Fara titlu

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DEJ JUDEŢUL CLUJ

ORDONANŢA PREŞEDINŢIALĂ NR.1122/2009

Şedinţa publică din 14.10.2009

Instanţa constituită din:

Pe rol fiind pronunţarea cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul U.L, împotriva pârâtei P.F, pentru stabilire program de vizitare.

La apelul nominal lipsă părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea şedinţei publice din data de 13.10.2009, când instanţa, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea pentru data de 14.10.2009.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 01.07.2009 sub nr.1935/219/2009, reclamantul U.L a chemat în judecată pe pârâta P.F, solicitând instanţei ca pe cale de ordonanţă preşedinţială să dispună stabilirea unui program temporar, până la soluţionarea cauzei ce face obiectul dosarului nr.1046/219/2009 aflat pe rolul Judecătoriei Dej, prin care să se permită vizitarea de către reclamant, împreună cu membri ai familiei sale, a minorei P.I, fiica sa şi a F.P, două duminici pe lună, de la ora 12 la ora 16, la domiciliul pârâtei, într-o încăpere separată, fără prezenţa obligatorie a unor membri ai familiei mamei; scoaterea la plimbare cu căruciorul timp de 1 h la fiecare vizită, în cadrul programului de 4 ore menţionat mai sus

(fără prezenţa obligatorie a mamei).

În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esenţă, că nu i-a fost comunicat faptul naşterii fiicei sale şi a F.P, minora P.I, astfel că nu a avut posibilitatea de a o recunoaşte pe fiica sa la momentul naşterii acesteia, motiv pentru care a formulat ulterior declaraţia de paternitate autentificată sub nr.255/09.04.2009, iar prin cererea înregistrată sub nr.41131/22.04.2009 a solicitat SPCEP Dej înscrierea menţiunii de recunoaştere a paternităţii pe actul de naştere al fiicei sale, dovada efectuării menţiunii constând şi în faptul că SPCEP i-a înapoiat o copie a declaraţiei de paternitate pe care este aplicată ştampila serviciului, cu numărul de înregistrare al menţiunii, 41132/22.04.2009, diferit de numărul de înregistrare al cererii, cu precizarea „operat act 119/2009”, precum şi cu semnătura şefului serviciului, actul de naştere al minorei fiind actul nr.119/2009. Mai invoca reclamantul prev. art.22 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, prevederi potrivit cărora „starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite sau cu cele înscrise, potrivit legii, în registrele de stare civilă.” Ca urmare, apreciază reclamantul că filiaţia faţă de tată a fost stabilită conform prev. art.56 şi 57 din Codul familiei, recunoaşterea făcută prin declaraţie autentică fiind un act personal al tatălui, cu efect declarativ, producând efecte de la naşterea copilului, precum şi efecte „erga omnes”, fiind totodată un act juridic unilateral solemn, „pur şi simplu”, neafectat de modalităţi. Mai arată reclamantul faptul că pârâta nu a contestat recunoaşterea de paternitate, potrivit art.58 din Codul familiei, refuzând să-i permită vizitarea minorei şi să predea certificatul de naştere vechi, astfel că reclamantul se află în imposibilitatea de a obţine un certificat nou, care să conţină menţiunea referitoare la recunoaşterea de paternitate, potrivit declaraţiei sale autentice, nefiind astfel posibilă aplicarea prev. art.77 din Metodologia nr.1/2007 privind eliberarea noului certificat cu noile date de stare civilă. Se mai invocă drepturile părintelui de a avea legături personale cu minorul, potrivit prev. art.43 şi 65 din Codul familiei, precum şi faptul că aceste drepturi părinteşti se exercită în interesul copiilor, potrivit prev. art.97 alin.2 din Codul familiei, iar copilul are totodată dreptul de a întreţine legături şi cu rudele tatălui, potrivit prev. art.14 din Legea nr.272/2004. Mai arată reclamantul că sunt îndeplinite cerinţele art.581 din Codul de procedură civilă, respectiv condiţia vremelniciei, dat fiind caracterul temporar al programului de vizitare solicitat, condiţia aparenţei dreptului, fiind stabilită filiaţia faţă de tată în baza recunoaşterii de paternitate menţionată de către SPCEP Dej pe actul din registrul de naşteri, pârâta necontestând această recunoaştere, precum şi condiţia urgenţei, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, deoarece prin întârzierea stabilirii legăturilor fireşti dintre tată şi fiică, datorită atitudinii refractare a pârâtei şi a unor procese care pot dura ani de zile, legăturile fireşti dintre tată şi fiică pot fi alterate în mod iremediabil.

