Civil. partaj succesoral

Prin cererea înregistrată, pe rolul Judecătoriei Buzău, reclamanta AA  a chemat în judecată pe pârâţii NE şi NN, pentru ca instanţa, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului NA, decedat la data de 24.01.1994, să  se stabilească masa succesorala a bunurilor de împărţit, cotele ce se cuvin fiecărui copărtaşi  si lichidarea stării de indiviziune, atribuirea şi predarea efectivă a bunurilor ce li se cuvin.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în calitate de fiică a defunctului dintr-o căsătorie anterioară a acestuia cu mama sa , defuncta NA, decedată, a înţeles să cheme în judecată pe soţia supravieţuitoare a acestuia , pârâta NE şi pe fiul rezultat din ultima căsătorie a defunctului, pârâtul NN. În ceea ce priveşte cotele succesorale, ea reclamanta are dreptul la 3/8 din masa succesorală, în calitate de fiică a defunctului, ce vine în concurs cu soţia supravieţuitoare şi un alt fiu al defunctului, astfel pârâta NE, are dreptul la o cotă de ? din moştenire, iar pârâtul N are dreptul la o cotă de 3/8 din masa succesorală. Masa succesorală  se compune din ? din imobilul casă de locuit, formată din trei camere, hol şi bucătărie, construcţie din paiantă, acoperită cu carton, ? din totalul terenului în suprafaţă de 550 mp aferent acestui imobil. În ceea ce priveşte cealaltă cotă de ? din imobilul casă de locuit  şi respectiv din terenul aferent acestuia acesta aparţine de drept reclamantei întrucât acest imobil a fost ridicat de defunct împreună cu mama sa NA, mai mult decât atât toate aceste materiale folosite la edificarea acestuia provin din demolarea unei case proprietatea exclusivă a mamei sale aflată în localitatea Gălbinaşi….. Este evident că acest imobil ce a fost edificat în timpul  căsătoriei anterioare a defunctului cu mama sa este un bun comun al acestora astfel ca să constataţi masa bunurilor de împărţit ? din imobil cealaltă cotă de ? din imobil revine reclamantei în calitate de unic moştenitor al mamei sale NA.

În drept a invocat dispoziţiile art. 728 Cod civil .

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 19 lei taxă judiciară de timbru şi 0,5 lei timbru judiciar.

