şi unchiul său A.G..

Prin prezenta acţiune reclamanta a solicitat instanţei să dipună radierea pârâtului din titlul de proprietate cu  motivarea că tatăl acestuia nu a formulat cerere de reconstituire decât cu privire la suprafaţa cu care a fost înzestrat şi că a existat o înţelegere între toţi fraţii ca cei care au primit zestre să nu mai primească alte suprafeţe de teren.

Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea 18/1991, de prevederile acestei legi beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora.

Totodată, dispoziţiile art. 8 alin. 3 din acelaşi act normativ instituie principiul disponibilităţii care guvernează materia reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la terenurile care se regăsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie, astfel că, în lipsa unei cereri formulate de persoana care se consideră îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate nu se poate proceda la o astfel de reconstituire.

Conform art. 13 alin. 2 din  Legea 18/1991, moştenitorii care nu îşi pot dovedi calitatea deoarece terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi în termenul de aceptare cu privire la cota care  li se cuvine din terenurile autorilor lor prin cererea pe care o fac comisiei.

Competenţa de a primi, înregistra cererile şi propune sau nu spre validare aparţine în exculsivitate primăriei localităţii în a cărei rază teritorială se află terenul şi în cadrul căreia s-a constituit comisia de aplicare a legilor fondului funciar.

Intimata Comisia locală / a  depus la dosar documentaţia care stat la baza emiterii titlului de proprietate şi arată că sigura cerere de reconstituire pentru terenul din rolul defunctei A.M. este cererea înregistrată  cu nr. xxxx/1991 şi nu s-au mai găsit alte cereri în arhiva primăriei.

Cererea cu nr. xxxx din 22.03.2991, este formulată de către A.G., tatăl reclamantei, care solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,09 ha teren în calitate de moştenior al defunctei A.M.. În cuprinsul cererii acesta indică ca moştenitori pe pârâtul A.V. şi pe numiţii Ş.E., A.C., B.R. şi Ţ.G..

Conform certificatului de deces depus la dosar, A.I. care este tatăl pârâtului a decedat la data de / prin urmare nu avea cum să formuleze cerere de reconstituire la apariţia Legii 18/1991.

Instanţa reţine că cererea de reconstituire poate fi formulată şi prin intermediul unui mandatar, indiferent că este comoştenitor sau o altă persoană. Prin excepţie, mandatul poate fi şi tacit în cazul în care un alt comoştenitor îndreptăţit a fost trecut în cererea de reconstituire de către un alt comoştenitor fără ca acesta să îi fi dat un mandat expres, chiar verbal, dacă acesta accceptă consecinţele care decurg din formularea cererii respective.

Contractul de mandat este un contract consensul care ia naştere prin simplul acord de voinţă al părţilor fără să fie supus vreunei forme speciale. Potrivit art. 1533 Cod civil, mandatul poate fi expres ( scris sau verbal) sau tacit. Mandatul tacit rezultă din din împrejurări de fapt care fa neîndoielnică intenţia părţilor.

În cererea de reconstituire numitul A.G l-a indicat ca moştenitor şi pe pârâtul A.V. care a luat în primire o suprafaţă de teren înscrisă în titlul de proprietate iar ulterior a solicitat şi modificarea titlului.

Pe tot parcursul procesului pârâtul a susţinut că a formulat cerere de reconstituire în nume propriu pentru terenul care a aparţinut bunicii sale însă cererea a fost trimisă în orginal la solicitarea instanţei într-un alt dosar însă nu a indicat numărul dosarului pentru a se putea face verificări în acest sens.

A mai susţinut că registrul în care au fost înregistrate cererile de reconstutuire a dispărut şi a solicitat proba cu martori pentru a face dovada faptului că a formulat cerere de reconstituire.

Prin declaraţia dată în instanţă, martora G.E arată că este secretar al primăriei comunei /, a lucrat la această primărie în perioada 1990-1993 şi din 1997 până în prezent şi ştie  că registrul în care s-au înregistrat  aproximativ 10.0000 de cererei  de reconstituire în baza Legilor fondului funciar a dispărut, au fost făcute cercetări penale şi s-a constatat că registrul respectiv a fost distrus de către un fos angajat.  Arată că în perioada aniloe 1993 - 1997 pârâtul A.V. a fost salariatul primăriei. Mai arată martora că pârâtul a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate însă nu reţine  dacă a solicitat şi terenul care provine de la bunica lui A.M..

Martorul P.C. arată că a lucrat la primăria comunei / până în anul 1993, s-a ocupat de primirea cererilor şi a documentaţiilor la Legea 18/1991  şi ştie că pârâtul a formulat cerere pentru terenul care a aparţinut bunicii lui A.M. deoarece tatăl său era decedat şi prin aceiaşi cerere a solicitat şi terenul din jurul unei case pe care pârâtul o cumpărarase de la numita P.M.. Precizează că pârâtul nu putea fi trecut în anexa 3 dacă nu formula cerere de reconstituire.

Având în vedere că martorii audiaţi în cauză au arătat faptul că registrul în care a fost înregistrate cererile de reconstituire a dreptului de proprietate a dispărut, că pârâtul a lucrat în cadrul primăriei / şi este puţin probabil să nu fi ştiut că este necesar să formuleze cerere de reconstituire precum şi faptul că şi în condiţiile în care nu ar fi formulat cerere în nume propriu a fost indicat ca moştenitor de către tatăl reclamantei şi a acceptat această calitate prin actele întreprinse ulterior respectiv intrarea în posesia unei părţi din terenul pentru care s-a emis titlu proprietatea şi apoi formularea unei cereri de modificare a titlului, instanţa va respinge acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.

Acţiunea este scutită de plata taxei de timbru.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea având ca obiect constatare nulitate parţială titlu de proprietate  formulată de reclamanta A.G.E. cu domiciliul în comuna /, jud. Botoşani şi domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la avocat C.D. în Botoşani, / nr. /, jud. Botoşani, în contradictoriu cu pârâtul A.V. cu domiciliul în comuna /, jud. Botoşani şi intimatele Comisia locală de fond funciar a comunei /, jud. Botoşani şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor /, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Red.

Thred.

Ex. 6

Domenii speta

Spete similare