În drept, au fost invocate prev.Legii nr.119/1996 privind actele de stare civilă (art.1, art.11, alin.1, art.13, art.44lit.a, art.45), Metodologia nr.1/2007 pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă (art.65, art.67, art.75, Anexa nr.27), art.581 din Codul de procedură civilă, art.65 şi art.43 alin.3 din Codul familiei.

În probaţiune, au fost depuse la dosarul cauzei, în copie, declaraţia de recunoaştere a paternităţii autentificată sub nr.255/09.04.2009, cererea adresată SPCEP Dej şi înregistrată sub nr.411131/22.04.2009, o copie a declaraţiei de paternitate cu precizarea „operat act 119/2009”, purtând ştampila SPCEP Dej, cererea pentru stabilirea programului de vizitare minor formulată de reclamant în dosar nr.1046/219/2009, întâmpinarea formulată de către pârâtă în dosar nr.1046/219/2009, extras de pe site-ul portalul instanţelor privind dosarul nr.1046/219/2009.

Cererea este legal timbrată.

La data de 31.08.2009 pârâta a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea ordonanţei preşedinţiale, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării, pârâta arată în esenţă, faptul că reclamantul nu este menţionat la rubrica „tatăl” din cuprinsul certificatului de naştere, reclamantul este căsătorit, dorind să viziteze minora împreună cu soţia sa, precum şi cu alţi membri ai familiei sale, la domiciliul pârâtei, într-o încăpere separată. Pârâta invocă în cuprinsul întâmpinării excepţia inadmisibilităţii ordonanţei, arătând nu este stabilită filiaţia minorei faţă de tată, în speţă nu sunt aplicabile prev. art.65, combinat cu art.42-44 din Codul familiei, deoarece reclamantul nu este consemnat la rubrica „tatăl”, declaraţia autentificată de recunoaştere a minorei nu produce efect juridic în legătură cu reala operaţiune de recunoaştere a unui copil, iar potrivit metodologiei nr.1/2007 din 13.10.2007, înregistrarea naşterii se face pe baza declaraţiei scrise, semnate de ambii părinţi. Mai arată pârâta în cuprinsul întâmpinării faptul că este de notorietate că într-o ordonanţă preşedinţială nu se prejudecă fondul dreptului, în speţă nu se poate stabili luarea de legături personale cu minora şi nici nu se poate pune în discuţie dacă reclamantul este tatăl minorei. Cu privire la modalitatea de stabilire a unui program de vizitare, raportat la varianta solicitată de către reclamant, pârâta arată că vizitele dorite de reclamant nu pot fi decât forme în care să fie tulburat total copilul şi programul său, iar înlăturarea pârâtei din „zona de exercitare a drepturilor părinteşti” nu poate avea loc, contrar voinţei reclamantului. Din punctul de vedere al condiţiilor de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, pârâta arată că nu sunt îndeplinite în mod cumulativ aceste condiţii, aparenţa dreptului asupra calităţii de tată a reclamantului nu există, condiţia cu privire la caracterul urgent nu este îndeplinită, neexistând nici o urgenţă ca o persoană de sex masculin, care se pretinde tatăl unui copil, să vadă acest copil, absenteismul pretinsului tată din zona în care se dezvoltă minora nu produce nici un efect negativ, adăugând la aceasta viziunea limitată pe drepturi a reclamantului faţă de copil, astfel că nu este suficient faptul că ar fi îndeplinită condiţia vremelniciei, respectiv caracterul temporar al ordonanţei.

În drept, au fost invocate prev. art.115 din Codul de procedură civilă, art.65, art.43 alin.3 din Codul familiei, Metodologia nr.1/2007, pentru aplicarea unitară a disp.Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

În susţinerea întâmpinării, a fost depus la dosar în copie CI al pârâtei.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat şi a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine în fapt şi în drept următoarele:

Ordonanţa preşedinţială în esenţa sa, astfel cum este reglementată prin dispoziţiile art.581-582 C.pr.civ., reprezintă o procedură specială prin care legea permite să se dea o rezolvare vremelnică şi fără prejudecarea fondului unor cazuri al căror caracter urgent nu îngăduie să se aştepte desfăşurarea procedurii de drept comun. Dispoziţiile legale amintite prevăd necesitatea îndeplinirii cumulative a condiţiilor privind urgenţa măsurii ce se solicită a fi luată de instanţă, neprejudecarea fondului dreptului şi caracterul vremelnic al măsurii ordonate.