Pârâtul NN, a depus intampinare şi cerere reconvenţională, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei NE, în prezent aceasta fiind decedată. A arătat că mama reclamantei NA  s-a căsătorit cu defunctul NA în anul 1957 şi s-au despărţit în fapt în anul 1961. Prin sentinţa civilă s-a pronunţat desfacerea căsătoriei celor doi instanţa reţinând în practicaua hotărârii judecătoreşti faptul că „ a se avea în vedere perioada mare de peste 20 de ani de când părţile sunt despărţite în fapt”. În anul 1961 părinţii defunctului NA au ocupat suprafaţa de 550 mp şi au început să construiască o casă , materialele necesare edificării fiind cumpărate de cei doi din satul …. Iniţial a terminat o cameră, aceasta fiind făcută din paiantă şi învelită cu carton. La sfârşitul anului 1962  şi începutul anului 1963 tatăl său s-a mutat împreună cu NE, respectiv mama sa, trăind în concubinaj până în anul 1988, când s-au căsătorit la Oficiul stării civile conform certificatului de căsătorie din 01.04.1988. El a fost singurul lor copil , născut la data de 28.02.1965. Din anul 1962 aceştia fiind dornici să locuiască împreună cu o familie, au început împreună cu bunicii lui, părinţii tatălui, să mai construiască încă două camere şi un hol din paiantă. Imobilului i s-a mai adăugat în 1985 o bucătărie din chirpani de ciment , acoperită cu carton lucrare efectuată de către el în totalitate. În anul 1994 tatăl său NA a murit. Cu trei luni înaintea nunţii sale dorind să facă anumite amenajări la imobil, a angajat cu ziua trei muncitori care au tencuit în exterior toată casa. Următorul an a luat hotărârea împreună cu soţia sa de a merge în continuare cu lucrările la casă şi a făcut ţiglă din ciment cu care a acoperit toată casa. După un timp ţigla de la bucătărie a fost nevoiţi să o dea jos , acoperind astfel cu tablă acoperişul. Adevărata  renovare a imobilului pe interior a început să aibă loc în anul 2003. Astfel a dat pământul jos de pe pereţi, a tencuit a dat cu glet a pus rigips pe tavane şi pereţi a turnat podeaua cu ciment în toată casa acoperind apoi cu parchet laminat. De asemenea a schimbat toate uşile şi ferestrele  cu tâmplărie nouă. Au introdus şi instalaţie de gaze separat construind 2 sobe din teracotă şi montând convector. La acest imobil s-a făcut racord apă prin efort propriu neexistând până în 1986. în anul 2005 a efectuat o modificare a holului , astfel încât au construit încă unul în continuarea celui vechi. Acestuia i-a adus toate îmbunătăţirile necesare, şi anume: gresie, lambriu, rigips pe tavan, glet, tablă şi uşă metalică. În acelaşi an a făcut baia, cu gresie, faianţă şi toate obiectele sanitare şi a renovat bucătăria cu glet, faianţă pe un perete, lambriu pe ceilalţi şi parchet pe jos. De asemenea la aceste încăperi au schimbat uşile şi geamurile.  În incinta terenului a edificat în anul 2007 o anexă cu destinaţie atelier, construcţie din chirpani de ciment şi acoperită cu tablă ce nu face parte din masa succesorală. După decesul tatălui său survenit în 24.01.1994 dorind să îndeplinească toate formalităţile necesare succesiunii a mers împreună cu mama sa şi reclamanta pârâtă la notar în vederea eliberării certificatului de moştenitor. Acesta stabileşte cota parte ce revine fiecăruia din masa succesorală respectiv ? din imobilele ce revin soţiei supravieţuitoare NE, iar din restul de ? - 2/8 tot lui NE, 3/8 pârâtului iar restul de 3/8 reclamantei. . Bunul imobil casă de locuit adus la masa succesorală constituie bun comun al mamei sale defuncta NE şi al tatălui său defunctul NA, fapt constatat prin certificatul de moştenitor. Acest bun care iniţial a fost constituit dintr-o cameră, a fost dobândit în timpul concubinajului celor doi, de la bunicii lui, astfel încât nu se pune problema ca mama reclamantei să fi avut un drept asupra acestui imobil. La acest imobil au fost aduse îmbunătăţiri în sumă de 25000 lei în exclusivitate de către el şi soţia lui aşa cum au fost arătate şi nu pot face parte din masa succesorală. În ceea ce priveşte suprafaţa de teren aferentă casei de 550 mp aceasta nu constituie bun comun aparţinând masei succesorale de pe urma defunctului NA. Terenul este concesionat de Municipiul Buzău prin contractul, fapt pe care reclamanta pârâtă ar fi trebuit să-l cunoască,  dacă susţinerile ei în legătură cu provenienţa bunurilor arătate ca făcând parte din masa succesorală ar fi fost adevărate.

La termenul din 04.09.2008 reclamanta a depus precizări la acţiune, prin care solicită partajarea folosinţei terenului în suprafaţă de ? din 550 mp, aferent imobilului casă de locuit cerute la partaj, solicită să se constate existenţa unui drept de folosinţă exclusiv asupra suprafeţei de ? din 550 mp aferenţi cotei  de ? din imobilul casă de locuit ce revenea mamei sale NA în calitate de proprietar codevălmaş al imobilului.  .

In cauza instanta a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar: certificat de căsătorie, certificat de deces , certificat de deces, certificat de moştenitor eliberat de Notariatul de Stat Judeţean, Sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău certificat de deces, certificat de naştere seria, copie CI seria, contract de concesiune, certificat de căsătorie, contract de împrumut, contract de împrumut ,  contract de împrumut, contract de împrumut, contract de împrumut, contract de credit, contract de credit, contract de împrumut pentru nevoi personale, contract de credit proba testimonială în cadrul căreia au fost audiaţi martorii NN, AO,  propuşi de pârâţi, şi CV şi RBC, propuse de reclamantă ,  declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar, proba cu interogatoriul luat reclamantei AA, răspunsurile acesteia la interogatoriu fiind consemnate la dosar.