În prezenta cauză, instanţa a fost învestită cu o cerere cu caracter temporar, de stabilire a unui program de vizitare a minorei Popescu Ingrid, născută la data de 09.03.2009, de către reclamant, împreună cu membri ai familiei sale, până la soluţionarea dosarului civil nr.1046/219/2009, aflat pe rolul Judecătoriei Dej, având ca şi obiect stabilire program vizitare minor.

Faţă de excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi a inadmisibilităţii ordonanţei, invocate de către pârâtă, excepţii cu privire la care instanţa a dispus unirea cu fondul cauzei, instanţa apreciază că acestea sunt neîntemeiate, urmând a le respinge, pentru următoarele considerente:

Potrivit prev.art.56 din Codul familiei, „filiaţia faţă de tată se stabileşte, în afară de cazurile prevăzute în art.53, prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească”.

Din cuprinsul dispoziţiilor art.57 alin.2 din Codul familiei, rezultă că recunoaşterea poate fi făcută şi prin înscris autentic, iar art.58 din acelaşi cod prevede posibilitatea contestării recunoaşterii.

De asemenea, art.75 din Metodologia nr.1/2007 prevede că „Înscrierea menţiunii de stabilire a filiaţiei pe actul de naştere şi, după caz, de căsătorie şi de deces, se face din oficiu sau la cererea celui interesat, pe baza actului de recunoaştere sau a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile”, iar potrivit art.76 alin.2 „declaraţia de recunoaştere a unui copil din afara căsătoriei, autentificată, se poate depune, după înregistrarea naşterii, la oricare primărie, care o va trimite la primăria care are în păstrare actul de naştere al celui recunoscut, pentru a se face menţiunea de recunoaştere pe marginea actului respectiv”, precum şi alin.4 „menţiunea de recunoaştere poate fi operată şi din oficiu, în baza comunicării biroului notarial care a efectuat autentificarea declaraţiei sau a testamentului.”

Conform prev.art.13 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, „Starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite în registrele de stare civilă, precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora.”

Analizând înscrisurile aflate la dosar, prin prisma dispoziţiilor legale invocate, instanţa constată că în speţă reclamantul a dat o declaraţie autentică de recunoaştere a paternităţii cu privire la minora P.I (filele 9,18 din dosar), a solicitat Biroului de Stare Civilă din Dej înscrierea menţiunii de recunoaştere a paternităţii pe actul de naştere al minorei P.I (fila 10, 19), dovada depunerii declaraţiei rezultând şi din prezenţa ştampilei aplicate de către Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor, inclusiv pe un exemplar xerocopiat al declaraţiei, purtând totodată precizarea scrisă de mână „operat act 119/2009”, efectuând astfel formalităţile necesare  în vederea înscrierii menţiunii în actul de stare civilă din registrul de acte, care face dovada stării civile. Ca urmare, legitimarea (calitatea) procesuală activă a reclamantului se impune raportat la condiţia aparenţei dreptului, în condiţiile în care legea prevede posibilitatea recunoaşterii de paternitate în modalitatea folosită de către reclamant, fără a fi necesar acordul de voinţă al pârâtei, recunoaştere care reprezintă atât un mod de probă, cât şi un act juridic personal, cu efect declarativ de filiaţie, de la data naşterii copilului, necontestat de către pârâtă până în prezent. Cât priveşte excepţia inadmisibilităţii ordonanţei invocată de către pârâtă, dat fiind că şi această excepţie se întemeiază pe aceleaşi considerente care au stat la baza primei excepţii invocate, instanţa urmează a o respinge, susţinerea pârâtei potrivit căreia certificatul de naştere nu îl nominalizează pe reclamant ca tată al minorei nefiind relevantă, raportat la modalitatea de probare a stării civile a unei persoane, respectiv cu actele întocmite în registrele de stare civilă, şi nu obligatoriu numai cu certificatul eliberat pe baza actului din acest registru. Normele invocate din cuprinsul metodologiei nr.1/1997, referitoare la declaraţia semnată de ambii părinţi nu sunt aplicabile în speţă.

Raportat la cele menţionate mai sus, instanţa apreciază că prezenta cerere este admisibilă, pentru următoarele motive: cercetând aparenţa dreptului invocat de către reclamant, instanţa reţine că această condiţie este îndeplinită, din cuprinsul actelor depuse la dosar, precum şi potrivit celor arătate cu ocazia analizării excepţiilor invocate, rezultând faptul că reclamantul a efectuat formalităţile cerute de lege pentru a proceda la recunoaşterea paternităţii şi înscrierea menţiunii de recunoaştere în registrul de acte de stare civilă. Astfel, se justifică încuviinţarea pentru reclamant a dreptului de a avea legături personale cu minora şi de a veghea la creşterea şi educarea acesteia, sens în care se impune stabilirea unui program adecvat de vizitare a minorei. Măsura nu priveşte rezolvarea fondului dreptului litigios, fiind însă îndeplinită condiţia aparenţei dreptului.

Este îndeplinită şi condiţia vremelniciei, prezenta cerere vizând stabilirea unui program de vizitare a minorei de către reclamant, până la soluţionarea dosarului civil nr.1046/219/2009, aflat pe rolul Judecătoriei Dej. Efectele măsurii stabilite prin ordonanţă se menţin până când aceasta este modificată ori desfiinţată în baza unei alte hotărâri, obţinută fie  pe calea dreptului comun, fie chiar pe cale de ordonanţă preşedinţială.

Referitor la caracterul urgent al măsurii ce se solicită a fi luată, instanţa reţine că primează interesul superior al copilului minor, respectiv acela de a avea legături personale cu ambii părinţi, drept periclitat de orice întârziere şi care, dată fiind urgenţa, nu se poate realiza eficient pe calea acţiunii de drept comun. Totodată este necesară consolidarea legăturii paterne, separat de legătura maternă existentă, astfel că cererea reclamantului de exercitare a dreptului de stabilire a legăturilor fireşti dintre tată şi fiică este urgentă prin însăşi natura sa, impunând stabilirea unui program de vizitare corespunzător, prin raportare la interesul minorei.

Cu privire la programul propus de către reclamant, instanţa va lua în considerare vârsta minorei, născută la data de 09.03.2009, motiv pentru care se impune prezenţa mamei, în speţă pârâta, cu ocazia vizitelor ce urmează a fi efectuate de către reclamant la domiciliul acesteia, precum şi reducerea numărului de ore solicitate, apreciind de asemenea că dreptul de vizitare se impune a fi exercitat în această fază, pe cale de ordonanţă preşedinţială, exclusiv de către reclamant, ca titular al cererii.

Pentru aceste considerente, constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate impuse de lege, instanţa va admite în parte prezenta cerere, urmând a încuviinţa cererea reclamantului de stabilire a unui program de vizitare a minorei, până la soluţionarea dosarului civil nr.1046/219/2009, aflat pe rolul Judecătoriei Dej.

 Reclamantul o va putea vizita pe minora P.I, născută la 09.03.2009, cu respectarea următorului program de vizitare:

-prima şi a treia duminică din lună, de la ora 12 la ora 14, la domiciliul pârâtei, în prezenţa acesteia, program stabilit până la soluţionarea dosarului civil nr.1046/219/2009, aflat pe rolul Judecătoriei Dej, având ca obiect stabilire program vizitare minor.

Instanţa va lua act de faptul că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, precum şi a  inadmisibilităţii ordonanţei, invocate de către pârâtă.

Admite în parte cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul U.L, domiciliat în ….  împotriva pârâtei P.F, domiciliată în …., şi în consecinţă:

Încuviinţează ca reclamantul să aibă legături personale cu minora P.I, născută la 09.03.2009, stabilind în acest sens următorul program de vizitare:

-prima şi a treia duminică din lună, de la ora 12 la ora 14, la domiciliul pârâtei, în prezenţa acesteia, program stabilit până la soluţionarea dosarului civil nr.1046/219/2009, aflat pe rolul Judecătoriei Dej, având ca obiect stabilire program vizitare minor.

Definitivă şi executorie, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen.

Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţa publică din 14.10.2009.

5

Domenii speta

Spete similare