La termenul de judecată din data de 02.10.2008 reclamanta AA şi-a modificat acţiunea arătând că înţelege să se judece doar în contradictoriu cu pârâtul NN, având în vedere că pârâta NE a decedat, iar pârâtul NN a renunţat la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei NE.

Prin încheierea de admitere în principiu pronunţată la data de 09.10.2008 instanţa  a admis în parte  in principiu cererea de chemare în judecată astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta AA,  împotriva pârâtului NN, a admis în principiu  cererea reconvenţională formulată de  pârâtul reclamant  NN, împotriva reclamantei pârâte  Arion Aurica. A constatat  deschisă succesiunea defunctului NA ,decedat la data de  24.01.1994, cu ultim domiciliu in municipiul ….. A constatat  ca averea succesorală ramasa de pe urma defunctului NA se compune cota de  ? din casa de locuit, construită din paiantă, acoperită cu carton, compusă din trei camere, hol şi bucătărie, restul cotei de ? din imobil  aparţine pârâtului NN, în calitate de unic moştenitor al  soţiei supravieţuitoare a defunctului, NE, decedată la data de 06.10.2002. A constatat  că pârâtul NN şi soţia sa NL au adus îmbunătăţiri acestui imobil constând în: au tencuit pereţii în exterior, au acoperit casa cu ţiglă din ciment, au acoperit bucătăria cu tablă, au tencuit pereţii prin interior, au dat cu glet, au pus rigips pe tavane şi pe pereţi, au turnat podeaua cu ciment în toată casa, au pus parchet laminat, au schimbat toate uşile şi ferestrele cu tâmplărie nouă, au introdus instalaţie de gaze separat, au construit două sobe din teracotă , au montat un convector, au modificat holul, construind încă un hol, cu toate îmbunătăţirile existente,  în continuarea celui vechi, a construit baia, cu toate îmbunătăţirile existente, a construit în o anexă cu destinaţie atelier, construcţie din chirpani de ciment, acoperite cu tablă, urmând ca valoarea acestor îmbunătăţiri să se scadă din masa succesorală. A constatat  că au rămas ca moştenitori de pe urma defunctului NA: NE, în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 2/8 din masa succesorală,  NE fiind decedată la data de 06.10.2002,  cota acesteia de 2/8 din masa succesorală, va fi  moştenită de pârâtul NN, unicul moştenitor al acesteia, pârâtul NN în calitate de fiu , cu o cotă succesorală de 3/8 din masa succesorală, şi reclamanta AA, în calitate de fiică, dint-o căsătorie anterioară cu numita N( C) A,  cu o cotă de 3/8 din masa succesorală. A constatat  că părţile au cu privire la întreg imobilul în litigiu  următoarele cote:  3/16 din imobil ( ?+5/8×1/2 = 13/16) pârâtul NN şi 3/16 din imobil ( 3/8×1/2 = 3/16), reclamanta AA.

Pentru a pronunţa această încheiere de admitere în principiu instanţa a avut în vedere următoarea situaţiei de fapt:

La data de 24.01.1994, a decedat numitul NA, cu ultimul  domiciliu in Municipiul  B, astfel cum rezulta din certificatul de moştenitor eliberat de Notariatul de Stat Judeţean. 

Ca moştenitori au rămas de pe urma acestui defunct: NE, în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 2/8 din masa succesorală, pârâtul NN , în calitate de fiu , cu o cotă succesorală de 3/8 din masa succesorală, şi reclamanta AA, în calitate de fiică, dint-o căsătorie anterioară cu numita N( C ) A,  cu o cotă de 3/8 din masa succesorală. La data de 06.02.2002 a decedat si soţia supravieţuitoare a defunctului, NE, astfel că cota acesteia de 2/8 din masa succesorală a defunctului NA, revine pârâtului NN, unicul moştenitor al mamei sale NE. Aşadar cota succesorală a pârâtului NN cu privire la masa succesorală este de  este de 2/8 + 3/8 = 5/8 din succesiune.

În ceea ce priveşte masa succesorală a defunctului NA instanţa reţine următoarele:

Suprafaţa de 550 mp teren aferent casei de locuit,  nu face parte din masa succesorală, deşi a fost menţionată în certificatul de moştenitor  al defunctului eliberat de Notariatul de stat Judeţean , întrucât în primul rând certificatul de moştenitor nu face dovada existenţei dreptului de proprietate în patrimoniul defunctului, cu privire la bunurile enumerate în certificatul de moştenitor ca făcând parte din compunerea masei succesorale, şi în al doilea rând pârâtul NN are un drept de concesiune cu privire la această suprafaţă de teren, conform contractului de concesiune încheiat cu Municipiul B prin primar, suprafaţa de teren făcând parte din domeniul privat al municipiului.

Cât priveşte casa de locuit, din declaraţiile martorilor propuşi de către pârât,coroborate cu hotărârea de divorţ a lui  NA de prima sa soţie, Sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău rezultă că defunctul NA  s-a despărţit în fapt de prima sa soţie N ( C) A, din anul 1961, chiar dacă căsătoria a fost desfăcută în anul 1989. Martorul NN a arătat cu privire la casa de locuit că o cameră a fost construită de părinţii defunctului NA prin 1962, cu cea de-a doua soţie NE defunctul NA a intrat în concubinaj prin 1966, au locuit împreună în acel imobil iar în 1980 au mai construit un antreu şi o cameră din chirpici. Totodată  Sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău, prin care s-a constatat că NE şi NN sunt proprietarii acestui imobil, care însă nu îi este opozabilă reclamantei AA, nefiind parte în acest proces,  se arată că imobilul casă de locuit a fost construit în 1961. Coroborând Sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău cu declaraţia NN instanţa apreciază că este cert că  începerea construirii imobilul casă de locuit a avut loc după anul 1961, deci după despărţirea în fapt a defunctului de prima sa soţie. Instanţa nu poate reţine declaraţiile martorilor reclamantei în sensul că acea casă ar fi fost construită de defunct cu prima soţie NCA, cu materialele de construcţii dintr-o casă situată în comuna B, moştenită  de N (C) A, prima soţie a defunctului, NA,  de la părinţii săi , deoarece aceşti martori arată o situaţie de fapt pe care o cunosc de la defuncta N (C )A, şi nu cunoscut aceste aspecte cu propriile lor simţuri.  Instanţa apreciază că prima soţie a defunctului N ( C) A nu are nici un drept asupra acestui imobil chiar dacă o parte din el a fost construit în timpul căsătoriei care în mod legal s-a desfăcut în 1987, deoarece  rezultă în mod indubitabil din probele administrate în cauză că N ( C ) A nu a avut nici o contribuţie la construirea acestui imobil, ci acest imobil a fost construit în timpul relaţiei de concubinaj a defunctului NA cu cea de-a doua lui soţie, NE. Instanţa constată că  nu există un titlul de proprietate al defunctului cu privire la imobilul în litigiu, ci dimpotrivă prin Sentinţa civilă  a Judecătoriei Buzău, s-a constatat că NN şi NE sunt proprietarii imobilului casă de locuit compus din 3 camere, 2 holuri , bucătărie şi anexe gospodăreşti. Însă această sentinţă nu este opozabilă reclamantei AA, nefiind parte la acest proces. Mai mult în sentinţă se menţionează că imobilul a fost construit în 1961, an în care pârâtul NN nici nu era născut, acesta fiind născut în 1965, de aici rezultă concluzia că,  în realitate imobilul a fost construit de NA împreună cu NE.  În condiţiile în care cu ocazia întocmirii certificatului de moştenitor,  de pe urma defunctului NA, părţile au recunoscut că ? din casa de locuit, construită din paiantă, acoperită cu carton, compusă din trei camere, hol şi bucătărie, face parte din masa succesorală a defunctului, instanţa apreciază că aceasta este compunerea  reală a masei succesorale rămasă de pe urma defunctului NA.  În concluzie masa succesorală succesorală rămasă de pe urma defuctului NA se compune din cota de  ? din casa de locuit construită din paiantă, acoperită cu carton, compusă din trei camere, hol şi bucătărie, restul cotei de ? aparţine soţiei supravieţuitoare NE, care a decedat la data de 06.10.2002, astfel încât cota acesteia de ? din imobilul sus menţionat va fi preluată de pârâtul NN, fiul acesteia, în calitate de unic moştenitor al acesteia, urmând ca masa succesorală restul cotei de ? din imobil să se împartă între pârâtul NN, 5/8 din masa succesorală respectiv respectiv din cota de  ? din imobil şi reclamanta AA3/8 din masa succesorală, respectiv din cota de ? din imobil. În ceea ce priveşte îmbunătăţirile efectuate de către pârâtul NN la imobilul în litigiu instanţa constată că reclamanta nu a contestat faptul că pârâtul NN a făcut îmbunătăţiri la acest imobil, iar din declaraţia martorilor  NN şi AO rezultă că pârâtul NN şi soţia sa NL au adus îmbunătăţiri acestui imobil constând în: au tencuit pereţii în exterior, au acoperit casa cu ţiglă din ciment, au acoperit bucătăria cu tablă, au tencuit pereţii prin interior, au dat cu glet, au pus rigips pe tavane şi pe pereţi, au turnat podeaua cu ciment în toată casa, au pus parchet laminat, au schimbat toate uşile şi ferestrele cu tâmplărie nouă, au introdus instalaţie de gaze separat, au construit două sobe din teracotă , au montat un convector, au modificat holul, construind încă un hol, cu toate îmbunătăţirile existente,  în continuarea celui vechi, a construit baia, cu toate îmbunătăţirile existente, a construit în o anexă cu destinaţie atelier, construcţie din chirpani de ciment, acoperite cu tablă, urmând ca valoarea acestor îmbunătăţiri să se scadă din masa succesorală.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize  în specialitatea construcţii, fiind depus la dosar raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert PAS.

Potrivit art. 728 Cod civil nimeni nu poate rămâne în indiviziune.

La stabilirea loturilor instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute în art. 673 indice 9 Cod procedură civilă , respectiv, mărimea cotei – părţi ce se cuvine fiecăruia, masa bunurilor de împărţit, natura acestora.  Astfel  la  stabilirea loturilor se are în vedere faptul că pârâtul NN are o cotă mai mare din acest imobil, faţă de reclamantă, că pârâtul NN locuieşte în acest imobil, şi că împreună cu soţia sa a adus îmbunătăţiri acestui imobil. În aceste condiţii, instanţa va dispune ieşirea părţilor din indiviziune prin omologarea raportului de expertiză tehnică în specialitatea construcţii, întocmit de expert PAS, în varianta unică şi a schiţei anexă, raport şi schiţă ce fac parte integrantă din prezenta, atribuind părţilor loturile propuse.  Astfel va atribui pârâtului NN în deplină proprietate şi posesie  imobilul casa de locuit în valoare de circulaţie de 24903 lei, valoare care însă cuprinde şi îmbunătăţirile şi adăugirile la imobil care nu  fac parte din masa succesorală. Valoarea cotei părţi de ? din imobil fără îmbunătăţiri este de 10578 lei, din care cota de 3/16 din masa succesorală ce revine reclamantei o reprezintă valoarea de 1983 lei.  În consecinţă, pentru egalizarea loturilor Pârârtul NN va fi obligat la plata către reclamanta AA a sumei de 1983 lei, cu titlu de sultă.

În conformitate cu art. 277 Cod procedură civilă părţile au  suportat cheltuielile de judecată constând în taxa judiciară de timbru şi onorariu expert proporţional cu cota fiecăreia, iar în cea ce priveşte onorariul de avocat urmează a  fi compensate aceste cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare